20,966 matches
-
pielea roz; e de preferat să ai mâinile mai plinuțe, mai cărnoase și nu slabe, osoase: există o clasificare cu șase tipuri de mâini. Cei care au mâinile osoase, slabe sau cu spații între degete, vor avea o viața mai dificilă, cu mai multe obstacole și vor fi nevoiți să muncească mai mult pentru a reuși. Succesul, prosperitatea și norocul e de partea celor care au mâini cărnoase, unde nu se observă oasele, unde degetele sunt apropiate și pielea e moale
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva): a garanta pentru cineva sau pentru ceva; - a pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept, a muri; - a se spăla pe mâini: a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile); - a da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână, a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține; - cu mâna goală
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
lui (sau a mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.): a acționat direct, personal, fără intervenția nimănui. - a scoate castanele (sau cărbunii) din foc cu mâna altuia: a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante, - cu amândouă mâinile: cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima; - a avea (sau a fi cu) mână lungă: a fi hoț, pungaș; - (a fi om) cu dare de mână: (a fi om) înstărit, bogat
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
indiferentism practic și susțineau că sunt catolici. Autorul apăra limbajul jurnalismului catolic tradițional, asociindu-l cu susținerea libertății de expresie și cu o "grijă sfântă", al cărei scop era acela de a păstra credința în inimile creștinilor într-un moment dificil în care se urmărea de-creștinarea Italiei. Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic, atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial. Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fie publicată la Napoli, până când presiunile politice au determinat mutarea ei la Roma, câteva luni mai târziu. Proiectul revistei fusese inițiat în 1846, iar conducătorul Societății Joannes Philippe Roothaan primise numeroase propuneri pentru concretizarea lui. Însă instituția traversa o perioadă dificilă, deoarece atacurile împotriva sa (începute din deceniile precedente) încă mai continuau. Lui Roothaan îi era teamă că revista și împreună cu ea, Societatea, ar fi putut fi amestecate în probleme politice și sociale. Propunerile preoților Taparelli, Curci și Liberatore au primit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceste măsuri. Mussolini susținea ideea statului total, adică a controlului extrem al statului, care intra în contradiție cu doctrina și interesele Bisericii și ale Vaticanului. De-a lungul celor douăzeci de ani de fascism, presa catolică a trecut prin momente dificile. Se propusese ca decizia schimbării sau a închiderii unei publicații să aparțină ziarului, nu autorității ecleziastice. Printre ziarele catolice care au avut de suferit din cauza fascismului s-au numărat L'Eco di Bergamo, L'Italia, Il nuovo citadino (Genova) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în vederea semnării Concordatului subliniază faptul că a existat o necesitate clară pentru adoptarea lui și nu au fost lezate în niciun fel interesele statului român sau ale Bisericii Ortodoxe Române. Reglementarea situației Bisericii Catolice din România consacra rezolvarea unei probleme dificile și sensibile apărute după Marea Unire și anume problema cultelor. Statutul Bisericii Catolice fusese stabilit prin Concordatul din 10 mai 1927. Potrivit acestuia, au fost înființate 5 dieceze: Alba Iulia și Oradea-Satul Mare în Transilvania, Timișoara în Banat, Iași în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1927 și-a stabilit reședința la Werd, comuna Eschenz, Elveția. A decedat la 18 septembrie 1945, pe insula unde se stabilise încă din 1927526. Arhiepiscopul Netzhammer a avut un rol important în dezvoltarea episcopiei de București într-o perioadă foarte dificilă: cea a Primului Război Mondial 527. Activitatea lui Raymund Netzhammer nu a fost analizată doar din perspectiva principalei sale misiuni aceea de arhiepiscop catolic de București (1905- 1924)528, ci și prin prisma operei sale de cărturar erudit 529. Autor a numeroase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și anume Sentinela ortodoxă, ce a avut ca scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și al învățăturii creștine (nu a fost o colaborare strânsă între diecezele de Iași și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca șeful Vicariatului Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă a catolicilor din Moldova și revendicările lor, printre care: recunoașterea oficială a cultului catolic, acordarea de drepturi politice și civile credincioșilor catolici etc. (Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet..., pp. 293-294; Mariuca Vadan, Le relazioni diplomatiche tra la Santa Sede e la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în procesul de organizare al regiunilor, demonstrează caracterul evolutiv al acestora. Modificările survenite în organizarea regiunilor sunt consecințe ale multiplelor interacțiuni manifestate la nivelul acestora. Din punct de vedere al regionalizării pozitivist - științifice, caracterul complex al conceptului de regiune face dificilă o clasificare a acestora. Printr-o analiză a conceptului, Richardson [1973, p.19] definește trei tipuri de regiuni: o regiunea omogenă, care grupează unitățile teritoriale pe principiul asemănării, după considerente geografice, economice, sociale, politice (spre exemplu: regiuni agricole, industriale, turistice
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
parcurge diferite faze ale dezvoltării construindu-și o traiectorie de dezvoltare proprie, în funcție de structura lor intra și interregională și de capacitatea acesteia de adaptare. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial punea statele europene în fața unei situații noi și dificile generată de distrugerile imense ale războiului, neexitând altă ieșire din criză decât mobilizarea tuturor teritoriilor. Se impune căutarea unor soluții viabile pentru a face față noii conjuncturi internaționale. Astfel, apare ideea unui efort european de relansare economică care stă la
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de aspecte ale dezvoltării, complexitatea acesteia la nivel regional devenind un avantaj în abordarea procesului de dezvoltare prin cunoaștere și inovare. Agregarea permite, prin respectarea anumitor reguli statistice, măsurarea, compararea și caracterizarea dezvoltării, fără ca dimensiunile regionale să reprezinte o problemă dificil de abordat în cunoașterea rezultatelor analizei statistice. Exprimarea valorică a categoriilor de dimensiuni ale dezvoltării, care coexistă în timp și spațiu, ajută la fundamentarea deciziilor și implementarea politicilor de dezvoltare proporțional cu nivelul și potențialul de dezvoltare al fiecărei regiuni
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
L. Iacob, 1998). Adolescența este perioada integrării și consolidării imaginii de sine, care ajunge să încorporeze în ea ceea ce adolescentul gândește despre el însuși, dar și ceea ce gândesc alții despre el. Modelarea și acceptarea identității proprii este un proces extrem de dificil care poate genera anxietate, adolescentul trebuind să-și asume dintre diferitele roluri pe cel care i se potrivește mai bine. Cei care eșuează în dobândirea unei identități proprii trec printr-o criză de identitate ca urmare a confuziei rolului. În
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri (matematică, fizică, chimie); * utilizarea fină și nuanțată a limbajului; * capacitatea de analiză abstractă și de definire a fenomenelor aparent foarte dificile; * capacitatea de a sesiza ușor absurditatea; 51 * capacitatea de a colecta informații; * capacitatea de a evalua șanse și de a organiza predicții plauzibile (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 200). În ceea ce privește învățarea, Piaget semnalează faptul că, după 10 ani, gândirea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
normelor societății. În aceste condiții un rol deosebit de important îi revine profesorului. Dincolo de specializarea sa tehnic-științifică, el are responsabilitatea de a și exercita autoritatea astfel încât să contribuie la sporirea gradului de autonomie a elevului. Munca sa devine cu atât mai dificilă cu cât elevii înaintează în vârstă. Când aceștia din urmă ajung în perioada adolescenței cadrul didactic are posibilitatea de a-și demonstra măiestria în a-și exercita autoritatea în sensul construirii autonomiei elevilor săi. III.5. Construirea autonomiei elevului - una
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se spune că se înțelege bine cu elevii, iar învinșii sunt etichetați drept „elevi buni“. Când, dimpotrivă, profesorul pierde, este vorba despre „o clasă slabă“, iar „câștigătorii“ sunt în pragul repetenției. Când nu câștigă nimeni este vorba despre „o clasă dificilă“. Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ în împlinirea sarcinii sale de-a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat (F. de Bartolomes apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este dificilă, dacă nu chiar imposibilă în condițiile existenței unei relații încordate profesor - elev. Prin poziția sa privilegiată, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii și să stimuleze autonomia elevului. nu poate fi neglijată nici contribuția comunicării didactice în procesul construirii autonomiei elevului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pacientul vârstnic, comparativ cu alte categorii de vârstă (20,21). Mai puțin de 20% dintre subiecții vârstnici prezintă triada diagnostică clasică pentru embolia pulmonară: dispnee, durere toracică și hemoptizie. De aceea, la pacientul vârstnic, diagnosticul diferențial al emboliei pulmonare este dificil, deoarece multe afecțiuni coexis- tente prezintă un tablou clinic similar (exacerbări ale bronhopneumopatiei obstructive cronice, pneumonie, IC cronică) (13). În plus, conform statisticilor, aproximativ jumătate din numărul pacienților vârstnici cu embolie pulmonară sunt asimptomatici. Cu cât vârsta este mai înaintată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
studiul nostru a fost de 21,54% (88). 32.4. Concluzii Având în vedere incidența acestei afecțiuni la vârstnici, variabilitatea și polimorfismul tabloului clinic, suspiciunea clinică de embolie pulmonară apare frecvent în practica clinică, dar diagnosticul pozitiv și tratamentul sunt dificile. Devine evident că, în acest context, toate eforturile trebuie coroborate în sensul elaborării unor algoritmi de diagnostic care să includă explorări cât mai puțin invazive, cu sensibilitate și specificitate înaltă și cu un raport cost-eficiență crescut, precum și a unor opțiuni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
la patru luni cu suspendare. Atinsese deja un prag limită, ori lua o supradoză pentru a muri, ori renunța la acest viciu. A renunțat la trotuar și s-a hotărât să urmeze un program de dezintoxicare, suportând cu stoicism, etapa dificilă a abstinenței, a sevrajului. A urmat cu rigurozitate regimul de recuperare, s-a refăcut și a reintrat în sistemul public de asistență socială, ocupându-se de marginalizați social, categorie din care și ea a făcut parte. Belle de Jour Belle
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ales să fac o cercetare despre bani tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat, însă consider că momentul este mai mult decât oportun, deoarece, de-a lungul istoriei astfel de momente dificile apar rar iar studiile care să reflecte perspectiva oamenilor în astfel de situații sunt reduse. Cred că individul aflat în situații extreme, în cazul de față reducerile salariale sub nivelul la care omul își poate plăti datoriile din venit, își
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
avem. Chiar mai mult de atât, odată ce voința a apărut, este automat înzestrată cu un scop. Astfel s-a dovedit că unii oameni au mai multă voință decât alții (Reeve, 2009). Filosofii au descoperit că voința este la fel de misterioasă și dificil de explicat pe cât era și motivația, pe care se presupunea că o generază. În linii mari, filosofii s-au așezat în situația proverbială în care au multiplicat numărul problemelor pe care încercau să le rezolve; prin utilizarea voinței, ei trebuiau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]