20,995 matches
-
prin brațul Dunărea Veche constituie limita estică ale teritoriului administrativ al comunei Stelnica pe o lungime totală de circa 7,5 km. La nivelul întregului județ, rețeaua hidrografică este reprezentată de fluviul Dunărea, cu brațul Borcea și Dunărea. 3.2. Bazinele hidrografice, lacuri de acumulare - suprafețe, volume Teritoriul comunei este situat în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea. 4.1. Numărul populației Numărul populației: 1712 locuitori 4.2. Structura demografică Structura demografică este reprezentată de: - 873 bărbați - 839 femei Din care: pana
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
Stelnica pe o lungime totală de circa 7,5 km. La nivelul întregului județ, rețeaua hidrografică este reprezentată de fluviul Dunărea, cu brațul Borcea și Dunărea. 3.2. Bazinele hidrografice, lacuri de acumulare - suprafețe, volume Teritoriul comunei este situat în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea. 4.1. Numărul populației Numărul populației: 1712 locuitori 4.2. Structura demografică Structura demografică este reprezentată de: - 873 bărbați - 839 femei Din care: pana la 7 ani - 94 Intre 7-18 ani - 322 Intre 18-60 ani - 794
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
Oituz (în trecut, Grozești; în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. Denumirea actuală a comunei provine de la râul Oituz în al cărei bazin hidrografic se află. V. Spinei a arătat că numele acestui râu provine, la rândul său, de la uzi sau oguzi (populație turkmenă) care au emigrat în Moldova presați de cumani. Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial se află pe Dealul
Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/324577_a_325906]
-
de peste 1,8 m înălțime, descriși de Darwin ca „naturaliști practici excelenți”. Unul i-a spus că nanduul pitic este singura specie care trăiește atât de la sud, în vreme ce speciile mai mari trăiau doar în nord, ele întâlnindu-se în zona bazinului Rio Negro. După alte cercetări în Țara de Foc, ei s-au întors la 5 martie 1834 să-i viziteze pe misionari, dar au găsit colibele părăsite. În canoe, s-au apropiat și au găsit că unul dintre băștinași era
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în vârfurile Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme geomorfologica principala fragmentată de mai multe vârfuri (Farcău, Stogu, Mihăilecu, Pop-Ivan
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme geomorfologica principala fragmentată de mai multe vârfuri (Farcău, Stogu, Mihăilecu, Pop-Ivan), la care se adaugă diverse forme de relief constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă (monoclinali), culmi
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
o singură pantă (monoclinali), culmi domoale, doline, vai, mlaștini (Tăul Băiței), cheiuri, defileuri, circuri glaciare, peșteri și avene. Din punct de vedere geologic parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
este locul unde s-a aflat în secolul al XIX-lea una din redutele de apărare ale cetății Plevna, locul unei mari bătălii din Războiul Ruso-Turc din 1877-1878. Aflat la 9 km est de Plevna la 208 m altitudine, în bazinul deluros al râului Vit, Grivița avea 1.778 de locuitori în decembrie 2009. Calea ferată care leagă Sofia de Varna și Ruse trece prin sat, ca și șoseaua principală ce leagă Plevna de Ruse, Nikopol și Pordim. Cel mai înalt
Grivița, Plevna () [Corola-website/Science/324853_a_326182]
-
comunei Rucăr. Rezervația naturală declarată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se află în partea sudică a Munților Făgăraș, între Vârful Galbenele (2.456 m), Vârful Găleșescu Mare (2.470 m) și Vârful Moldoveanu (2.544 m), în bazinul râul Doamnei-căldarea Valea Rea, la o altitudine de 2.156 m, și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă un lac de origine glaciară, alimentat de trei izvoare. La ieșirea din lac se formează albia râului Valea
Lacul Valea Rea () [Corola-website/Science/326024_a_327353]
-
mascotei șefului de operațiuni Roger Podacter și șefei biroului de publicitate Melissa Robinson, în caz contrar cei doi urmând a fi concediați. Ace este angajat să rezolve cazul și el se întâlnește cu Melissa și Podacter înainte de a intra în bazinul delfinului în căutare de indicii. Ace caută în filtrul bazinului și găsește primul său indiciu: o piatră triunghiulară rară din chihlimbar despre care bănuiește că provenea dintr-un inel de campion din anul 1984. Ace încearcă apoi să afle de la
Ace Ventura: detectivu' lu' pește () [Corola-website/Science/326137_a_327466]
-
publicitate Melissa Robinson, în caz contrar cei doi urmând a fi concediați. Ace este angajat să rezolve cazul și el se întâlnește cu Melissa și Podacter înainte de a intra în bazinul delfinului în căutare de indicii. Ace caută în filtrul bazinului și găsește primul său indiciu: o piatră triunghiulară rară din chihlimbar despre care bănuiește că provenea dintr-un inel de campion din anul 1984. Ace încearcă apoi să afle de la care inel lipsește o piatră prin păcălirea jucătorilor să-și
Ace Ventura: detectivu' lu' pește () [Corola-website/Science/326137_a_327466]
-
construcții, drumuri și altele, iar culturile agricole ocupă un foarte mic procent de 4%. Se mai găsesc pajiști umede și alte tipuri de ecosisteme. Principale: Secundare, care asigură legătură cu satele componente Calitatea căilor de comunicație principale este relativ bună. Bazinul hidrografic Prut în zona să inferioară de pe teritoriul județului Galați, se încadrează în marea unitate geomorfologica a Podișului Moldovei, subunitatea Platformă Bârladului cu sectorul sau Platformă Covurlui, care este subdivizata la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
general la circa 1000 m, doar câteva vârfuri mai importante formate din gresie depașind această cotă . Dintre ele, în apropiere, se află vârfurile Arsenie (1115m) și Zboiul (1115m). Căile de comunicații converg pe firele văilor tributare dinspre vest spre est bazinelor hidrografice ale Sibiciului (Colți - Aluniș) și Bălănesei (Bozioru - Nucu și Brăești - Ruginoasa), care odată cu ieșirea din arealul montan intră în grupa centrală a subcarpaților Buzăului dintre apele Buzăului și Slănicului - "dealurile Botanului". Activitatea de săpare a unor grote locuibile, a
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
el se află câteva suprafețe cu rol de microdepresiuni, măi reprezentativă fiind aceea în care se află cantonat Lacul Mociaru. Această a rezultat prin dizolvarea sării din adânc urmată de procese de tasare. La contactul dintre munte și Subcarpați în bazinul văii Jgheabului - afluent al Slănicului, există câteva platouri la 500 - 650 m unde sarea apare la zi. Dizolvarea a creat aici forme carstice de o frumusețe și complexitate deosebite. Arealul este localizat în Subcarpații de Curbura, orientarea întregului areal fiind
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
noiembrie în zona montană; în subcarpați aceasta se înregistrează în jurul datei de 20 noiembrie. Pe timp de iarnă la poala subcarpaților apar invazii de aer rece, cunoscute sub denumirea de Crivat. Din punct de vedere morfohidrografic, arealul Geoparcului este inclus bazinelor hidrografice ale râurilor Buzău și Râmnicul Sărat, afluenți pe dreapta ai râului Siret. Coloana vertebrală a rețelei hidrografice o constituie râul Buzău, care adună în zona Geoparcului de pe pe stânga Sibiciul, Bălăneasa, Sărățelul, Slănicul și Câlnăul. La nord Râmnicul - al
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera de 216 ha ce se află în bazinul superior al pârâului Jgheab (afluent de stingă al Slănicului), pe fata estică a culmii Breazău. Este importantă pentru valoarea geofondului și genofondului forestier prin specia de Pin silvestru (Pinus sylvestri). Valoarea peisagistica și Mănăstirea Găvanu - cu interes istoric - completează valoarea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Ivănețului, pentru a se intersecta cu drumul care vine de pe valea Bălănesei și a coborî spre valea Bascei. Apele Slănicului trec prin locuri care sunt repere ale unei istorii geologice caracteristice oceanului dispărut Tethys, istorie ce se întinde stratigrafic în bazinul râului în timp pe mai bine de 35 de milioane de ani. În zona Niculești - Vintilă Vodă - Beșlii, în albia râului Slănic se întâlnesc o mulțime de locuri cu scoici și melci conservați în piatră. Sunt animale marine cu vechime
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
existența unor structuri subvulcanice neogene necunoscute în sectoarele dealul Boteș - valea Izbicioara, Bucium Rodu și Bucium Poieni, de care se leagă o seamă de mineralizații filoniene auro - argentifere și polimetalice (Cu, Pb, Zn). În aceeași perioadă a evidențiat prezența în bazinul Roșia Montană a unor corpuri subvulcanice dacitice necunoscute, asemănătoare cu cele din dealurile Cetate și Cârnic. În 1972 a contribuit decisiv la delimitarea, cu ajutorul unor date geofizice, a corpului subvulcanic de la Roșia Poieni, cel mai mare zăcământ diseminat de cupru
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al Câineni. Aria naturală este situată în Munții Făgăraș la o altitudine de 1.600 de m, în bazinul "văii Coților", la limita nordică a județului Vâlcea cu județul Sibiu, în partea nord-estică a satului Câinenii Mari Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", are o suprafață de 0,10 hectare și reprezintă
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
fost în jur de 11.000 și britanicii î-au depășit mult numeric (cu aproximativ 10:1) venind din cele treisprezece colonii în sudul Canadei. Din 1670, prin intermediul Compania Golfului Hudson, englezii și-au exprimat pretenția pentru Golful Hudson și bazinul său de drenaj (cunoscut sub numele de Pământul lui Rupert) și așezările de pescuit din Newfoundland. Explorările lui René-Robert Cavelier au asigurat Franței cerere pentru Valea Râului Mississippi unde vânătorii de blănuri și câțiva coloniști au înființat așezări risipite. Expansiunea
Istoria Canadei () [Corola-website/Science/326310_a_327639]
-
IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Rezervatia naturală se află în Munții Căpățânii, grupa ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine cuprinsă între 650 și 950 m, în bazinul superior al râului Olănești, în partea central-nordică a județului Vâlcea. cu o suprafață de 10 hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 Martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută și sub denumirea de Sfântul Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejată prin
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală se află în Munții Căpățânii grupare ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 830 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene, în partea nordică a satului Bistrița, pe teritoriul împădurit al mănăstirii cu aceelași nume. cu o suprafață de 0,25 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]