22,461 matches
-
lut, datate la sfarsitul epocii bronzului., În punctele la Cremenis, Cânepiști și la „Ritul Jii” (viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila Leg. V Macedonica, țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. La acestea se adaugă o altă descoperire arheologică, efectuată în anii 1976-1977 de către Victor Moldovan, pe atunci profesor de istorie
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Godeni sau Godan, Godeny, Godze este unul din cele mai vechi așezări din România, atestat de documente istorice. În partea de nord a satului, pe dealul numit Pleașa, se află urmele unei cetăți dacice. În ruinele cetății s-au descoperit fragmente de amfore grecești și fragmente ceramice dacice. În apropierea cetății, în dealul Mătușii s-a descoperit o așezare civilă dacica, datata în secolele III-I î.e.n. Prin aceste locuri trecea un drum de legătură de la Sarmisegetuza spre Pelendava (Craiova). Atestarea
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
este unul din cele mai vechi așezări din România, atestat de documente istorice. În partea de nord a satului, pe dealul numit Pleașa, se află urmele unei cetăți dacice. În ruinele cetății s-au descoperit fragmente de amfore grecești și fragmente ceramice dacice. În apropierea cetății, în dealul Mătușii s-a descoperit o așezare civilă dacica, datata în secolele III-I î.e.n. Prin aceste locuri trecea un drum de legătură de la Sarmisegetuza spre Pelendava (Craiova). Atestarea documentara a satului Godeni apare
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
fost înregistrate obiectele găsite la Celei; dintre acestea nr. 1-11 provin dintr-un sarcofag de cărămidă: inel-verigă de aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în Cetatea Haciaria (Pichetul Arceru, sat Desa, jud. Dolj): acvilă de bronz, 1 inel aramă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
etc.; nr. 80-89, obiecte găsite în Cetatea Hunia Mare (sat Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă (sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr.
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
80-89, obiecte găsite în Cetatea Hunia Mare (sat Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă (sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
găsite în Cetatea Hunia Mare (sat Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă (sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
romane etc.; 6 inele de argint și bronz; 658 monede grecești, romane, bizantine; 11 medalii moderne; 16 statuete; 6 scarabei; 5 busturi de femei; 2 capace de urnă și pânza ce a servit la înfășurarea mumiei, mărgele, grâu etc.; 2 fragmente de coșciuge; 1 lacrimariu; 4 amulete săpate; mozaicuri de sticlă din Orient; 2 vase egiptene, 8 vase mari și mici de porțelan chinezesc; 3 vase de la Marea Moartă; 1 lespede de marmură de la templul Omar din Ierusalim cu versete din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
nobile națiuni Române”. (Cf. Alexandru Păunescu, Cele mai importante documente și fotografii scanate din arhiva Muzeului Național de Antichități<-i>, Arhive digitale de arheologie, Dosarul 1/1865, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, 2003). Craiova: un inel de argint cu bronz, fragmente dintr-o brățară de bronz, perle de sticlă, un colier cu piatră gravată. (cf. Gherghe Marin, op.cit., 21). D. Berciu ("Arheologia preistorică a Olteniei", 1939, 66-67, 80-85) menționează descoperiri similare la Hinova, Cloșani, Salcia, Vela, Cornu, Maglavit, Terpezița, Coțofeni, Corabia
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
dovadă a caracterului temporar al prezenței hunilor pe teritoriul Daciei. (J. Werner, "Beitrage zur Archaologie des Attilareiches", Munchen, 1956; L. Varady, "Das letzte Jahrundert Pannoniens", Budapest, 1969, 376—476; V. Dumitrescu, ¨O nouă mărturie a prezenței hunilor în sud-estul Munteniei: fragmentul de diademă de aur de la Dulceanca˝, în "S.C.I.V.", XII, 1/1961; E. A. Thomson, "A History of Attila and Huns", Oxford, 1948; Z.K. Pinter și I.M. Țiplic, "Marea migrație a popoarelor și constituirea statelor barbare: Hunii", http://arheologie.ulbsibiu.ro
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
județean 123C Armășeni - Ciucsângeorgiu - DN12. Săpăturile arheologice facute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în mijlocul satului, între pâraiele Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor "Ariușd faza timpurie" și "Boian faza Giulești". Pe malul pârâului Fișag s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor "Criș
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
timpuri, astfel în mijlocul satului, între pâraiele Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor "Ariușd faza timpurie" și "Boian faza Giulești". Pe malul pârâului Fișag s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor "Criș" și "Ariușd-Cucuteni", un topor de piatră atribuit culturii "Coțofeni", un topor de bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur de monede barbare. În "Dealul Mesteacănului
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
a lungul timpului aduc dovezi materiale a unui locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în sud-estul satului s-a descoperit o așezate neolitică de tip "Criș" precum și urmele unei așezări din "Hallsttat". În locul numit "Bobélyok" s-au descoperit fragmente de vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
urmele unei așezări din "Hallsttat". În locul numit "Bobélyok" s-au descoperit fragmente de vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
fragmente de vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al II-lea î.e.n. În biserica romano-catolică se află o
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al II-lea î.e.n. În biserica romano-catolică se află o cristelniță romanică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al II-lea î.e.n. În biserica romano-catolică se află o cristelniță romanică din secolul al XIII-lea. Biserica fortificată romano-catolică se construiește la sfârșitul secolului al XV
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
în gospodării s-a păstrat în această zonă până în prezent. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe pârâul "Lodor" s-au găsit fragmente ceramice, fragmente de topoare de piatră și vârful unui pumnal de gresie din epoca preistorică, precum și fragmente de vase de tip "Noua". De pe teritoriul satului mai provin topoare de piatră aparținând culturii "Coțofeni", un târnacop și un pumnal de bronz
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
s-a păstrat în această zonă până în prezent. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe pârâul "Lodor" s-au găsit fragmente ceramice, fragmente de topoare de piatră și vârful unui pumnal de gresie din epoca preistorică, precum și fragmente de vase de tip "Noua". De pe teritoriul satului mai provin topoare de piatră aparținând culturii "Coțofeni", un târnacop și un pumnal de bronz din epoca
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe pârâul "Lodor" s-au găsit fragmente ceramice, fragmente de topoare de piatră și vârful unui pumnal de gresie din epoca preistorică, precum și fragmente de vase de tip "Noua". De pe teritoriul satului mai provin topoare de piatră aparținând culturii "Coțofeni", un târnacop și un pumnal de bronz din epoca bronzului, monede antice grecești și monede romane republicane. La vest de sat, în epoca romană
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987 - 1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente de vase, oase de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din sec. VI - V î.de Hr. La marginea de nord a satului, între
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
pe teritoriul acestei localitîți de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel la bifurcația dintre drumul comunal și cel județean, pe o terasă a pârâului Vișag s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna și cu roata, aparținând perioadei dacice din secolele II î.d.Hr. și secolul I d.Hr. Pe teritoriul satului se află o așezare de tip "Coțofeni" și "Wietenberg". În vatra satului, cu prilejul unor săpături efectuate
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
la 15 km distanță de municipiul Miercurea Ciuc. În urma mai multor descoperiri arheologice făcute pe teritoriul satului s-au adus dovezi materiale ale existenței omului pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri, astfel lângă cimitirul vechi s-au găsit fragmente ceramice din epoca bronzului, iar în punctul "Veresmont", fragmente ceramice Hallstatt-iene din "epoca Laténe" a secolului VIII d. Hr. În locul "Vár" (Cetate) se află o cetate dacică, formată din mai multe terase, cu palisadă, cu ziduri de lemn, piatră și
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
multor descoperiri arheologice făcute pe teritoriul satului s-au adus dovezi materiale ale existenței omului pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri, astfel lângă cimitirul vechi s-au găsit fragmente ceramice din epoca bronzului, iar în punctul "Veresmont", fragmente ceramice Hallstatt-iene din "epoca Laténe" a secolului VIII d. Hr. În locul "Vár" (Cetate) se află o cetate dacică, formată din mai multe terase, cu palisadă, cu ziduri de lemn, piatră și pământ. Din locul numit "Pământul Popii" (Papiföld) provin fragmente
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]