22,214 matches
-
soluției de achitare ar trebuie să fie egali în drepturi cu cei față de care s-ar manifesta convingerea judiciară a dubiului, concretizată într-o soluție de necondamnare. Altfel spus, legea procesuală penală privește achitarea doar din perspectiva necondamnării și/sau imposibilității de condamnare (ca urmare a valorificării dubiului în favoarea inculpatului), privilegiind în mod inechitabil condamnarea, deși scopul procesului penal este, potrivit art. 5 din Codul de procedură penală, aflarea adevărului. Or, aflarea adevărului poate să însemne inclusiv achitarea, nu neapărat condamnarea
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
condamnare (ca urmare a valorificării dubiului în favoarea inculpatului), privilegiind în mod inechitabil condamnarea, deși scopul procesului penal este, potrivit art. 5 din Codul de procedură penală, aflarea adevărului. Or, aflarea adevărului poate să însemne inclusiv achitarea, nu neapărat condamnarea (sau imposibilitatea condamnării). Dimpotrivă, din perspectiva prezumției de nevinovăție, soluția de achitare ar trebui să fie privilegiată în raport cu soluția de condamnare (sau de valorificare a dubiului în folosul inculpatului). Desigur că trimiterea în judecată este ea însăși condiționată de existența convingerii judiciare
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
de la o judecătorie, soluția la respectiva contestație fiind soluționată de judecătorul de cameră preliminară de la tribunal, respectiva soluție va fi opozabilă în fața curții de apel, în cazul în care va fi declarat apel împotriva sentinței judecătoriei. Această soluție duce la imposibilitatea verificării legalității administrării probelor de către o instanță de apel, existând riscul ca aceasta să fie obligată să pronunțe o decizie în baza unor probe nelegal administrate. 12. Tribunalul Sălaj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342
DECIZIE nr. 777 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269181_a_270510]
-
urmărire penală și dispune începerea judecății. (3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: ... a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; ... b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; ... c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții. ... (4) În toate celelalte cazuri
DECIZIE nr. 777 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269181_a_270510]
-
exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile care îi revin în scopul apărării intereselor persoanei ocrotite. Mai mult, la stabilirea tutelei se au în vedere relațiile personale, condițiile materiale și garanțiile pe care le prezintă cel chemat la tutelă. În plus, imposibilitatea tutorelui de a refuza sarcina este necesar să fie interpretată în raport cu art. 118 alin. 2 din Codul familiei care prevede cazurile în care tutela poate fi refuzată sau se poate cere înlocuirea acesteia. Pe cale de consecință, tutorele are posibilitatea să
DECIZIE nr. 772 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. 1 şi art. 147 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269197_a_270526]
-
să îndeplinească obligațiile care îi revin în scopul apărării intereselor persoanei ocrotite. La stabilirea tutelei se au în vedere relațiile personale, condițiile materiale și garanțiile pe care le prezintă cel chemat la tutelă. 19. În același timp, Curtea reține că imposibilitatea tutorelui de a refuza sarcina tutelei nu este absolută, de vreme ce art. 118 alin. 2 din Codul familiei prevede cazurile în care tutela poate fi refuzată sau se poate cere înlocuirea acesteia. Astfel, poate refuza sarcina tutelei: femeia însărcinată sau mama
DECIZIE nr. 772 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. 1 şi art. 147 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269197_a_270526]
-
187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost formulată, Curtea observă că autorul acesteia susține, în esență, că, aplicându-i amenda judiciară, instanța de judecată l-a pus în imposibilitatea de a participa la ședințele de judecată, ceea ce contravine prevederilor constituționale invocate. 21. Curtea apreciază că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, în realitate, fiind nemulțumit de aplicarea legii de către instanță în cazul său. Astfel, Curtea constată că
DECIZIE nr. 764 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a dispoziţiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi art. 191 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, a dispus conexarea Dosarului nr. 358D/2015 la Dosarul nr. 330D/2015, care a fost primul înregistrat. De asemenea, având în vedere imposibilitatea constituirii majorității prevăzute de art. 6 și art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 17 noiembrie 2015. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul
DECIZIE nr. 781 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269241_a_270570]
-
penal, a fost trimis în mod abuziv în judecată, iar abia după un perioadă de patru ani a fost achitat definitiv. Cu alte cuvinte, atât timp cât trimiterea în judecată nu a fost o eroare a funcționarului public, ci a reprezentanților statului, imposibilitatea legală de a se prezenta la un concurs de promovare în funcție este neconstituțională și creează o discriminare față de un alt funcționar public care nu a fost trimis în judecată și a putut să își desfășoare activitatea, astfel încât să beneficieze
DECIZIE nr. 781 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269241_a_270570]
-
art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013 . 7. Or, în condițiile în care dreptul la obținerea măsurilor reparatorii a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, repunerea în discuție a existenței dreptului poate genera imposibilitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești irevocabile, ceea ce este de natură a contraveni dreptului constituțional la un proces echitabil. În acest sens, se mai arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat faptul că dreptul
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
care dreptul la obținerea măsurilor reparatorii a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin obligarea autorității administrative competente să emită titlu de despăgubire, repunerea în discuție a existenței dreptului, de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, poate genera imposibilitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești irevocabile, ceea ce este de natură a contraveni principiilor constituționale ale separației și echilibrului puterilor în stat, neretroactivității legii civile și dreptului constituțional la un proces echitabil. 23. Analizând aceste susțineri, Curtea Constituțională reține
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
alineate nu reglementează instituții diferite, ci presupun întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat la art. 280-282 din Codul de procedură penală, iar rezultatul nulității actelor, respectiv a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, determină imposibilitatea folosirii probelor în proces. 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziei anterior arătate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 19. Referitor la prevederile art. 282 alin
DECIZIE nr. 840 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
5), precum și codul unic de înregistrare, citeț, și codul privind activitatea, fără a se folosi prescurtări sau inițiale. (2) Necompletarea corectă pe prima pagină a formularului "Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii" a datelor prevăzute la alin. (1) conduce la imposibilitatea identificării entității și, în consecință, se consideră că raportarea anuală nu a fost depusă. ... (3) Entitățile completează codul privind activitatea desfășurată, potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, aprobată prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007 . În
INSTRUCŢIUNI nr. 1 din 10 martie 2016 (*actualizate*) privind întocmirea şi depunerea situaţiei financiare anuale şi a raportării anuale de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară - Sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270362_a_271691]
-
de Președintele României, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată. Articolul 2 (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputați, în calitate de secretari. (2) Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președintele de vârstă sau de către unul ori mai mulți secretari prevăzuți la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputați din rândul celor prezenți
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (**republicat**) (*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270212_a_271541]
-
în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal. ... (4) În cazurile în care Constituția României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute, amână votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăși 30 de zile. ... (5) În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (**republicat**) (*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270212_a_271541]
-
a raportului de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile. ... (3) Audierea deputatului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în fața comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În situația în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (**republicat**) (*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270212_a_271541]
-
în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în fața comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În situația în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen. ... (4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți. ... (5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Camerei Deputaților
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (**republicat**) (*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270212_a_271541]
-
de masă lemnoasă prevăzută la alin. (1) poate fi modificată în cazuri justificate de: ... a) precomptările de masă lemnoasă, efectuate potrivit legii; ... b) casarea unor partizi sau constituirea pe parcursul anului a unor partizi de produse de igienă și accidentale; ... c) imposibilitatea recoltării/transportării masei lemnoase cauzată de forța majoră, constatată în condițiile legii, prin: distrugerea podurilor ori a platformelor drumurilor auto de viituri și alunecări de teren, de inundații; avalanșe; cutremure; incendii; avarii la construcții hidrotehnice din zona de acces; căderi
REGULAMENT din 4 noiembrie 2015 (*actualizat*) de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269079_a_270408]
-
acesteia. Preambulul ordonanței de urgență și nota de fundamentare a acesteia nu cuprind niciun element cuantificabil prin care să se demonstreze caracterul de urgență și situația extraordinară în care se află Guvernul și care ar pune această autoritate publică în imposibilitatea îndeplinirii funcției sale de administrare a proprietății publice și private a statului, cu respectarea principiului economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului. Simpla afirmare a existenței situației extraordinare creează dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
menținerea unor costuri ridicate pentru conservarea bunurilor confiscate până la momentul valorificării acestora; - principiul economicității, eficienței și eficacității utilizării resurselor alocate activității de valorificare a bunurilor intrate, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului; - necesitatea reducerii costurilor administrative și birocratice; - imposibilitatea asigurării îndeplinirii de către Guvern a funcției de administrare a proprietății publice și private a statului, cu respectarea principiul economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului. 29. Curtea constată că este incontestabil faptul că pentru a
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății; cauzele vor fi restituite la parchet dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar aceste neregularități nu se pot remedia de procuror în termenul mai sus arătat, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății, dacă au fost excluse toate probele administrate în cursul urmăririi penale, precum și în situația în care procurorul solicită restituirea cauzei, pentru a remedia neregularitățile, sau acesta nu le remediază în termenul de 5 zile prevăzut
DECIZIE nr. 784 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi ale art. 3 alin. (3) teza a doua, art. 102 alin. (2), art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269124_a_270453]
-
urmărire penală și dispune începerea judecății. (3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: ... a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; ... b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; ... c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții. ... (4) În toate celelalte cazuri
DECIZIE nr. 784 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi ale art. 3 alin. (3) teza a doua, art. 102 alin. (2), art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269124_a_270453]
-
alineate nu reglementează instituții diferite, ci presupun întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat la art. 280-282 din Codul de procedură penală, iar rezultatul nulității actelor, respectiv a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, determină imposibilitatea folosirii probelor în proces. 39. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior arătate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 40. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIE nr. 784 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi ale art. 3 alin. (3) teza a doua, art. 102 alin. (2), art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269124_a_270453]
-
proprii, dar și responsabilitate juridică proprie. În acest context se poate conchide, contrar tezei avansate, că o persoană juridică este, prin ipoteză, o entitate dotată întotdeauna cu personalitate juridică. a.3) În planul răspunderii penale, concluzia astfel enunțată are semnificația imposibilității de antrenare a răspunderii unor entități/organizații fără personalitate juridică, indiferent dacă ele sunt înființate și organizate în strictă conformitate cu normele unor legi speciale și independent de forma concretă de organizare. Având ca efect inexistența capacității sale juridice, absența
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
care s-a făcut percheziția, de avocatul acesteia, dacă a fost prezent, precum și de persoanele arătate la alin. (2) lit. e). Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuză să semneze, se face mențiune despre aceasta, precum și despre motivele imposibilității sau refuzului de a semna. ... (4) O copie de pe procesul-verbal se lasă persoanei la care s-a făcut percheziția sau de la care s-au ridicat obiectele și înscrisurile ori uneia dintre persoanele prevăzute la art. 159 alin. (5) sau (6
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]