20,597 matches
-
oficială a comunicării: copilul (vs. copilu în pronunția obișnuită); * scrierea cu b și pronunțarea cu p înaintea unei consoane surde în cuvinte precum: subtil, obține etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn cuvinte ca excursie, exercițiu etc.; * scrierea și pronunțarea -csîn anumite cuvinte mai vechi vechi (a ticsi, micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea cu -xla singular și cu -cșla plural, masculin, a unor cuvinte precum: complex/ complecși, fix/ ficși, ortodox/ ortodocși, perplex/ perplecși; formele de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea cu -xla singular și cu -cșla plural, masculin, a unor cuvinte precum: complex/ complecși, fix/ ficși, ortodox/ ortodocși, perplex/ perplecși; formele de feminin plural păstrează scrierea cu -x-; * scrierea și pronunțarea sunt, suntem, sunteți (în loc de sînt, sîntem, sînteți); * scrierea cu î la începutul sau la sfârșitul cuvintelor, respectiv în interiorul cuvintelor compuse sau derivate, al căror radical începe cu î: învățător, coborî, reînvățat, bineînțeles); scrierea cu â în interiorul celorlalte cuvinte: râu, fân
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
coborî, reînvățat, bineînțeles); scrierea cu â în interiorul celorlalte cuvinte: râu, fân, mâine etc. I.7.3. Principiul morfologic explică 28, prin raportare la criterii ce țin de planul formei cuvintelor și al modificărilor lor în funcție de categoriile gramaticale: * scrierea cu -eași pronunțarea -iaatunci când -eaalternează cu -e-: gheață/ ghețuri, cheamă/ chem, gheată/ ghete, veac/ vecie, ceapă/ cepe, meargă/ merge etc.; * scrierea și pronunțarea -iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raportare la criterii ce țin de planul formei cuvintelor și al modificărilor lor în funcție de categoriile gramaticale: * scrierea cu -eași pronunțarea -iaatunci când -eaalternează cu -e-: gheață/ ghețuri, cheamă/ chem, gheată/ ghete, veac/ vecie, ceapă/ cepe, meargă/ merge etc.; * scrierea și pronunțarea -iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scrierea și pronunțarea -iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței, bunăstare (bunăstării) etc.; * scrierea și pronunțarea fără alternanța o oa în conjugare a unor verbe intrate recent în limbă: invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței, bunăstare (bunăstării) etc.; * scrierea și pronunțarea fără alternanța o oa în conjugare a unor verbe intrate recent în limbă: invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
publice, implicit a judecătorilor, ajungînd deci să influențeze deciziile celuilalt tribunal, cel adevărat. S-a creat astfel foarte repede, în Statele Unite, o dihotomie clară a percepției: pe de o parte "victima" (care nu e numită, așa cum ar fi cazul până la pronunțarea sentinței, "presupusa victimă") și "vino vatul", deja desemnat, deja tratat ca atare, cel puțin verbal. Mai exact, pe fondul unei confruntări între mentalitatea unei mari civilizații radiante, fostă putere colonială, și cea a unei țări relativ recent născute, cu trudă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în mod inevitabil, atunci când intra în contact cu instituția ecleziastică, în special cu episcopii, nu putea să inspire mereu tuturor o încredere imediată. Inocențiu al III-lea, cu prudență, le acordase o aprobare orală, evitând să se angajeze printr-o pronunțare scrisă. Cu toate acestea, tocmai creșterea tumultoasă a grupului impunea într-un anumit mod o mai clară definire instituțională. De altfel, Francisc, încă de la început, supusese discernământului ecleziastic (la început episcopului din Assisi, iar apoi pontifului), decizia de a trăi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
corect majoritatea sunetelor, dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie de logopați, am observat că cel mai des afectate sunt sunetele r, s-z, s-j, ț, ce ci, ge-gi, c-g. La unii copii apar greutăți în pronunțarea grupelor de consoane, desi izolat acestea pot fi uneori pronunțate. Aceeași pronunțare defectuoasă sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de logopați, am observat că cel mai des afectate sunt sunetele r, s-z, s-j, ț, ce ci, ge-gi, c-g. La unii copii apar greutăți în pronunțarea grupelor de consoane, desi izolat acestea pot fi uneori pronunțate. Aceeași pronunțare defectuoasă sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu deficiență de învățare cu care am lucrat o reprezintă agramatismul, în care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
școlarul mic este dizartria. Aceasta nu este o tulburare de vorbire, ci numai de rostire. Deci, nu afectează vorbirea în general, ci numai vorbirea rostita, care apare disritmică, disfonică, confuză, cu o pronunțată rezonanță nazala, monotonia vorbirii îmbinându-se cu pronunțarea neclară. O caracteristică importantă a vorbirii dizartricului este aceea că, de cele mai multe ori, el este conștient de handicapul pe care îl are și, în consecință, depune eforturi repetate pentru a-și corectă vorbirea. Rezultatul duce la o încordare sporită care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
elevi sunt mai accentuate și mai rezistente la corectarea logopedica comparativ cu normalul. Atunci cand deficiență mintală este moderată, prognosticul recuperării limbajului e și mai rezervat. Un exemplu îl găsim la elevii cu deficiență mintală ce prezintă întârzieri în dezvoltarea limbajului: pronunțarea defectuoasă a unor cuvinte este cu greu abandonată datorită particularităților lingvistice și lentorii procesului de învățare a formelor corecte de limbaj. Mai mult chiar, învățarea unei noi forme corecte nu provoacă abandonarea celei incorecte, creându-se o juxtapunere continuă a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
silabelor și a cuvintelor pentru realizarea unui control auditiv corect. În această etapă se fac următoarele tipuri de exerciții: exerciții de imitare a onomatopeelor în șoaptă, apoi cu voce tare, în ritmuri diferite: șarpele, pisica, vântul etc.; 18 exerciții de pronunțare a unor serii de silabe care au în componență lor sunete apropiate: „paba, ta-da, si zi etc.”; exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore: „cât-gât, paie baie, varsăvarză”; exerciții de pronunțare ritmica, proverbe, ghicitori, poezii simple. Exercițiile de atenție
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
diferite: șarpele, pisica, vântul etc.; 18 exerciții de pronunțare a unor serii de silabe care au în componență lor sunete apropiate: „paba, ta-da, si zi etc.”; exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore: „cât-gât, paie baie, varsăvarză”; exerciții de pronunțare ritmica, proverbe, ghicitori, poezii simple. Exercițiile de atenție auditiva și vizuală se realizează prin analiza și sinteză la nivel de propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Metodica predării-învățării disciplinelor din aria curriculara Limba și Comunicare instituie, ca metodă de bază pentru învățarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
simbolurile grafice prin culori diferite. 3. Delimitarea cuvintelor din propoziție și reprezentarea lor grafică Mama spală. Cuvintele se separă din propoziții prin marcarea lor prin bătăi din palme. Apoi se reprezintă grafic cuvintele. Profesorul psihopedagog va insista pe exerciții de pronunțare corectă a primului cuvânt, a celui de-al doilea. Copiii vor fi sprijiniți să sesizeze, în funcție de orientarea spațială stânga dreapta, locul fiecărui cuvânt în propoziție. 4. Despărțirea cuvintelor în silabe și reprezentarea grafică a silabelor Fiecare cuvânt va fi despărțit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de marcare a cuvintelor, silabelor, sunetelor. Dacă pentru cuvinte se optează la bătăile din palme, la despărțirea în silabe cel mai indicat procedeu este poziționarea manii copilului sub bărbia profesorului și a lui pentru perceperea tactila a deschiderii gurii la pronunțarea fiecărei silabe. 19 Se mai pot marca și prin bătăi ritmice în masă sau bătăi din picior. Oricare procedeu este utilizat concomitent cu rostirea fiecărei silabe din cuvânt. Mama spală. Mama spală. Mă mă spa la. 5. Separarea sunetelor din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
procedeu este utilizat concomitent cu rostirea fiecărei silabe din cuvânt. Mama spală. Mama spală. Mă mă spa la. 5. Separarea sunetelor din fiecare silaba și reprezentarea lor grafică Pentru ca elevii să sesizeze auditiv sunetele, se poate folosi un anume procedeu: pronunțarea accentuată a fiecărui sunet din silaba. Se fac exerciții de percepere auditiva a locului sunetului în cuvânt: inițial, median, final. Mama spală. .. .. ... .. . m a m a s p a l a Pentru copilul cu dificultăți de învățare se pot confecționa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
familiarizat. Adeseori, se impune adaptarea și particularizarea metodelor și procedeelor didactice în învățarea citit-scrisului, deoarece elevii cu dificultăți de învățare realizează cu greutate asocierea fonem-grafem, analiza și sinteză la nivel de silaba, trecerea de la silaba la cuvânt. Se insistă pe pronunțarea clară, corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor, fiind necesară implicarea multisenzorială în actul citit scrisului: analizatorul vizual, auditiv, verbo motor. Concomitent cu prevenirea și corectarea greșelilor de pronunție și exprimare, se are în vedere și reglarea respirației prin efectuarea constantă a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
realizează prin unirea literelor în silabe. Se recurge la silaba, care, chiar dacă nu are o semnificație, ușurează trecerea pragului spre citirea cuvintelor. 25 Se insistă pe rostirea articulata, care trebuie să se facă luându-se în seamă silaba. De asemenea, pronunțarea cuvintelor se realizează pe silabe și nu pe sunete. Acesta este procedeul de bază prin care elevii își vor forma câmpul vizual de o silaba, prin solicitarea simultană a celor trei analizatori angajați în efectuarea actului lexic: vizual, verbo-motor, auditiv
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
formate din două-trei silabe, elevii vor fi solicitați să le scrie. Apoi, se pot folosi culori pentru a marca silaba analizată. Silabele sunt încercuite, subliniate sau colorate. Pentru copiii care citesc lent sau au dificultăți de percepție în analiza vizuală, pronunțarea și citirea silabei va implica și asocierea grafică cu o anumită culoare și realizarea progresivă a unor exerciții de antrenament vizual. se pot utiliza cu succes metode pictografice. De pildă, se reprezintă grafic pe caiet sau pe fișe un desen
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]