20,698 matches
-
viteza maximă de cursă este atinsă după 30 - 40 m de accelerare (lansarea de la start), viteză pe care sportivul tinde să o mențină cât mai mult (50 - 60 m) după care, aceasta scade (ultimii 10 m la cei mai buni sportivi). Din considerente didactice vom prezenta tehnica alergărilor de viteză pe plat separat de cele pe garduri, analizând mecanismul de bază al tehnicii, analitic: * startul și lansarea de la start; * alergarea pe parcurs; * sosirea. Necesitatea obținerii vitezei maxime în cel mai scurt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de alergătorii acestor probe de viteză, sunt expresia necesității de contracarare a forței centrifuge, prin care planul umerilor și a bazinului alergătorului să
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
negativ generat de această traiectorie este compensat cu obținerea acelei poziții favorabile pentru începerea unui nou pas peste gard. Abaterile de la standardul de tehnică descris sunt mai reduse în cazul atleților înalți decât ai celor scunzi, cât și în cazul sportivilor cu reale calități de mobilitate și suplețe față de cei rigizi. Lungimea pașilor până la primul gard și a celor trei pași între garduri este prezentată după T. Tatu, D. Alexandrescu și T. Ardelean (1983) în tabele următoare. Cercetarea pune în evidență
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să alerge pe partea interioară a culoarului, ceea ce favorizează tragerea piciorului de remorcă peste gard, prin partea interioară. Pentru cei ce atacă gardurile din turnantă cu piciorul drept există riscul trecerii piciorului de remorcă în afara planului gardului, ceea ce atrage descalificarea sportivului. Pentru o trecere regulamentară acesta trebuie să alerge și în turnantă pe mijlocul culoarului, fapt ce implică o deplasare mai lungă. Pe fazele alergării, în cursele de 400 mg sunt câteva elemente tehnice care fac diferența între această probă și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în flexie dorsală și articulația gleznei într-o poziție fixă; * piciorul de bătaie se așează pe sol printr-o mișcare activă, mai rapid decât la pașii anteriori. * plasarea acestuia se face la aproximativ 2m față de gard în funcție de particularitățile antropometrice ale sportivului; Trecerea peste gard este determinată de acțiunile sinergice ale piciorului de atac, ale piciorului de remorcă și ale brațelor. În această fază acțiunile tehnice esențiale sunt: * piciorul de remorcă trebuie să fie activ pe toată traiectoria de mișcare a sa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înălțimea gardului este mai mică (91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe șosea, în teren variat (crosul) și peste obstacole (proba de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt probe de efort mixt și aerob. Sportivii care participă la acest gen de probe trebuie să-și însușească tehnica de alergare care să le permită parcurgerea distanțelor de cursă, de la semifond la mare fond, cu o viteză optimă cât mai mare, prin adaptarea unor mișcări cu eficacitate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
funcție de numărul și valoarea participanților, configurația terenului și de elementele de tactică adoptate. În alergările pe teren variat se utilizează tot startul din picioare, și locul de plecare este, în general, plat cu 80 - 100 m fără obstacole dând posibilitatea sportivilor să se înscrie pe teren fără dificultate. * Alergarea pe parcurs La această categorie de alergări, faptul că terenul poate avea urcușuri și coborâșuri (pante), trunchiuri de copac, crengi de copac, zone cu nisip, porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
4.1.2.b. Alergările de obstacole Caracteristica regulamentară a acestui gen de probe atletice este aceea a eșalonării obstacolelor la intervale relativ mari (80 m), în competiții; acestea sunt trecute în condiții variabile, dependente de tempoul alergării și posibilitățile sportivilor. Alergarea de obstacole se desfășoară pe distanța de 3.000 m la concursurile seniorilor, atât la fete cât și la bărbați, în care regulamentul prevede trecerea peste 28 de obstacole mobile și de 7 ori peste obstacolul fix reprezentat de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și ieșirea din groapă. Elemente tehnice care caracterizează tehnica acestor faze sunt următoarele: apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; pentru realizarea ei se adoptă o accelerare a vitezei cu aproximativ 10 m înainte de obstacol. Viteza de alergare și înălțimea sportivului determină distanța individuală de la locul de desprindere până la obstacol și oscilează între 1,20-1,40 m. Săritura corectă pe obstacol se realizează printr-un pas sărit executat pe o direcție oblică - sus. Desprinderea de la sol se face ca o continuare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Landsheere, 1971, promovează conceptul de învățare deplină în care pe curba „J” 95% din elevi reușesc în procesul de instruire, pentru nota minimă de promovare, dacă proiectarea didactică are în vedere toate aspectele scenariului didactic: acțiunile profesorului și acțiunile elevilor/ sportivilor în procesul didactic comun. J. Babanski, 1979, promovează Modelul general de proiectare a instruirii, pornind de la premisa că optimizarea procesului de instruire nu reprezintă altceva decât un principiu călăuzitor al tuturor acțiunilor pe care le întreprinde un cadru didactic pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari: * până în anii 1960, când Skinner formula
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ramurile de sport sau pentru creșterea mobilității acestei articulații acolo unde se impune acest lucru. Alergarea cu joc de gleznă este un exercițiu ce nu poate lipsi într-un program de recuperare a unui picior imobilizat mai ales în cazul sportivilor de performanță în urma unei accidentări. 5.1.d. Predarea -învățarea alergării cu pendularea gambei înainte Acțiunile de predare (explicația și demonstrația) vor avea în vedere reprezentarea corectă a imaginii exercițiului, insistând pe mișcarea de pendulare a gambei piciorului pendulant după ce
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
formele organizatorice ale predării, datorită obiectivelor specifice sportului de performanță, rafinamentului tehnic vizat de procesul de învățare a deprinderilor specifice și a tehnicii alergării de garduri competițională, până la apariția stilului tehnic, cât și necesitatea perfecționării permanente a condiției fizice a sportivilor. Evaluarea are în vedere atât aspectele inițiale de evaluare prospectivă, realizată prin procesul de selecție cât și aspectele evaluărilor curente prin sistemul probel rmanță în concurs. Pentru învățarea acestei deprinderi motrice, în proiectarea unităților de învățare se pot utiliza d
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Instruirea programată în atletism”, (2002), este o variantă adecvată. Modelul instruirii programate se adresează părții fundamentale a învățării acestei probe și are în structură trei pași metodici principali și șase auxiliari (fig. 46). Parcurgerea liniară a instruirii programate de către elevii / sportivii care au un bagaj motric mai bogat, un nivel satisfăcător al calităților motrice și un anumit nivel de inteligență motrică, oferă acestora posibilitatea consolidării mecanismului de și a verigii principale într-un număr mai mare de ore, timp în care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
eșalonul de măiestrie sportivă se evidențiază, de cele mai multe ori, modalități personale de realizare a procedeelor tehnice ceea ce a determinat apariția stilurilor de tehnică. Stilul tehnic reprezintă modul particular de efectuare a unui procedeu tehnic și exprimă caracteristicile individuale și personalitatea sportivului respectiv. La săritura în lungime, procedeele tehnice de zbor și mișcările de aterizare, etc. sunt constituite din rotații compensatorii. La săritura în înălțime, tehnicile de zbor se construiesc în primul rând pe rotații reale, peste care se suprapun rotații compensatorii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de vedere mecanic, săritura cu prăjina înseamnă o prelungire sau o continuare a sprijinului de pe picioare din timpul elanului în sprijin pe prăjină, pe parcursul unui lucru mecanic pe care îl face corpul pe prăjină în scopul survolării ștach R entul sportivului va fi realizat atunci când săritorul va trece din faza de pendulare în faza de stând pe mâini, în momentu folosind în acest scop cel mai lung braț de pârghie. Mecanismul de bază al săriturii cu prăjina este înlănțuirea elan-bătaie- atârnare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
braț de pârghie. Mecanismul de bază al săriturii cu prăjina este înlănțuirea elan-bătaie- atârnare și pendulare- trecere în stând pe mâini-eliberarea prăjinii cu eschivarea ștachetei (zbor)-aterizare. Mecanismul de bază al acestei probe este complex și solicită calități deosebite din partea sportivilor pentru realizarea însușirii lui. Veriga de bază a acestei le efectuează atletul pe parcursul acestui sprijin (atârnare-pendulare-trecere în stând pe mâini). Structura și este conside n celelalte sărituri pentru că se desfășo cu priza răjină care se sprijină pe sol. Zborul este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și de durată, ce vizează elevii ciclului lice de avansați, performanță și înaltă performanță în unitățile școlare vocaționale. În acest context explicația și demonstrația sunt esențiale pentru înțelegerea mecanismului de bază al acestei sărituri atipice ș kinograme sau filme cu sportivii care demonstrează corectitudinea tehnică a probei. În linie metodică pentru învățarea triplusaltului recomandăm următoarea ne: Exerciții introductive: * pas săltat alternativ și gambei sub coapsă și “agățarea solului” înaintea proiecției C.G.G.; * pas sărit succesiv și la 3, 5 pași de alergare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bătaie și aterizare; * acelea țelor; erciții din mers, ulte r din alergare cu antrenarea Menționăm că abordarea învățării tehnicii exercițiului trebuie să pornească de la particularitățile colectivului de elevi și să se bazeze pe niv posibil, al dezvoltării calităților m în Sportivii se pot concentra deosebit asupra fazei de bătaie. Linia metodică recomandată de noi pentru predarea- însușirea / învățarea cestui procedeu tehnic de săritură în înălțime este următoarea: * exerciții introductive; * exerciții fundamentale; * exerciții suplimentare; Proba este din punct de vedere tehnic mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnic al acestui procedeu este pirueta care asigură un rum mai lung de acțiune a forțelor aruncătorului pe parcursul elanului. Modul de ținere al obiectului (priza) este identic cu cel prezentat la rocedeul cu săltare. La poziția de plecare în elan sportivul se așează la marginea posterioară a ercului, în interior cu spatele pe direcția de aruncare și sprijin bilateral cu tălpile picioare și cu cel descris la procedeul tehnic cu săltare: pregătirea pentru aruncare → elanul → efortul f faze în care se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru aruncare ă ordine se face cu adiționare de forță aruncător, va fi și ținută în mână. Astfel, ea este așezată în mână, fiind sprijinită pe corpul ărtate, cât și pe extremitatea distală a acestora (r n de control. Elevul / sportivul ajunge în pozi uncarea mingii de oină Aruncarea mingii de oină este prevăzută în aria curriculară de e sport atât la învățământul primar cât și la cel gimnazial. Datorită greutății sale reduse, 150 gr., această aruncare se adresează exclusiv vârstelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ceea ce le conferă atributele de complexe, aciclice și stilizate. Obiectele de aruncat, diverse atât ca formă cât și ca masă / greutate, determină necesitatea însușirii unor prize diferite de la un obiect la altul. Mecanismul de aruncare propri nare a forțelor elevului / sportivului asupra obiectului de aruncat fiind diferit, impune însușirea unor gesturi motrice diferențiate de la o aruncare la alta. Pentru predarea esară cunoașterea, însușirea și exersarea exercițiilor din școala aruncării: 9.1. Predarea - învățarea exercițiilor specia tilizarea exercițiilor din școala aruncării are
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bază același tip de aplicare a forței supra obiectului de aruncat, doar obiectele diferă. Linia metodică cuprinde cele trei categorii de exerciții: introductive, ndamentale și suplimentare. Exerciții introductive (priza pe suliță și acomodarea cu sulița): * așezarea suliței în palma elevului / sportivului și poziționarea corectă a egetelor pe suliță și apoi pe manșonul acestuia, conform procedeului de priză entru care s-a optat; * ducerea suliței deasupra brațului aruncător prin acțiunea ambelor rațe în care brațul liber ajută la poziționarea corectă a suliței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]