21,807 matches
-
și tot ea, trăind spaima care s-o împingă urît, cu suflarea tăiată,/ spre mine, să ceară ajutor” (marea fantezie cu trei fulgi pentru martha). Interiorul, deltă plină de fine aluviuni afective, devine obsedant aidoma unei antinaturi. În contextul unor poetici tradiționale, axate pe osmoza dintre eul poetic și „cadrul natural”, Mircea Ivănescu trasează granița fragil-dureroasă a cadrului domestic, bucurie echivocă, sacrificială (căci oare nu implică orice artificiu o jertfă?): „ce plăcut este iarna să stai la gura căminului,/ mîngîind cu
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
o împingă urît, cu suflarea tăiată,/ spre mine, să ceară ajutor” (marea fantezie cu trei fulgi pentru martha). Interiorul, deltă plină de fine aluviuni afective, devine obsedant aidoma unei antinaturi. În contextul unor poetici tradiționale, axate pe osmoza dintre eul poetic și „cadrul natural”, Mircea Ivănescu trasează granița fragil-dureroasă a cadrului domestic, bucurie echivocă, sacrificială (căci oare nu implică orice artificiu o jertfă?): „ce plăcut este iarna să stai la gura căminului,/ mîngîind cu mîna leneșe blana aruncată pe jos,/ și
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
lecturii în mintea și mai ales în inima cititorului decît din analiza ideatică a fiecărui fragment luat în parte sau din succesiunea blocurilor narative. Paradoxul acestei cărți este acela că ea este construită cu materialele prozei, pe principiile unei tehnici poetice, dar presupune din partea cititorilor o lectură eminamente poetică, pentru a putea reconstitui, în final, sensurile inițiale ale prozei. Nora Iuga realizează în Lebăda cu două intrări un permanent balans între platitudinea searbădă a lumii exterioare și o minunată lume interioară
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
cititorului decît din analiza ideatică a fiecărui fragment luat în parte sau din succesiunea blocurilor narative. Paradoxul acestei cărți este acela că ea este construită cu materialele prozei, pe principiile unei tehnici poetice, dar presupune din partea cititorilor o lectură eminamente poetică, pentru a putea reconstitui, în final, sensurile inițiale ale prozei. Nora Iuga realizează în Lebăda cu două intrări un permanent balans între platitudinea searbădă a lumii exterioare și o minunată lume interioară, în care totul este posibil: dragostea, erotismul, întîlnirea
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
Toma Istrati susține oamenii locurilor natale, acordând burse pentru elevi, manuale, cărți de literatură, construcții de așezăminte, donații pentru biserici și mănăstiri. Trebuie să recunoaștem că și Cerul a fost generos cu d-l. Toma Istrati, dăruindu-l cu harul poetic și al elocinței, calități pe care le-a pus în serviciul confraților săi, în apărarea pământului, a neamului și a limbii române. La împlinirea celor 80 de ani de viață, Fundația "Ginta Latină" urează maestrului Toma Istrati multă sănătate, aceeași
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
Sentimental, 2004, 248 p. Text cu percepții turistice. Ioan RĂDUCEA Metaliteratura. Analele Facultății de filologie a Universității pedagogice de stat "Ion Creangă" Chișinău. Volumul sosit la redacție este dedicat profesorului Eugen Coșeriu, începând cu lucrarea lui Mihai Cimpoi privind limbajul poetic ca limbaj absolut. Se dezvoltă concepția savantului privitoare la delimitarea între stilistica lingvistică, stilistica literară, limbajul ca atare și limbajul poetic, care își instituie în mod autarhic calitatea de limbaj absolut. Concepțiile savantului român originar din Basarabia sunt analizate și
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
Creangă" Chișinău. Volumul sosit la redacție este dedicat profesorului Eugen Coșeriu, începând cu lucrarea lui Mihai Cimpoi privind limbajul poetic ca limbaj absolut. Se dezvoltă concepția savantului privitoare la delimitarea între stilistica lingvistică, stilistica literară, limbajul ca atare și limbajul poetic, care își instituie în mod autarhic calitatea de limbaj absolut. Concepțiile savantului român originar din Basarabia sunt analizate și dezvoltate de colaboratori ai facultății de filologie: Anatol Gavrilov Fondul epistemologic și umanistic al conceptului de lingvistică generală; Aliona Zgardan Interferența
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
după Dostoievski în conștiința literară românească a lui Dinu Pillat, carte puțin comentată în anul apariției ei (1976), Dostoievski și romanul românesc constituie cel mai important studiu sistematic al problemei; Elena Loghinovski descoperă, inventariază și analizează structuri, teme, motive, tipologii, poetici, asumîndu-și un comparatism modern, mai puțin sensibil la „sursologia” de tip G. Bogdan-Duică, foarte atent cu circulația acelor structuri, teme și motive în culturile din această parte de lume. Iată chiar prima pagină a cărții, unde autoarea își dezvăluie proiectul
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
Maramureș, analize și interpretări, Ed. Limes, Cluj; Daniela Sitar-Tăut, Don Juan. Mitologia unui personaj, Ed. Universității de Nord, Baia Mare; Gherasim Domide, Convorbiri cu actorul Ion Săsăran, Ed. Proemn; Marian Ilea, Medio Monte, Ed. Dacia; Adrian Oțoiu, Ochiul bifurcat, limba sașie, poetică și teorie literară (n-am descifrat editura); Victor Tecar, Visul ca pedeapsă, Bibl. jud. „Petre Dulfu”, Baia Mare; Vasile Grigore Latiș, Versuri premergătoare..., Ed. Proemn; Cornel Munteanu, Lecturi neconvenționale, studii, Casa Cărții de Știință; Carmen Dărăbuș, Literatura universală și cunoașterea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13127_a_14452]
-
convingă pe oricare dintre dumneavoastra cei care iubiți poezia, că ne despărțim de un mare talent pe care Domnul l-a lăsat printre noi numai două etape din viața : tinerețea și maturitatea. Oare cum ar fi arătat și ce tezaur poetic ne-ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas printre noi ? A plecat la Domnul aproape tânăr și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
convingă pe oricare dintre dumneavoastra cei care iubiți poezia, că ne despărțim de un mare talent pe care Domnul l-a lăsat printre noi numai două etape din viața : tinerețea și maturitatea.Oare cum ar fi arătat și ce tezaur poetic ne-ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas printre noi ? A plecat la Domnul aproape tânăr și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
Theodor Damian reușește prin acest volum de versuri să expună concepte care surprind esență romanismului aflat la confluenta spiritului dacic, al celui latin și peste toate acestea, al celui creștin. Din această îngemănare de curente spirituale rezultă forță unei exprimări poetice pline de sensibilitate, de sens, de durabilitate și mai ales, de vitalitate. Un scriitor și cărțile sale Theodor Damian, scriitor român din SUA, este autorul volumelor Introducere în istoria creștinismului. Primul mileniu (2008), Filosofie și literatura: O hermeneutica a provocării
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
e pe potriva/ că torsul pisicii pe cuptorul de lut/ iarnă la țară// O, ochiul mării de cucuvea/ noroc că nu face asta/ în fiecare zi/ că pe mulți i-ar trage în ea.” („Ochiul mării”) „Marile poeme ale țării” Sensul poetic nu se descifrează totdeauna ușor, este nevoie de o anumită putere de pătrundere ce se dezvoltă atunci când iei contact cu scrierile lui Theodor Damian, fiindcă în fiecare vers este încifrata o experiență, un gând, o trăire, ceva care a făcut
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
și al acestei provincii istorice românești greu încercate, deși la moștenirea publicistică eminesciană accesul a fost foarte târziu. În condițiile vitrege în care multă vreme (până spre sfârșitul anilor 50) nu s-a editat nicio carte în limba română, folclorul poetic românesc păstrat pe cale orală a suplinind în mare această lipsă, Eminescu, descoperit cu întârziere de generația șaizecistă, a fost asumat și identificat cu însăși limba română. În percepția majorității românilor basarabeni, imaginea geniului tutelar este suprapusă peste cea a lui
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Strâmbeanu) ce a fost, precum acesta. Minimalizată, ca întreaga poezia de factură social-patriotică, de mulți dintre cei care nu cunosc îndeaproape literatura română din Basarabia ce a evoluat într-un anumit context de care nu poate fi ruptă, opera sa poetică - de dragoste, metafizică, mesianic-publicistică - trăiește în sufletele românilor, bucurându-se de o largă notorietate la care visează, fără succes, mulți dintre cei ce se grăbesc cu etichetările nedrepte. Dar câți dintre aceștia știu că Grigore Vieru este cel care, pentru
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
de-a lui Eminescu.” Conceptul lui de poeticitate are ca model etalonul romantic eminescian, la care a adăugat un filon autohton specific, străbătut de simboluri și motive, miteme tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea) și simboluri matriceale (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, dorul, iubita, taina, misterul cosmic), biblice (Atotziditorul, candela ș.a.) și istorice
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Atotziditorul, candela ș.a.) și istorice (Prutul, "țara cea Basarabă", Putna, Ștefan cel Mare, Podul de Flori etc.), este de aceea inconfundabil, purtând marca Vieru. Un poem de tinerețe - Cu sângele, cu dorul - vorbește despre această subtilă alcătuire a eului său poetic („M-am amestecat cu viața,/ Ca soarele cu dimineața,// M-am amestecat cu dorul,/ Ca sângele cu izvorul”), tentația orfică -cântecul, sinonim cu poezia - fiind dublată ulterior de cea mesianică („Cineva sus pe coastă,/ Spală lacrima lunii/ Cu lacrima noastră
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
și pragul,/ Și grinzile la casă”),Ființa sacrală („Și eu țin atât la mama,/ Că nicicând nu îndrăznesc/ Dumnezeul din privire/ Să mă vâr să-l mâzgâlesc.” - Autobiografică) ș.a. Dar, poate că nicăieri nu se resimte mai bine influența modelului poetic eminescian ca în lirica de dragoste, de mare delicatețe și suavitate, adevărate filigrane în care este turnată o gamă întreagă de trăiri și sentimente („Vreau să te văd, femeie,/ sau vino să mă vezi,/ Mi-e dor de iarba crudă
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Mergi tu după mine, iubito,/ Cu spicul fierbinte la piept/ Al lacrimii tale./ Vine moartea din urmă/ Cu spicele roșii în brațe/ Ale sângelui meu -/ Ea care nimic niciodată/ Nu înapoiază./ Și toți suntem luminați/ De-o bucurie neînțeleasă”- Ars poetica). De altfel, Grigore Vieru însuși mărturisește că este, prin excelență, un poet al iubirii („Sunt deci un poet al iubirii, iar iubirea este a poeziei. Iubirea este singura dreptate pe lumea asta. Iubirea este o jertfă zilnică. Păcat că măreția
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
să-și arate recunoștința pentru binele pe care i l-a făcut. Tendințelor de modernizare apărute în ultimii ani în rândul unor tineri, Oastea Domnului le-a răspuns cu fermitate, luptând pentru menținerea sacralității melodiei la nivelul înalt al textelor poetice lăsate de creatorii anonimi și de cei cunoscuți, printre care strălucește, ca o stea de mărimea întâi, poetul Traian Dorz. Însă aceste tendințe tributare muzicii rock (de altfel, sporadice), au dat apă la moara unor detractori ai Oastei și ai
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
desigur, nu din pudoare, ci din faptul că nu înțelege metafora existentă în aceste texte. Acest fapt demonstrează că ori nu cunoaște textele și melodiile lor, ori s-a mulțumit cu câteva fragmente cărora nu le-a pătruns nici mesajul poetic, nici mesajul duhovnicesc, trăgând concluzii eronate prin interpretarea unor sintagme metaforice izolate de sensul întregului context, sau... reduse, probabil, la propria experiență și sensibilitate. Dar, cum spune Mântuitorul, „înțelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei“ (Matei 11, 19). Cântarea
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
într-o gamă variată de "oglindiri", în fond ale autoarei înseși, care se declară solidara cu partenerele de origine genetică, fiind alături de ele proscrisa în mentalitatea retrogradă a oricărei societăți falocratice. Verbalizat scenic printr-o suma de ingenioase acțiuni, eul poetic nu-și pierde defel substanță filosofica a discursului implicit despre sex și text. Sau - de ce nu - despre textul că sex! La rampă "se citește" limpede ambiguitatea declarată a virtuților scriiturii, aceleași la structuraliști, ca și la suprarealiști ori postmoderniști. Recunoscută
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
simțim/ răvăsindu-ne chipul;/ acum avem răgazul s-o vedem:/ pierzîndu-se-n sus/ pare chiar bolta cerească./ De vrem/ putem distinge carul mare -/răstignita pe rotile lui/ viața noastră încă/ pîlpîie!//Îți ating obrazul/soptindu-ti să ne ridicăm" (Talpă). Incongruentele figurii poetice le divulgă astfel pe cele ale fenomenalului social-moral, la fel de flagrante, în cheia unor aluzii deloc discrete. Întrupările poeziei disimulează (și nu prea) o severă instanță judecătorească. Instrumentul de căpetenie al acestei producții sublimat-indignate e absurdul. Andra Breton arată, în celebra
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
Aron Cotrus etc. Mîțului biblic ori geologic, tonului liturgic ori agitatoric (mituri stilistice), le ia locul mitul mai recent al absurdului, răspunzînd mîțului formal al scriiturii suprarealiste. Motivul simbolist al vaporului gata de plecare apare de asemenea inculcat în limbajul poetic în cauză, cu un efect simptomatic: "Tu scrii zilnic/ acest solilocviu îndurerat/ despre miturile iraționalului/ nu mai poți afla nicicum/ - altora le-a fost dat! -/ distanță de la tine la el/ și cea de la el la moarte/ dar între tine și
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
o iluzie, iar acum revenim la realitate. GD: Fiind Dvs. înșivă un foarte bun comentator de poezie, un analist liric de excepție aș spune, având și o experiență dublă, poate chiar mult mai vastă, intrând în contact cu numeroase modalități poetice, mode, poeți, experiențe poetice, paradigme unde așezați poezia românească, măcar în context european, în mometul de față? IC: Așez poezia română foarte sus, alături de alte două ce-mi sunt accesibile în original a italiană și franceză. Dar să nu-l
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]