21,846 matches
-
da cu flit în oraș, așa se înghesuie toți spre oleacă de pădure. (după pauză) Am auzit că un american a plecat dintr-un oraș mare, renunțînd și la post și la jumătate din cîștig ca să se aciueze într-un tîrg vechi, aproape părăsit... Ce mai, avem nevoie de liniște. Și cică tipul, și-a făcut singur o casă acolo, cu mîinile lui. Mina: Aș vrea să avem o casă undeva. Ilie: Crezi că nu m-am gîndit la asta? Ehei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pahar) Hei, da n-auziți ce spun eu! Irina, Val, păi ce faceți! (le toarnă în pahare) Dar unde-i Alex? Alex! (Irina, Val iau paharele pline) Maria, dar tu? Maria: Da' avem șampanie... Mihai: Aia las-o la spartul tîrgului... (îi umple și Mariei paharul; apare și Alex în cadrul ușii de la birou) Haide, băiete, nu mai fi supărat. Vinde patinele sau păstrează-le pentru tine. Alex: Îmi pare rău dar cred că nu m-ai înțeles... Mihai: Lasă, că te-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Măi Ionică, măi Ionică...! Groparul: (după o decantare a celor petrecute) Ai să vezi c-o să mă transfere la dezhumări... Matei: Lasă, domnule, că vorbesc eu cu părintele... Nu-ți fă griji! Ei, Octave, acum, așa jumătate cum ești... facem tîrgul? Octav: (înscriindu-se repede în tonusul propus de Matei) Mai e vorbă! Păi ce, degeaba ai risipit matale atîta whisky! Semnez ce vrei. Mai ales acum...! Mă simt mai ușor acum...! Și mai mic, e-adevărat, dar mai ușor...! Ești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trăsăturile structurale pe care le-am întâlnit în explorările anterioare - trăsături care izvorăsc din aplicarea practică a schemei compoziționale, din interacțiunea centricității și excentricității. Mă întorc mai întâi la centrul de echilibru ca bază stabilă a compoziției. Una dintre atracțiile târgurilor de țară din copilăria mea era un mare disc de lemn care se rotea cu repeziciune, asemenea călușeilor. Ne-ar fi azvârlit cât colo cu forța sa centrifugă dacă am fi încercat să-l încălecăm. Centrul discului era singurul loc
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de douăzeci de ani sunt poeții entuziasmului, ai iubirii. Țara înseamnă casa și de la casă pornesc hora și nunta. Apar în volum motive cunoscute în lirica poeților citați în acest capitol: covorul românesc, stâlpii casei, pietrele, pământul, masa de seară, târgul de fete: "Pasărea cu două capete se ceartă-n chilim;/ două păsări din ea vor să se despartă/ Dintr-o singură pasăre venim/ la împăcare la ceartă". Motivul desenat trimite la covoarele oltenești în viziunea lui Țuculescu. Dumitru M. Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un joc "de-a v-ați ascunselea" printre statui. Poetul visează trepte lucitoare pe care să urce (XI) și devine neguțătorul unor mărfuri alese amintind de Nastratin, eroul lui Ion Barbu: Urc încovoiat sub dulci ulcele/ Ce le vând la târguri numai eu/ Pe zborul meu stau pulberi grele/ Puse violet de-un alizeu" (XV). Aici, pe malul Styxului, materia parcă-și continuă existența, universul este balcanic, oriental, fastuos și pitoresc, poetul fiind sfâșiat de aceleași sentimente și de-aceleași dureri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
amintirea, de-aceea ni se transmite permanent un sentiment elegiac, generat de aspirația de a o recuceri. "Invocație" este un poem al reveriei, dar zilele săptămânii trag după ele un întreg univers existențial: Edenul este păgân; joia este zi de târg la Fierbinți, iar vânzătorii oferă marfă rară: papagali, țilindri magici, centauri, cai, vârcolaci, păsări venite parcă dintr-o țară îndepărtată în care nevestele leagă cu fire multicolore întreaga fire. Și totuși, peste acest "rai în rut" în care "marfa este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cea artificială, purități și viziuni burlești, atracții sexuale așezate în ornamente mozaicale,cărora, așa cum spuneam, nu le lipsește coeziunea: Numai fetele, fecioare iubite,/ Rămâneau la fel./ Pârâiau de tinerețe./ Ba chiar în ochii lor cu așteptări de balaur/ Se iveau târguri albe pe dealuri". Alteori, poemele, subintitulate "onirice", reprezintă într-adevăr obiecte din "realitatea" imediată, pentru a-și desfășura secretul voiaj spre "piscul de gheață". Obiectele în stare de imponderabilitate parcă însoțesc cele două trupuri care caută și se caută, traversând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Piru face trimiteri la Hölderlin, Blaga și G. Călinescu, pentru ca apoi să treacă, după M. Mincu 1, la adevăratul debut, prin "Patimile după Bacovia". Aici încearcă să persifleze pustiul și târziul bacovian, trăirea apăsătoare în locul unde nu se întâmplă nimic, târgul în care ceața este chinuitoare, căruia-i lipsește pitorescul de altădată: "Numai tusea mai aruncă pe caldarâm frunze însângerate". O mlaștină filistină, care la strigătul poetului rămâne și insensibilă, îi va genera un sentiment de melancolie, de aceea numai dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mai mori și tu dacă eu mor/ mai strânge marmoră sub tine/ nu fierbe sânge de arțar în eprubete bizantine./ și-a ta e țara și cuvântul/ tot neamul meu e-n cimitir/ pe toți i-a cumpărat pământul/ la târgul negru din Izmir". Mircea Dinescu "Invocație nimănui", Versuri, Editura Cartea Românească, 1971; "Elegii de când eram mai tânăr", Editura Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de D. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ne spune despre iubire, durere, stări nevrotice bacoviene coboară balanța spre cotidian și spre o permanentă putere de a o lua de la capăt ("în rest e o zi de luni"). P. Stoica reînvie o lume de mult apusă: orașe mici, târguri, cu existența lor banală, într-o melancolie duioasă, nu întotdeauna fără emoție: "Să știi, la noapte va ninge:/ prea îmi vorbești de ger,/ de vulpile din copilărie." Uneori, poezia este înglodată într-un limbaj prozaic: "Era o zi de vară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de vis, înserarea coboară ca un vis, singurătatea este alungată, fiindcă, odaia se umple cu vis: "E o vioară pe care am plăsmuit-o/ în atelierul meu din țara viselor". 6 Și Ion Caraion se apropie de peisajul copilăriei, de târgul bacovian cu care se înrudește prin melancolie și convulsie. Poetul tulbură universul poeziei cu imaginile sale ferme, care ne trimit pe rând la simboliști, ca univers și muzică, la expresioniști, când evocă războiul și dezastrele lui, la o poezie de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
jumătăți, felii), legătură, snop, sac sau vrac; tipologia este cu siguranță mai vastă, însă totul depinde de specificul mărfii și de obiceiul locului; fiți flexibile, nu învățați lecția de acasă pentru că de cele mai multe ori nu se potrivește cu cea din târg. Recomand o abordare open-mind, cu ajutorul căreia puteți face față oricărei situații. Indiferent de piața în care intrați, e de-ajuns să fiți atente la ce vorbesc și fac ceilalți și veți descoperi regulile locului. Să clarificăm totuși câteva reguli de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de miel (mai aveam în congelator o pulpă rămasă de la sărbătorile de Paște), iar la desert făceam o tartă simplă cu fructe (se încheia sezonul de căpșuni). Totul, de dragul numărului zece*, care urma să se întoarcă în țară de la un târg de aplicații soft pentru gestionarea stocurilor. * Manager de nivelul meu la altă multinațională, fost sportiv de performanță, cu un MBA făcut la Boston și un altul la Londra, cu o statură impunătoare, tipul nordic, blond cu ochi albaștri (el chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
trei parti: partea întai de la început până la plecarea Vitoriei în cautarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea si a lui Gheorghita, coborât la vale, cu oile, asinii si dulăii la iernat, într-o baltă a Jijiei, în apropiere de târg; neliniștea Vitoriei pentru întârzâierea bărbatului ei, peste obicei, cunoașterea și “citirea” semnelor naturii; mersul femeii la părintele Dănilă, la biserică, să-i “ceteasca”; mersul la baba Maranda, care avea “unele tainice științi si meșteșuguri”; drumul la Piatra, popasul la mânăstire
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Poate să nu fie tocmai așa; poate că e o manoperă... o manoperă grosolană, ca să intimideze pe câțiva nehotărâți... Farfuridi: (cu intenție fină) Pe venerabilul d. Trahanache l-am văzut intrând la Cațavencu, astăzi pe la zece, când mă duceam în târg... Eu, am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc la târg... Brânzovenescu: Ei! Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am văzut-o ieșind de la Cațavencu tot astăzi pe la unsprezece, când măntorceam din târg... Eu, am n-am
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intimideze pe câțiva nehotărâți... Farfuridi: (cu intenție fină) Pe venerabilul d. Trahanache l-am văzut intrând la Cațavencu, astăzi pe la zece, când mă duceam în târg... Eu, am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc la târg... Brânzovenescu: Ei! Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am văzut-o ieșind de la Cațavencu tot astăzi pe la unsprezece, când măntorceam din târg... Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece fix mă-ntorc din târg... Brânzovenescu: Nu-nțeleg. Farfuridi: Cum nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
când mă duceam în târg... Eu, am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc la târg... Brânzovenescu: Ei! Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am văzut-o ieșind de la Cațavencu tot astăzi pe la unsprezece, când măntorceam din târg... Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece fix mă-ntorc din târg... Brânzovenescu: Nu-nțeleg. Farfuridi: Cum nu-nțelegi? La unsprezece fix... Brânzovenescu: Nu frate, nu-nțeleg daraverile astea cu opoziția! Tu ai văzut pe Trahanache întâi, pe urmă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la zece fix mă duc la târg... Brânzovenescu: Ei! Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am văzut-o ieșind de la Cațavencu tot astăzi pe la unsprezece, când măntorceam din târg... Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece fix mă-ntorc din târg... Brânzovenescu: Nu-nțeleg. Farfuridi: Cum nu-nțelegi? La unsprezece fix... Brânzovenescu: Nu frate, nu-nțeleg daraverile astea cu opoziția! Tu ai văzut pe Trahanache întâi, pe urmă pe madam Trahanache, și eu adineaori am văzut pe polițaiul, pe Ghiță, intrând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ia poftiți, mă rog. Brânzovenescu: Mulțumim, mulțumim, stimabile, dar ne cam grăbim: sunt douăsprece trecute. Farfuridi: Și eu, am n-am înfățișare, la douăsprece trecute fix mă duc la tribunal... Brânzovenescu: Uite de ce e vorba, stimabile, să fim scurți. Prin târg... se spune... Farfuridi: Adică, dă-mi voie, să fim expliciți; mie îmi place să pun punctele pe i... Se aude... Brânzovenescu: Se aude... cum că partidul nostru dă la colegiul II ajutor lui Cațavencu... Tipătescu: (mișcat) Care partid? Care Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fi putut niciodată să fiți un partid -d-voastră veniți la mine acasă să mă numiți pe față trădător... A! asta nu pot să v-o permit... Brânzovenescu: (scoțând o hârtie din buzunar) Mă rog, iată ce se împarte acum prin târg, din partea lui d. Cațavencu... E tipărit, stimabile! Tipătescu: (mișcat, îi smulge hârtia) Tipărit? Farfuridi: (smulgându-i-o el) Da, tipărit, dă-mi voie... Dăm ca pozitivă știrea cum că desigur candidatura amicului nostru politic d. Cațavencu, prezidentul grupului independent, este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
merge la o masă și trage clopoțelul, apoi iese în fund.) Brânzovenescu: Așa scurt? Farfuridi: Adică, cum am zice, poftiți pe ușe afară... Bine? Tipătescu: (apare în fund cu un fecior) Unde e Ghiță? Feciorul: L-am căutat în tot târgul, coane Fănică, nu e. (vorbesc încet în fund.) Brânzovenescu: (care a vorbit încet cu Farfuridi) ' Aide la Trahanache... Aici am aflat tot... ' Aide... Farfuridi: Brânzovenescule, mi-e frică de trădare... Câte ceasuri sunt? Brânzovenescu: Douăsprece trecute... Farfuridi: Douăsprece trecute?... Eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
grupului.) Farfuridi: (izbucnind) Ia scutește-mă cu mofturile d-tale! Onest d-ta? Pe de o parte "Răcnetul Carpaților", pe de altă parte chiverniseala confraților; pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar!... Urlă târgul, domnule... Brânzovenescu: (trăgându-l de mânecă) Tache! Tache! Farfuridi: (smucindu-se) Ia lasă-mă-n pace, să mă răfuiesc odată cu domnul... Ce adică, noi nu știm, nu vedem, orbi suntem? D-ta ești candidatul prefectului... Cațavencu: (râzând) Eu sunt candidatul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
semnează cu mult curaj: "mai mulți membri ai partidului". Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în târg". Discursul lui Farfuridi din actul III este un model al comicului absurd, care scoate în evidență platitudinea gândirii, confuzia lingvistică a personajului, iar stilul bombastic și infatuat devine caricatural și prin ticurile verbale și prin afirmațiile aberante: "Dați-mi voie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
va fi întîlnit înainte, sau după aceasta, vreodată. în anul cronicii din care am extras citatul de mai sus, el va fi ales deputat pe lista liberală de cetățenii Tîrgoviștei. ,, Se uită în zări catedrala” „Toamnă” (Răsună din margini de tîrg) concentrează patru repere băcăuane: cazarma, școala, catedrala, grădina publică. Vorbind despre Bacovia, Gr. Tabacaru le avea în minte, împreună cu alte cîteva, atunci cînd spunea: „Poezia lui este (...) legată de colțurile de provincii. Catedrala din poezia lui poate fi orice catedrală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]