204,872 matches
-
-lea, ca urmare a puternicilor transformări social-economice, a sporului demografic, cu toate consecințele ce decurg din acest proces transformator. Se înregistrează acum, în restrânsa obște umbrăreșteană ce se păstrase ca atare, un fenomen frecvent menționat în documentele timpului, dar, se pare, insuficient aflat în atenția cercetătorilor, fenomen ce s-ar putea numi de respingere a presupușilor sau a realilor intruși în sânul obștii în decursul timpului, așa cum putem constata urmărind file din dosarele cu acte consemnând acțiuni juridice desfășurate între răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți aceștia au fost urmași ai bătrânilor de început pe care i-au înlocuit și urmat. Fenomenul poate fi dovedit și cu documente din alte sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ieșirea totală din indiviziunea impusă de regulile devălmășiei, ci, așa cum a demonstrat istoricul P. P. Panaitescu în lucrarea sa privitoare la obștea românească, doar „subdiviziuni ale drepturilor și veniturilor satului”. Abia confirmarea primei împărțiri prin reînoirea ei din 1817 pare să fi fost însoțită de o delimitare și o punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
următoare”. Autorul citat nu acceptă existența satelor libere, de genul celor considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale libere considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici din Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân”. Din cele expuse mai sus rezultă că toate satele ce aparțin de administrația unui ținut sunt sate dependente, stăpânite de un anume privilegiat domnesc, boier sau mănăstire. Ni se pare că lucrurile nu stau așa, deoarece numeroase sate depinzând administrativ pe linie statală de ținutul Tecuciului aveau statut de sate libere, fie comunitatea în totalitatea ei, o lungă perioadă de timp, chiar după întemeierea statului, fie o parte a comunității
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vii și cu livezi și cu toate cele ce i să vin acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un Catastiv ot volost Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii lui Ion Palade. Readucem în discuție câteva date în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din partea de sud a Umbrăreștilor, de la răzeșii din Sinești. Alte cumpărături înscrise în „sămi” sunt situate în diferite ținuturi din țară, inclusiv în Bucovina aflată atunci în granițele statului austriac. Într-o samă din anul 1794, anul cel mai fast, pare-se, pentru familia lui Gavril Conachi, găsim notate detalii, după obicei, de cheltuielile făcute în contul bisericii de la Umbrărești, aspect despre care vom da amănunte într-un alt capitol. Gavril Conachi a avut trei băieți și două fete, toți ajunși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a tatălui său. După unele date din sămi, în anul 1800, se afla la moșia de la Umbrăresti, împreună cu fratele mijlociu, Costache, al cărui purtător de grijă se arată a fi fost. Costache, omonimul poetului de la Țigănești, chiar confundat cu acesta, pare a fi fost înzestrat cu calități intelectuale și sufletești alese, dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1811 vor avea un copil, botezat cu numele bunicului, Gavril, care va deceda în pruncie, lăsând drept de moștenire mamei sale. Anastasia, în unele documente Nastasia, se va căsători cu Teodor Balș (altul decât cunoscutul caimacam de la 1857). Data căsătoriei pare a fi fost 1796, an în care Gavril Conachi face un izvod scris de mâna lui, notând „țiganii ce-am dat dumnialui giniriului Toader Balș”. Va înceta din viață doar la câțiva ani după căsătorie. În august 1801 își întocmise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adevărului, și de aici am mers din rău în mai rău; nu știu dacă va fi vreodată bine și pentru omul de rând. Judecând și comparând sub aspect material starea celor mulți din cele două perioade vecine, nu mi se pare că oamenii de rând au dus-o mai prost ca înainte de război, când lipsa hranei și a îmbrăcămintei, mizeria impunerilor fiscale și alte poveri păreau nesfârșite. Comunismul a distrus virtuțile morale ale celui ce fusese considerat cândva talpa țării sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comparând sub aspect material starea celor mulți din cele două perioade vecine, nu mi se pare că oamenii de rând au dus-o mai prost ca înainte de război, când lipsa hranei și a îmbrăcămintei, mizeria impunerilor fiscale și alte poveri păreau nesfârșite. Comunismul a distrus virtuțile morale ale celui ce fusese considerat cândva talpa țării sau sarea pământului, dar vina și răspunderea pentru pierderile de natură morală, ce exista în trecutul mai îndepărtat, o au, în ordine cronologică, regimurile vexatorii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel de situație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii din Umbrărești au cu el un proces, în anul 1722, pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tot ce a rămas după deces se împarte în cinci, respectiv părțile celor patru copii rămași minori: un băiat, Iordache, și trei fete, Catrina, Anița, Zoița, plus partea mamei lor, Maria. La data întocmirii actului de împărțeală, cap de familie pare să fi fost Iordache, unicul băiat al decedatului, devenit matur, de față fiind „și dumnialui Costache Razul vel vornic între noi”, întărind prin proprie semnătură actul, nu în calitate de reprezentant al statului, ci în virtutea gradului de rudenie și, poate, ca vecin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După moartea lui Panait Balș, moșia trece în stăpânirea urmașilor săi, destul de numeroși, cinci băieți și trei fete, prin actul de „donațiune a mamei noastre, doamna Ruxanda Balș, născută Cantacuzin-Pașcanu, cu data de 30 martie 1883
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Suraia, iar ceilalți doi veniți de la Fundeni. Mai apar în catagrafia din 1774 și alți locuitori, arătați că au figurat anterior ca birnici în alte sate, precum Suraia, Biliești, Torcești, veniți acum la Umbrărești, dar, după nume, ni se pare că mulți din ei și-au avut obârșia la Umbrărești sau Torcești, cu atât mai mult cu cât îi întâlnim și în alte categorii de acte în care sunt arătați ca locuitori din satele respective. Dar aflăm în aceeași catagrafie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât răzeșii din Slobozia-Torcești, respectiv Salcia și Cătunașii, cât și clăcașii din Torcești. La Umbrărești și Condrea au fost prinși răzeșii din ambele sate, dar se pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor și Bozieștilor, noi neputând identifica nici un nume specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cei 3 de la Condrea sunt singurii înscriși la respectiva categorie fiscală din toate cele 19 sate ale ocolului Bârlad. În interiorul fiecărei categorisiri fiscale de bază exista o stratificare social-economică bine precizată, dar mai interesantă și demnă de relevat ni se pare a fi aceea din rândul birnicilor, puțin evidențiată în lucrările de profil și puțin cunoscută până acum datorită faptului că țărănimea noastră a fost prezentată mai mult sub forma celor două bine cunoscute entități: țăranii răzeși și țăranii clăcași. Or
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
propriilor animale, ci prisosea, și constituia o sursă în plus de venituri bănești pentru boier. Sugestive și demne de consemnat, pentru perceperea cât de cât corectă a stării economice a moșiei Umbrăreștilor, implicit a preocupării locuitorilor în context, ni se par sumele rezultate din venitul morilor boierești. Dăm câteva exemple. Printr-o scrisoare, un vechil trimite stăpânului său, Gavril Conachi, știrea că pentru anul 1794, venitul morilor de la Umbrărești, stabilit la 900 lei, „l-am vândut vornicului Andoni din Liești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o scrisoare de învoială ce s-a păstrat și din care redăm fragmentar: „să să știe că am cumpărat venitul morilor dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu șase sute de lei”. Printre condițiile prevăzute, mai importante ni se par cele prin care arendașii se obligă „să iezească iazul morii foarte bine”, moara să fie menținută în bună stare, iar boierul se angaja să dea „un țigan să lucreze la moară”. Fiindcă despre mori și morărit documentele umbrăreștene sunt relativ
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreținerea ocupantului militar, la care se pot intui și abuzurile de tot felul, aspect în care vecinii noștri erau versați, după datele documentare pe care le avem și după spusa părinților noștri care le-au suportat de atâtea ori. Se pare că de la ei am preluat și noi ceva în acest sens, mă refer la dregătorii din zilele noastre care stabilesc dările populației față de stat. În legătură cu morile și morăritul din localitățile umbrăreștene, merită a fi subliniat faptul că nu toți locuitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situația aceasta din numeroasele țesături, ce foloseau fibrele respectivelor plante, cât și din faptul că se află pe teritoriul nostru un loc ce se cheamă acum Inărie, o suprafață destul de întinsă la sud de satul Salcia. Cultivarea viței de vie pare să fi reprezentat o îndeletnicire importantă în peisajul agriculturii locale. Sunt documente prin care se atestă această stare de lucruri. În documentul prin care Vasile Lupu face danie satul Bozieștii de Sus în aprilie 1643 se arată că existau aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]