23,750 matches
-
a fost ca la unguri. R. R.: Și mai am o poveste. Vă spuneam despre țiganca aceea care mi-a dat să mănânc. Ea avea o fată și un băiat și odată au prins doi ruși în casă. Ei au sărit peste gard, au intrat în casă și fata țigăncii i-a surprins. C. I.: Soldați ruși prinși la furat la țigani!? R. R.: Da. Mama țigăncușei l-a apucat de centură pe unul dintre ruși și l-a scos în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
chiar lângă linii, pe lângă tren, ca să-i văd la față pe ruși. Erau tunuri, tancuri puse pe tren, iar militarii erau sus pe vagoane. Și la un moment dat, cum mă uitam eu pe acolo, numai mă trezesc că îmi sare unul dintre ruși de gât: "Radik, ce faci în orașul ăsta, înveți aici, ești la școală?" Pe rusește, normal. "Nu, Iașa, aici lucrez". M-a luat în brațe, m-a pupat Iașa, toți se uitau la noi, mirați probabil că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cameră. C. I.: Ați avut probleme cu cazarea, vi s-a dat repartiție? Întreb asta pentru că partidul era în toate, controla toate aspectele vieții. R. R.: Nu, pentru că ținea de IRB și tot fratele meu mi-a facilitat cazarea acolo. Săream un pic în ochi pentru că treceam drept protejatul lui Racoviță. C. I.: Aveați de acum vârsta de încorporare. V-au luat în armată, chiar așa cum erați dumneavoastră, cu șoldul anchilozat? R. R.: Da. Am făcut doar vreo câteva luni de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și mine? Sau ceea ce faceți afară legionarii faceți și aici?" Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-aveam voie să ieșim din țarc. Noi eram în colonie dar aveam și țarcuri care înconjurau barăcile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe Gruia Novac, profesorul, acest măgar impertinent, murdar, care a fost ofițer de securitate și după 1989 umbla din partid în partid ca să-i toarne pe oameni sau știu eu ce gândire avea el!? Când am spus asta "Hăăăă!", a sărit în sus, nenorocire mare! L-am găsit la țărăniști pe șeful meu de cadre, pe domnul Emanoil: "Ce faci domnu Emanoil aicea?" "Păi, am venit să mă înscriu la țărăniști". "Nu ți-e rușine!?" S-a ridicat și a fugit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și mă "trântește" total nejustificat. Mi-am zis că nu-i nimic, că dacă domnul profesor își închipuie că eu n-am reținut exact cursul... Tata mi-a zis: "vezi când te duci la restanță nu scrii exact tot, mai sări din informații". C. I.: Vă bănuia că ați fi copiat. G. S.: Exact. La restanță, aceeași poveste, 1 în teză și 4 la oral și sunt declarat repetent. De intervenit, nimic! Tata a zis: "ce să facem? Asta este mâna
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așteptat. C. I.: Vă rog să intrăm puțin în detalii. Când au venit să vă aresteze câți erau? D. B.: Au venit o mașină întreagă, un GAZ era, și în mașină vreo 4 sau 5 inși cu automatele. Dacă încercam să sar pe geam mă împușcau fără nicio discuție. C. I.: Au făcut percheziție în conac, acolo unde dormeați? D. B.: Nu, că v-am spus că eu locuiam acolo doar în calitate de inginer și aveam doar o cameră, atâta tot. Aveam o valiză
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
erou s-a învârtejit 47 ani pe această întinsă țară. Și noi, cei din Țara de Jos, tot așa de legați suntem de marele Ștefan ca și cei din Țara de Sus, căci Ștefan era pretutindeni: „Din Suceava când El sare/ Pune pieptul la hotare". „Și hotarele erau și largi și mari. Iar numele lui a trecut hotarul cu acea strălucire care a făcut să i se închine Veneția cea Bogată; Roma cea bătrână, Șahul cel indolent, Leahul cel mândru, Ungurul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apărarea vecinilor și a țiganilor Episcopiei, astfel ca „nimeni să nu-i dea a-i trage până nu vor sta de fată înaintea Domniei mele... oricine va hi, vlădică sau boieri, igumen sau slugă domnească, nimeni să nu cuteze a sări sau a lua, înaintea acestei cărti a Domniei mele, că de mare certare va fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania Domnitorului, actul de recompensă a supușilor Domnitorului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei de astfel de dări, Dumitrașcu Cantacuzin, în cartea sa de la 1674, poruncește vameșilor din Huși: „să le dea bună pace, să nu-i învăluiască pentru vamă... din ce s-or aduce să vândă... Iar când vor aduce pește, său, sare, să le ia vamă, precum va fi adetiul"... Cepăria sau cepăritul se numea dreptul pe care îl avea și pe la 1831 Episcopiea de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră refractari, că se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cerut să-i arăt pașaportul. Eu, fiind îngrozit de spaimă, am umblat cu dânsul în mână de câteva ori și nicidecum nu-l puteam cunoaște ca să-l aleg dintre alte hârtii; am avut noroc că podoroșca era pusă de cu sară la alt loc, căci puteam să i-o arăt în loc de pașaport și să-mi fac însuși supărare mai degrabă decât cărturarii. În sfârșit, văzând că nu-l pot afla, am chemat sluga și acela îndată l-au cunoscut și l-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au găsit o pascvilă lepădată. Îndată, după poruncile slobozite, s-au făcut înștiințare de aceasta hatmanului, agăi și polițmaistrului rosienesc ce era atuncea în Eși, s-au chemat pe bărbier la dopros (interogatoriu), ca să arate cine a fost într-ace sară la dânsul și el au spus că între alții au mai fost și un boier din Basarabia, îmbrăcat cu o șubă foarte scumpă de vulpe albă, închipuind că șuba mea cea de lup, albă, ar fi fost de vulpe albă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din locuință, inclusiv drăgălășenia și buna educație a băiatului care, între timp, a inspectat buzunarele hainelor sau poșeta lăsate de musafir în cuierul din hol și și-a completat bugetul personal pentru țigări cu câteva bancnote, atâtea cât să nu sară în ochi la prima vedere. În multe cazuri însă, musafirul nepoftit și mai ales nedorit are parte de o primire glacială. Dacă este vorba de o petrecere restrânsă, de familie, sau chiar de una cu deschidere mai largă, persoana care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dumitrașcu Gherghel cu 394 lei, pentru care Gherghel a dat zălog cămătarului argintării, scule și vite. Între timp Gherghel moare iar jupâneasa, soția lui, fata lui Andrei Abaza vornicul, se jeluiește domniei că Lazarov o prea încarcă. În ajutorul ei sar Andrei Abaza, tatăl, și Ilie Abaza, fratele. Afacerea este rânduită a fi judecată de Ilie, marele stolnic, acel Ilie Țifescu, zis și Frige Vacă, care a pârât pe Miron Costin la Cantemir Vodă - bătrânul (1685-1693) de i s-a tăiat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se punea în cap cuca cu pene de struț, cuca ienicerilor, pentru că Domnii Moldovei și ai Valahiei erau socotiți în acele zile între cetele Ienicerilor și această rușinoasă și infamă sărutare de picior, și îngenunchiare, a ținut până la 1859 când sări marele deșteptător Alexandru Ion Cuza, cel întâiu domn al României unite, cu ai săi, și cu brațul său puternic zvârli și fiesul și piciorul la o parte" (Din scrierile lui Papadopol-Calimah, publicate de fiul său Paul Al. Papadopol-Calimah, 1908, Tecuci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atace uvertura, tata a făcut un semn fanfarei militare, și aceasta a atacat marșul lui Flechtenmacher „Trecerea Dunării la 1877". Pornite de sus, într-o sală cu o acustică grozavă, acordurile au căzut ca un tunet asupra spectatorilor, care au sărit ca arși în picioare și cu privirile spre înalturile balcoanelor de rangul II. Informat urgent de ceea ce se petrece, chiar de Iancu Braunștein, care se afla pe scenă făcând socotelile cu coana Virginica și care până atunci tăcuse ca un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trecere, îi plachează. Cu pâine și sare, dar și cu un puseu de conștiință răzbunătoare. California Dreamin’ are mai multe filme în el. Eu vreau să cred că e în primul rând o poveste de dragoste, atât de frumoasă încât sar capacele gurilor de canal de pe stradă. Cristian Nemescu avea deja subiectul lungmetrajului când s-a hotărât să facă mai întâi un alt scurtmetraj. De aceea Marilena din Marilena de la P7 provoacă și ea pene de curent, de aceea un puști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dreptate, faima scriitorilor, pentru a evita extinderea răului. Exista un tip de mânie care nu era considerată a fi păcat, ci devenea virtute când era folosită întru apărarea credinței, ca atunci când cineva vedea că-i sunt insultați părinții și le sărea în ajutor 87. Lucrarea se încheia cu o scrisoare de-a Papei Pius X către episcopatul lombard, în care se atrăgea atenția asupra potențialului evanghelizator pe care îl avea presa, dar și asupra răului pe care-l făceau ziarele care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Fontaine în selecția fabulelor vechi și moderne (chiar dacă el scrie 200 de versuri, adică dublu față de modelul ovidian). Câteva invenții interesante sunt totuși introduse de el, cum ar fi faptul că pe lângă că paharele se umplu singure, ele mai și sar pe masă: "Fill'd without, and of their own accord Ran wihout fee, and danc'd about the board" (v. 124-125). Sau interdicția - de a nu privi în urmă - care nu există la Ovidiu, dar care reamintește de povestea lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
necunoscut spre deosebire de cea a leprosului care îi va invada și acoperi corpul). Puțin înaintea acestei secvențe, Iulian fără săgeată, într-o luptă corp la corp premonitorie, omoară un țap înfingându-i un pumnal în coaste. Al doilea țap cuprins de groază, sare în prăpastie: "Iulian, care se năpustise să-l lovească și pe el, se poticni și căzu peste țapul ucis, cu fața deasupra prăpastiei și cu brațele desfăcute în lături"393*. Astfel adevărul vânătorii apare în această scenă de îmbrățișare cristică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
însoțește cu violență povestea unei ospitalități violate. Ethelred ridică măciuca și "din câteva lovituri își deschise repede drum, printre scândurile ușii, cu mâna sa de fier; și trăgând cu putere către el, făcu să să crape, să plesnească și să sară totul în bucăți, atât de tare încât zgomotul lemnului uscat și găunos dădu alarma și fu repercutat de la un capăt la celălalt al pădurii". În afară de acest efect de ecou, care pune în legătură locul și un altundeva, e vorba aici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în manieră sociopoetică de spațiul familial și de interacțiunile sale, deși i-a explorat opera în toate sensurile (existențialist, teologic, psihanalitic, politic etc.), nu s-a îndreptat pentru a o înțelege spre ceea ce era mai imediat, fundalul recurent și care sare în ochi într-atât încât nu îl mai vezi, și anume spațiul domestic și familial. Mi se pare totuși evident că aceasta e o miză capitală pentru un anumit număr de scriitori, și nu am putea desigur să reducem spațiul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și de sticlă care au zburat în țăndări" (Jurnal, 25 decembrie 1911)521. Își imaginează, pe 14 februarie 1914, că se va omorî, că va merge pe balcon "unde sunt reținut de către toți cei care se reped ca să mă rețină, sar peste bara de sprijin în timp ce mâinile care mă țin sunt obligate să cedeze unele dup altele"522. Aceasta înseamnă că aruncatul pe fereastră apare ca unică soluție 523. Balconul este mai seducător. ("E plăcut seara pe balconul nostru")524. Spațiu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]