20,853 matches
-
anumiți polițiști. Aceștia se zice că s-ar fi comportat într-un mod suspicios înainte, în timpul și după atentat. În seara atentatului ar fi fost văzuți bărbați cu aparate de emisie-recepție în locuri care aveau legături tangențiale cu ruta soților Palme înspre și de la cinematograf, convorbirile cu centrala poliției ar fi fost încetinite intenționată și darea alarmei ar fi fost întârziată tot intenționat, informații care luate împreună cu activitatea- sau lipsa de activitate- a unor anumiți polițiști ar fi înlesnit fuga asasinului
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
pentru ascultare ilegală a convorbirilor telefonice, iar Ebbe Carlsson și alți polițiști au fost condamnați pentru introducerea ilegală în Suedia a aparaturii pentru ascultare. Există și teoria că serviciul secret din Africa de Sud ("B.O.S.S.") l-ar fi asasinat pe Palme. Raportul oficial suedez „SOU 1999:88” are 35 de pagini despre această teorie. Concluzia raportului este că informațiile sunt contradictorii, de mâna a doua și veridicitatea lor poate fi contestată. Pe data de 21 februarie 1986, deci cu o săptămână
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
1999:88” are 35 de pagini despre această teorie. Concluzia raportului este că informațiile sunt contradictorii, de mâna a doua și veridicitatea lor poate fi contestată. Pe data de 21 februarie 1986, deci cu o săptămână înainte de a fi asasinat, Palme a ținut o cuvântare anti-apartheid la Stockholm, la care a participat și Oliver Tambo. În cuvântare, Palme a spus că „apartheidul nu poate fi reformat, el trebuie eliminat.” Zece ani mai târziu, în septembrie 1996, polițistul sud-african Eugen de Koch
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
mâna a doua și veridicitatea lor poate fi contestată. Pe data de 21 februarie 1986, deci cu o săptămână înainte de a fi asasinat, Palme a ținut o cuvântare anti-apartheid la Stockholm, la care a participat și Oliver Tambo. În cuvântare, Palme a spus că „apartheidul nu poate fi reformat, el trebuie eliminat.” Zece ani mai târziu, în septembrie 1996, polițistul sud-african Eugen de Koch a spus în fața tribunalului suprem sud-african din Pretoria că Palme ar fi fost asasinat deoarece fusese un
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
a participat și Oliver Tambo. În cuvântare, Palme a spus că „apartheidul nu poate fi reformat, el trebuie eliminat.” Zece ani mai târziu, în septembrie 1996, polițistul sud-african Eugen de Koch a spus în fața tribunalului suprem sud-african din Pretoria că Palme ar fi fost asasinat deoarece fusese un adversar dur al apartheidului și pentru că Suedia dădea ajutor material grupării ANC. De Kock a spus că persoana care l-ar fi asasinat pe Palme a fost un fost coleg de al lui
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
spus în fața tribunalului suprem sud-african din Pretoria că Palme ar fi fost asasinat deoarece fusese un adversar dur al apartheidului și pentru că Suedia dădea ajutor material grupării ANC. De Kock a spus că persoana care l-ar fi asasinat pe Palme a fost un fost coleg de al lui, Craig Williamson, un spion sud-african. Câteva zile mai târziu, generalul de brigadă John Maxell Coetzee l-a numit pe vechiul șef al lui Williamson, Anthony White, ca fiind asasinul. White era un
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
ca fiind asasinul. White era un fost membru al organizației "Selous Scouts" din Rodezia care avea legături cu serviciile secrete sud-africane. O a treia persoană, mercenarul suedez Bertil Wedin, care din 1985 locuia în Cipru, a fost numit asasinul lui Palme de către Peter Caselton, un membru al grupului lui Coetzee, grup care își numea acțiunea „Operațiunea Longreach”. În octombrie 1996, poliția suedeză s-a dus în Africa de Sud, dar nu a putut găsi nicio dovadă care să susțină afirmațiile lui de Kock
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
Din rândul acestor persoane, Williamson a fost cel asupra căruia s-a îndreptat atenția cel mai mult, iar procurorul Anders Helin a confirmat ulterior că Williamson s-a aflat la Stockholm în perioada atentatului. În ziua când a fost omorât, Palme a avut o întrevedere cu Mohammed Said al-Sahhaf, ambasadorul Irakului la Stockholm, în timpul căreia acesta din urmă a afirmat că are informații conform cărora fabrica de armament suedeză Bofors ar vinde illicit arme Iranului. Totodată a afirmat că Bofors dăduse
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
Stockholm, în timpul căreia acesta din urmă a afirmat că are informații conform cărora fabrica de armament suedeză Bofors ar vinde illicit arme Iranului. Totodată a afirmat că Bofors dăduse mită în India pentru obținerea unor contracte acolo. Conform acestei teorii, Palme l-ar fi chemat la telefon pe directorul fabricii și l-ar fi mustrat într-un ton foarte nepoliticos pentru dare de mită. Directorul se zice că ar fi sunat apoi un intermediar, iar intermediarul ar fi avut un atac
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
fabricii și l-ar fi mustrat într-un ton foarte nepoliticos pentru dare de mită. Directorul se zice că ar fi sunat apoi un intermediar, iar intermediarul ar fi avut un atac de panică care a dus la asasinarea lui Palme. Această teorie este descrisă în detaliu de Jan Bondeson în cartea sa în limba engleză "Blood on the Snow. The Killing of Olof Palme". Salman Rushdie și directorul asociației "Civilförsvarsförbundet" („Asociația de apărare civilă”), Karl-Gunnar Bäck, au vorbit și ei
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
intermediar, iar intermediarul ar fi avut un atac de panică care a dus la asasinarea lui Palme. Această teorie este descrisă în detaliu de Jan Bondeson în cartea sa în limba engleză "Blood on the Snow. The Killing of Olof Palme". Salman Rushdie și directorul asociației "Civilförsvarsförbundet" („Asociația de apărare civilă”), Karl-Gunnar Bäck, au vorbit și ei despre această „teorie Bofors”. În februarie 2006, regizorul de film suedez Mikael Hylin a expus o teorie în filmul documentar pentru televiziunea suedeză "Jag
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
directorul asociației "Civilförsvarsförbundet" („Asociația de apărare civilă”), Karl-Gunnar Bäck, au vorbit și ei despre această „teorie Bofors”. În februarie 2006, regizorul de film suedez Mikael Hylin a expus o teorie în filmul documentar pentru televiziunea suedeză "Jag såg mordet på Palme" („Am văzut asasinarea lui Palme”) Filmul spune că Christer Pettersson a fost întradevăr cel care l-ar fi asasinat pe Palme, dar din greșeală, crezând că Palme este Sigvard Cedergren, un vânzător de substanțe narcotice. Documentarul descrie cum unii dintre
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
apărare civilă”), Karl-Gunnar Bäck, au vorbit și ei despre această „teorie Bofors”. În februarie 2006, regizorul de film suedez Mikael Hylin a expus o teorie în filmul documentar pentru televiziunea suedeză "Jag såg mordet på Palme" („Am văzut asasinarea lui Palme”) Filmul spune că Christer Pettersson a fost întradevăr cel care l-ar fi asasinat pe Palme, dar din greșeală, crezând că Palme este Sigvard Cedergren, un vânzător de substanțe narcotice. Documentarul descrie cum unii dintre cunoscuții lui Pettersson sunt dispuși
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
de film suedez Mikael Hylin a expus o teorie în filmul documentar pentru televiziunea suedeză "Jag såg mordet på Palme" („Am văzut asasinarea lui Palme”) Filmul spune că Christer Pettersson a fost întradevăr cel care l-ar fi asasinat pe Palme, dar din greșeală, crezând că Palme este Sigvard Cedergren, un vânzător de substanțe narcotice. Documentarul descrie cum unii dintre cunoscuții lui Pettersson sunt dispuși să vorbească tot mai mult despre ceea ce știu cu cât se apropie ei înșiși de moarte
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
expus o teorie în filmul documentar pentru televiziunea suedeză "Jag såg mordet på Palme" („Am văzut asasinarea lui Palme”) Filmul spune că Christer Pettersson a fost întradevăr cel care l-ar fi asasinat pe Palme, dar din greșeală, crezând că Palme este Sigvard Cedergren, un vânzător de substanțe narcotice. Documentarul descrie cum unii dintre cunoscuții lui Pettersson sunt dispuși să vorbească tot mai mult despre ceea ce știu cu cât se apropie ei înșiși de moarte. Pettersson, care pe vremea aceea se
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
fi încercat să-l găsească pe Cedergren ca să-l omoare el înainte de a fi omorât. Cedergren locuia undeva pe lângă cinematograful Grand. Pettersson, care se zice că ar fi fost sub inflența drogurilor la ora respectivă, i-a văzut pe soții Palme, aceștia semănând din spate cu Cedergren și iubita sa. Concluzia filmului este că Pettersson l-ar fi omorât pe Palme din greșeală. Pe data de 28 februarie a aceluiași an, în ziarul "Dagens Nyheter" a fost publicat un articol de
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
Grand. Pettersson, care se zice că ar fi fost sub inflența drogurilor la ora respectivă, i-a văzut pe soții Palme, aceștia semănând din spate cu Cedergren și iubita sa. Concluzia filmului este că Pettersson l-ar fi omorât pe Palme din greșeală. Pe data de 28 februarie a aceluiași an, în ziarul "Dagens Nyheter" a fost publicat un articol de dezbatere semnat de Lars Borgnäs și Tomas Bresky în care Hylin este acuzat de ignorarea dovezile care îi infirmă teoria
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
acordat un interviu ziarului suedez "Aftonbladet", și în cursul interviului a spus că îi promisese lui Pettersson că va publica ca. 40 de scrisori pe care el i le scrisese de-a lungul prieteniei lor. În aceste scrisori asasinarea lui Palme este menționată în mai multe rânduri. Pe cale orală, el i-ar fi dat informații contradictorii: pe de o parte, i-ar fi spus: „... tu doar știi că eu nu folosesc arme de foc...”; dar pe de altă parte, i-ar
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
ar fi dat informații contradictorii: pe de o parte, i-ar fi spus: „... tu doar știi că eu nu folosesc arme de foc...”; dar pe de altă parte, i-ar fi spus: „eu sunt cel care l-a împușcat pe Palme”. Pettersson ar fi spus că ar fi făcut-o ca să-l răzbune pe Lars Tingström (poreclit „Bombardierul”), care „a fost condamnat la închisoare pe viață pe nedrept. Pentru el am făcut-o.” Șeful secției de omucidere din cadrul poliției suedeze, Stig
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
sau cel mai bine o lumânare. Poți să spinteci un chibrit în lungime ca să faci mai multe. Când aprinzi un astfel de chibrit subțire, apasă-i măciulia pe cutie cu degetul. Ferește-le de vânt, aprinzându-le în spațiul dintre palme, cu măciulia în jos -astfel ca eventualul curent care pătrunde printre degete să împingă flacăra în sus spre băț Dacă s-au umezit, usucă-le prin ștergere cu părul, sau frecându-le puternic între palme (cu măciulia în afară). Un
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
aprinzându-le în spațiul dintre palme, cu măciulia în jos -astfel ca eventualul curent care pătrunde printre degete să împingă flacăra în sus spre băț Dacă s-au umezit, usucă-le prin ștergere cu părul, sau frecându-le puternic între palme (cu măciulia în afară). Un chibrit umed trebuie lovit oblic pe cutie -nu frecat în lungul ei. Chibriturile trebuie păstrate într-o învelitoare impermeabilă, dar astfel încât să nu se frece, să se sfărâme, ciocnească sau să se autoaprindă. - Cu bricheta
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
poate produce scântei - când e ciocănită cu o bucată de oțel: pix, cuțit, șurubelniță etc. Dificultatea constă în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea și utilizarea scânteii. E nevoie de antrenament! Încearcă să faci la fel cum aprinzi chibritul: între palme, contra vântului. Ține piatra între degetul mare și arătătorul mâinii stângi, iar amorsa de foc în palma stângă. Lovește cu bucata de oțel ținută în mâna dreaptă. Dacă scânteia prinde, suflă până apare flacăra. Pentru aceasta, cea mai bună amorsa
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea și utilizarea scânteii. E nevoie de antrenament! Încearcă să faci la fel cum aprinzi chibritul: între palme, contra vântului. Ține piatra între degetul mare și arătătorul mâinii stângi, iar amorsa de foc în palma stângă. Lovește cu bucata de oțel ținută în mâna dreaptă. Dacă scânteia prinde, suflă până apare flacăra. Pentru aceasta, cea mai bună amorsa este o bucată de pânză (ruptă din cămașă) și împăturită astfel încât scânteile să ajungă în centrul ei
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
ul este o unitate de măsură arhaică a lungimii. ul este adeseori aproximat cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, iar submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. În Europa stânjenul a avut ca model comun stânjenul antic grec, de șase picioare, însă a variat în timp, de la o țară la alta, între regiuni, orașe, profesii, în funcție de dimensiunea etalonului folosit. Se cunosc și destule excepții, relevante
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
a secolului 19. Stânjenul este aproximat la români uneori cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, fiind sinonim în limba română cu "„statul de om”" sau "„brațul”". Submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. Deoarece denumirile acestor măsuri sunt de origine latină se presupune că ele au fost folosite din vechime de strămoșii noștri. Cu toate acestea stânjenul apare târziu în documentele de cancelarie din Moldova și Țara Românească, unde vânzările de
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]