22,461 matches
-
înhumație au aparținut, toate, unor copii sub 7 ani. Ele erau situate la adâncimi de aproximativ 1 m și erau, în general, lipsite de inventar. În două astfel de morminte s-au găsit fragmente de vase romane, iar într-unul, fragmente dintr-o oală dacică. Aceste morminte apar pe toată suprafața cimitirului și sunt contemporane cu cele de incinerație. În ansamblul cimitirului, ceramica dacică s-a descoperit în 62 de morminte, în 45 este asociată cu cea romană, în restul mormintelor
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
contemporane cu cele de incinerație. În ansamblul cimitirului, ceramica dacică s-a descoperit în 62 de morminte, în 45 este asociată cu cea romană, în restul mormintelor apare singură. Inventarul mormintelor, mai mult prezent în cele cu urnă, constă, pe lângă fragmentele ceramice depuse cu ofrande, din: obiecte de podoabă corporală (cercei și inele din argint, mărgele de forme și din materiale diverse, brățări din fir de argint sau din bronz, pandantive din fier sau bronz), accesorii vestimentare (fibule din bronz sau
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
sau ornamente incizate: striuri superficiale, neregulate, făcute cu măturica, linii drepte sau ondulate, crestături sau alveole, plasate pe umărul sau buza vasului. Prin natura materialului din care este confecționată, ceramica de factură dacică este foarte friabilă, păstrându-se, în general fragmente, ceea ce face ca o tipologie să fie dificil de stabilit. Descoperirile din cele două necropole de la Soporu de Câmpie și Locusteni care constau din vase folosite ca urne, permit considerații asupra acestor categorii ceramice. În ajutorul stabilirii unor serii tipologice
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Cetate", se găsește castrul roman Angustia, construit în anul 102, de pământ cu palisadă, apoi reclădit în piatră, cu porțile pe cele patru laturi flancate de turnuri patrulatere și turnuri rotunde de luptă la colțuri. În interiorul castrului s-au găsit fragmente de ceramică autentică de factură dacică, modelată cu mâna sau lucrată la roată, o monedă imitație dacică de argint după o drahmă a lui Alexandru Macedon, un denar republican și un denar imperial de la Vespasian și Traian. Pe teritoriul satului
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
urme ale locuirii încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în Munții Bodocului, în apropiere de "Cetatea Comorii", s-a găsit o secure din perioada eneolitică iar în locul numit "Pădurea Mestecenilor", s-au constatat resturile unei așezări aparținând culturii "Ariușd". Fragmente de ceramică aparținând aceleași culturi s-au găsit și pe locul vechiului cimitir romano-catolic. Pe malul stâng al Oltului, sub muntele Bodoc, în partea dreaptă a satului, pe platoul numit "Vâful Comorii" s-au descopeit urme de arsură și ceramică
Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/300372_a_301701]
-
o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni" și morminte ariușdiene. În anul 1956, pe partea stângă a drumului comunal, cu prilejul unor săpături arheologice s-au descoperit două cuptoare de redus minereu de fier, de formă circulară. Lângă cuptoare s-au găsit fragmente de ceramică lucrate cu mâna, printre care și o fructieră, materialul descoperit fiind încadrat în sec. III - II î.e.n. Lângă pârâul Valal, la marginea dealului "Garatfarka", s-a descoperit o urnă de lut bitronconică dacică din sec III-II î.e.n. și
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
de ceramică lucrate cu mâna, printre care și o fructieră, materialul descoperit fiind încadrat în sec. III - II î.e.n. Lângă pârâul Valal, la marginea dealului "Garatfarka", s-a descoperit o urnă de lut bitronconică dacică din sec III-II î.e.n. și fragmente de ceramică dacică "La Téne". Pe teritoriul satului s-au mai găsit un topor neolitic de piatră și fragmente de ceramică din perioada de trecere spre epoca bronzului și din epoca bronzului. În hotarul satului se află o capelă în
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
Lângă pârâul Valal, la marginea dealului "Garatfarka", s-a descoperit o urnă de lut bitronconică dacică din sec III-II î.e.n. și fragmente de ceramică dacică "La Téne". Pe teritoriul satului s-au mai găsit un topor neolitic de piatră și fragmente de ceramică din perioada de trecere spre epoca bronzului și din epoca bronzului. În hotarul satului se află o capelă în stil romanic din sec. XII - XIII. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea terenurilor agricole cu
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
caracter "Ariușd-Cucuteni", ceramică decorată cu sfoară aparținând culturii "Coțofeni" și un strat de cultură dacică din a doua epocă a fierului. Pe dealul " Vârful cu mesteceni" s-au descoperit două topoare de piatră din neolitic, o secure de bronz și fragmente ceramice din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai gasit un fragment dintr-un vas lustruit și o cană ce ar putea aparține epocii medievale. Cu prilejul săpăturilor făcute în anul 1961, în locul numit "Dealul de aur", s-a
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
cultură dacică din a doua epocă a fierului. Pe dealul " Vârful cu mesteceni" s-au descoperit două topoare de piatră din neolitic, o secure de bronz și fragmente ceramice din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai gasit un fragment dintr-un vas lustruit și o cană ce ar putea aparține epocii medievale. Cu prilejul săpăturilor făcute în anul 1961, în locul numit "Dealul de aur", s-a indentificat o așezare "Starcevo-Criș". În locul numit "Pământul lui Róbert", s-a găsit o
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
epocii medievale. Cu prilejul săpăturilor făcute în anul 1961, în locul numit "Dealul de aur", s-a indentificat o așezare "Starcevo-Criș". În locul numit "Pământul lui Róbert", s-a găsit o așezate antică din mai multe perioade ("Ariușd-Cucuteni", "Monteoru" și "Noua"), conținând fragmente ceramice lucrate manual sau la roată, vase de import (Mirmeki) fragmentare, din epoca dacică (sec. III-II î.e.n.) și fragmente de ceramică romană din secolul al II-lea. Pe malul drept al văii Cernatului a fost descoperit un semibordei cu pietrar
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
Starcevo-Criș". În locul numit "Pământul lui Róbert", s-a găsit o așezate antică din mai multe perioade ("Ariușd-Cucuteni", "Monteoru" și "Noua"), conținând fragmente ceramice lucrate manual sau la roată, vase de import (Mirmeki) fragmentare, din epoca dacică (sec. III-II î.e.n.) și fragmente de ceramică romană din secolul al II-lea. Pe malul drept al văii Cernatului a fost descoperit un semibordei cu pietrar aparținând unei așezări din sec. XI - XII, iar în locul numit "Grădina Sfântă" au fost găsite urmele unei biserici romanice
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
superior al râului Negru, în punctul numit "Opt pământuri", a fost identificată o așezare din epoca bronzului târziu. În anul următor, așezarea a fost cercetată prin sondaje arheologice și au fost descoperite mai multe locuințe cu vetre și chirpici, precum și fragmente ceramice. Așezarea a fost identificată ca aparținând "culturii Noua". Prima atestare documentară datează din anul 1332. Economia localității se axează pe industria de confecții, industria alimentară (abator de prelucrare a cărnii), exploatarea și prelucrarea primară a lemnului dar în principal
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
Sfântu Gheorghe. Prima atestare documentară datează din anul 1448. Săpăturile arheologice făcute la capătul sudic al localității, au descoperit o așezare din epoca bronzului, suprapusă cu una din secolul al VII-lea ce conținea un bordei cu vatră piertar și fragmente de vase din ceramică, ornamentate cu linii în val. În timpul lucrărilor la șoseaua ce traversează satul, în partea sudică a acestuia, s-au găsit mai multe locuințe și un cuptor de ars vase aparținând "culturii Wietenberg", iar din albia Oltului
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni-Tripolie", dovadă stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip "Cucuteni-Ariușd", fragmentele de vase, lingurile de lut pictate, topoarele plate de piatră și coarne de cerb, toate specifice acestei culturi. În stratul de humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni-Tripolie", dovadă stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip "Cucuteni-Ariușd", fragmentele de vase, lingurile de lut pictate, topoarele plate de piatră și coarne de cerb, toate specifice acestei culturi. În stratul de humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice și obiecte din fier din a doua epocă a fierului
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip "Cucuteni-Ariușd", fragmentele de vase, lingurile de lut pictate, topoarele plate de piatră și coarne de cerb, toate specifice acestei culturi. În stratul de humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice și obiecte din fier din a doua epocă a fierului, dovedind faptul că peste o așezare neolitică s-a suprapus o așezare dacică. Pe malul stâng al Oltului se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe, un vârf de lance, o fibulă de bronz și un disc, fragmente de ceramică dacică și romană dar și patru monede de la Domițian, Elagabal, Traian și Severus Alexander.
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
Cucuteni-Ariușd" și vestigii din sec. XI - XII, iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu două nivele de tip "Precucuteni, Cucuteni-Ariușd" ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei "Rubria", iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei "Rubria", iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire de piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii "Ariușd-Cucuteni", suprapusă de o locuire dacică. Economia
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
Săcuiesc", lângă pârâul "Ciuntit", s-a descoperit un topor perforat de piatră lustruită, de formă migdaloidă, cu tăiș ascuțit aparținând "culturii Coțofeni". Pe malul stâng al pârâului Simeria, în locul numit "Verescút", în șanțurile săpate de armată s-a găsit un fragment de fructieră, periegheza efectuată de Z. Székely, demonstrează că că în acest loc a existat o așezare dacică, din sec. I î.e.n.-I e.n. distrusă de lucrările edilitare. De pe teritoriul satului, dintr-un loc neprecizat provin mai multe fragmente ceramice
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
un fragment de fructieră, periegheza efectuată de Z. Székely, demonstrează că că în acest loc a existat o așezare dacică, din sec. I î.e.n.-I e.n. distrusă de lucrările edilitare. De pe teritoriul satului, dintr-un loc neprecizat provin mai multe fragmente ceramice neolitice, aparținând "culturii Boian, faza Giulești". Începând cu secolul al XVII-lea, izvoarele de apă minerală urmează să fie valorificate, astfel aici se construiesc primele adăposturi din lemn și piatră pentru bolnavii care veneau din împrejurimi la tratament, iar
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
locuirea teritoriului satului Aruncuta cel puțin din epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, de la sfârșitul epocii bronzului, În punctele la Cremeniș, Cânepiști și la „Râtul Jii” (Viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de lut, de la sfârșitul epocii bronzului, În punctele la Cremeniș, Cânepiști și la „Râtul Jii” (Viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila "Leg. V Macedonica", țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. În data de 27 iulie 2012, în urma unor lucrări de excavare în zona izvorului de apă potabilă "Ciurgău - Cremeniș" pentru
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta începând cu epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, datate la sfarsitul epocii bronzului., În punctele la Cremenis, Cânepiști și la „Ritul Jii” (viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]