204,872 matches
-
care s-a anunțat pentru postul de dirijor permanent și l-am câștigat, la Botoșani, prin votul orchestrei. A fost un concurs benefic, foarte democratic, cu vreo 14-15 concurenți. Acolo v-ați implicat cu toate forțele creatoare și mi se pare că în perioada dumneavoastră a luat amploare Festivalul “George Enescu”... Exact. Am muncit cu foarte mare plăcere în acest nord minunat al Moldovei, 14 ani și ca dirijor și în calitate de director după aceea. În ce an a debutat festivalul? Festivalul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și acela că nu există partituri, că nu s-au mai tipărit și din cauză că ar costa foarte mult, dreptul de editare fiind vândut pentru totdeauna francezilor... Sigur că da, ca în orice literatură. El a primit banii atunci, mi se pare că la Londra, după ce s-au înțeles și Universal Edition și editura din Viena, căci inițial partiturile au fost vândute la Viena, iar editura de aici le-a vândut la Londra. Asta face parte din latura cealaltă, din latura comercială
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
țara unde se ascultă cel mai mult muzica simfonică, în restaurante, în locuri de întâlnire, peste tot se aud în surdină, cvartete, muzică... Dar foarte curios e că Mozart are o penetrație fantastică la publicul japonez, Mozart care pentru alții pare că nu e o muzică, mai degrabă te-ai fi așteptat la oameni care nu au o tradiție deosebită, mai degrabă te-ai aștepta să iubească muzica lui Ceaikovski, adică muzica foarte romantică... Pe asta nu prea o înțeleg, dar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
într-adevăr, la noi și peste hotare, cărți profunde, exegeze ilustre despre opera și viața lui Eminescu. Le-am citit cu mare atenție, așa cum am procedat și cu celelalte, mai puțin izbutite, dar imaginea oferită de ele mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
eventual, cum aș lua-o de la capăt. Cu toată nostalgia, o fac, mai întâi, din nevoia de rigoare, fie ea chiar iluzorie, pe care tot aici am căpătat-o. Multe lucruri aflate mai târziu, în alte părți, mi s-au părut mai lesne de-nțeles legându-le de curiozitățile de la Tisa. Între altele, libertatea ca mister, linia subțire, de atâtea ori neidentificabilă, dintre realitate și ficțiune, jocul distanțelor, măreția anonimatului. La Verșești și Valea Rea (astăzi Livezi), școlile de bună tradiție
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu simți că trebuie să știi și, până la urmă, chiar că știi ceva. Orașul lui Bacovia avea teatru, filarmonică, un cotidian, un cenaclu literar. Vorba de undă verde, „Ai stofă!”, a profesorului Leahu, care îmi văzuse versurile, mi s-a părut venită din cer. Aveam 17 ani când, la îndemnul și cu sprijinul său, am citit în cenaclul regional „N. Bălcescu” și am debutat în pagina literară a ziarului. De la teatru, mam ales cu Scrisoarea pierdută, de la filarmonică, în chiar prima
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aș zice în egală măsură, și chiar din altele. Fiecare latură cu importanța ei, se leagă cu celelalte, împreună tinzând spre un tot pe care abia dacă-l bănuiam cândva, iar acum îl recunosc. Cât despre creație, aceasta mi se pare suverană, își alege singură timpul, ritmul, prioritatea sau anvergura. Încă de la începutul activității scriitoricești v-ați exersat și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
doilea rând Constantin Brăiloiu, profesorul de istoria muzicii și folclor la Conservator, disciplină înființată de el în ’33. Pe atunci, majoritatea orășenilor erau total rupți de folclor, nu cunoșteau viața poporului, și profesorul ne selecta pe cei care i se păreau lui că sunt mai atașați de arte, ducându-ne după fiecare oră la Arhiva Societății Compozitorilor Români, creată tot de el în 1928. Mergeam mai ales când avea interpreți aduși din sate, cu care lucram fără să ne fi însușit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
exemplare din volumele apărute și elaborând, în 1996, o nouă monografie a bătrânului Liceu „V. Alecsandri”, la a 75-a sa aniversare. În perioada directoratului profesoarei Margareta Neacșu aveam chiar o vitrină pe holul liceului cu lucrările publicate, dar se pare că după pensionarea acesteia începe să dispară cultul pentru personalitățile care au contribuit cu toată puterea și talentul lor didactic la afirmarea și reputația acestei instituții de educație și cultură. Cu alte cuvinte, n-ați renunțat la cele trei principii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai bună, aș fi îngroșat rândurile celor mediocri. La ce bun? Tot atunci, dar în Gaudeamus, ai debutat și în ipostaza de critic, publicând o recenzie la romanul Coborând, de Paul Georgescu. Judecând după ce ai încredințat până acum tiparului, se pare că poetul din tine a pierdut definitiv bătălia cu criticul, chiar dacă oaze de lirism se mai găsesc prin textele tale. Ce anume te-a determinat să te îndrepți spre critica și istoria literară? La Gaudeamus am ucenicit. Căutam, mă căutam
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
păcat să pierd momentul, întrucât te consideră unul din cei mai valoroși plasticieni care au fost invitați, până acum, să expună la Costinești. Surpriza a fost, într-adevăr, deosebită, întrucât, după siguranța desenelor întâlnite în coloanele „României literare”, mi se părea că ai o cu totul altă vârstă. Cine ești, așadar, Traian Filip? M-am născut la 30 august 1955, la București. Sunt absolvent al Secției de grafică a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, clasa profesorilor Traian Brădean și Octav
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
înțeleg pe unii tineri care vor să citească într-o altă grilă „Căsătoria” lui Cehov, dar salut faptul că la Naționalul ieșean a fost înregistrată prima reacție a unui consiliu artistic, care a respins o viziune regizorală, și mi se pare că această serie trebuie să se continue, pentru că și acest monopol al regizorului, această înrobire a actorului, considerat ca o marionetă, mi se pare că este în dezavantajul acestuia. Actorul nu mai este un om, un participant creator la actul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
înregistrată prima reacție a unui consiliu artistic, care a respins o viziune regizorală, și mi se pare că această serie trebuie să se continue, pentru că și acest monopol al regizorului, această înrobire a actorului, considerat ca o marionetă, mi se pare că este în dezavantajul acestuia. Actorul nu mai este un om, un participant creator la actul de creație, ci un executant și cred că unor actori încep să nu le mai convină această manipulare a regizorului, care în foarte multe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Sică Stănescu. Mai 94 ales Sică Stănescu a realizat o compoziție în registru tragic deosebit de emoționant. Au mai jurat atunci și Mircea Belu, care a fost un bun interpret, doamnele Doina Iacob, Cătălina Murgea... De fapt, cam aceasta mi se pare că a fost distribuția, eu fiind adeptul unui teatru cu un singur decor și cu personaje puține. Dacă ai personaje multe se diminuează universul tipologic și, mai mult decât atât, sunt adeptul ideii ca fiecare personaj să fie principal, să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vor să-1 citească. Dorința fiecăruia este să-și vadă Cuvântul scris tipărit și să-1 guste și alții. Pînă când cifra trei se va împlini și în ceea ce privește numele volumelor, îți propun să ne întoarcem la momentul aniversar. Nu mi s-a părut că ai fost sărbătorit așa cum s-ar fi cuvenit acestei vârste și tocmai de aceea te întreb: există un climat scriitoricesc la Bacău? E dificil de răspuns la întrebarea asta. Oricum, climatul scriitoricesc la Bacău, atât cât există, este disipat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși, o îmbunătățire a percepției publicului larg asupra performanțelor feminine. Mi-ar plăcea să cred că femeia a fost văzută dintotdeauna ca Elpis, din cutia Pandorei. Deși cercul mentalităților e mai îngust decât pare și există destui bărbați cu o rezistență pasivă la ascensiunea femeii în societate sau, mai rău, bărbați care n-au renunțat la exhibiționismul masculinității (pe fondul acestei mentalități reziduale, delicatețea și valoarea feminină nu participă decât ca să piardă), cred că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
când primăvară, te-ai acomodat cu fiecare și ai găsit explicația mai potrivită. Ciclul acesta al anotimpurilor se regăsește și în sculpturile dumneavoastră? Nu știu dacă le am grupat vreodată pe anotimpuri, ca să trag anumite concluzii, însă defavorabil mi se pare sfârșitul toamnei, apoi iarna și încă ceva din începutul primăvarii. Dar acest încă ceva este anulat de faptul că nu durează mult. Când ajungi în noiembrie e mai greu, știind că vin decembrie, ianuarie, februarie, însă încet-încet te obișnuiești. Lucrurile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o întindere și o contractură la coapsă, care mă mai supără și acum. Am continuat totuși antrenamentele, iar în finală am alergat bine până pe ultimii 300 metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum făcuse mai înainte Maricica Puică. N-aș vrea să credeți că, după război, mulți viteji se arată, dar consider
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
două unelte din fier puternic corodate (una având tocul cilindric pentru înmănușare bine conservat), ceramică de producție autohtonă, ce se poate atribui geto-dacilor, cu apucători în formă de limbă, dispuse pe brâie alveolare, dar și fragmente ceramice care, prin decor, par să aparțină culturii Basarabi, demonstrându-se o perioadă îndelungată de existență a așezării și o succesiune neîntreruptă de civilizații autohtone. Au fost scoase la suprafață și fragmente ceramice de la vase de import, grecești. La Bulgari este un loc situat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ceea ce intrigă și derutează, totodată, este faptul că nu au fost descoperite pe acest loc unelete din metal, care să permită o datare contemporană cu ceramica din jur. Câteva lame de cuțit și numeroase cuie, obținute în ateliere de ferărie, par să fie din perioada medievală, în timp ce materialele ceramice, pietrele de râșniță din rocă conglomerat și o fusaiolă de lut ne determină să încadrăm așezarea în complexul cultural Sântana de Mureș, intens identificat în spațiul umbrăreștean, aici și în alte câteva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus, deci asemănătoare celor de pe Casadie. De altfel, distanța dintre cele două puncte nu poate fi mai mare de 600-700 m. S-au aflat, pe lângă fragmente ceramice, și numeroase bucăți de chirpic de la locuințe sau de la vetrele de foc. Așezarea pare să fi fost răvășită în urma lucrărilor de grădinărie din perioada interbelică și de mai târziu; o necropolă contemporană așezării este posibil să se afle, dacă ținem seama de faptul că un craniu a fost văzut de autorul cărții în preajma unui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în dovezi ale continuității populației autohtone și după perioada amintită. Astfel, pe terenul dinspre partea de nord a bisericii satului Siliștea, chiar aproape de malul Bârladului înalt de 4-5 m, s-a aflat câtva timp la vedere vestigiile unei instalații ce pare să fi fost, după formă și dimensiuni, un cuptor de ars ceramică sau de redus lentilele feruginoase din malul apei. Din jur am cules fragmente de vase din lut, dintre care două, prin decor și calitatea pastei, au analogii cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pus în relație directă cu „existența unor grupări de sate, adică a unor complexe teritoriale”, preexistente statului și domniei, „unități care se dovedesc deseori a fi rezultatul unor operațiuni agrimensurale cu scopul distribuției egalitare a terenurilor către satele alcătuitoare și par a avea caracter străvechi, aparținând unei epoci în care toate satele componente făceau parte dintr-o organizație socială unitară”, prin structură și interese, iar „distribuția egalitară” nu trebuie luată și înțeleasă ca expresie matematică, ci în raport de numărul locuitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dorul de rătăcire, simțirea că infinitul ți-e deschis înainte”, câmpia neopunând nici un fel de zăgaz spre visare și speranță de împlinire. Se va înțelege de ce istoria comunităților umane de pe asemenea locuri prezintă interes sub multiple aspecte. Important ni se pare, în primul rând, numele așezării întrucât provine, indubitabil, de la un apelativ onomastic umbrar, cu varianta umbrea, derivate ale cuvântului latin umbră, sugerându-ne și prin acest aspect vechimea comunității umane, care a preluat, purtat și păstrat un astfel de nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Constantin Marin-Cătina), considera că „suprafața ar fi fost prea mare”, deoarece un călăreț ar fi putut străbate și înconjura un spațiu cu mult mai întins față de situația hotarelor noastre vechi. Având în vedere limitele prezentate de noi mai înainte, se pare că hotarele obștii umbrăreștene ar fi în concordanță cu informația păstrată de tradiție, dar care, în mod obligatoriu, trebuie raportată numai la obștile sătești cu multă vechime și care înglobează câteva vetre, cum e cazul în speță. Pentru că, transpunând în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]