206,418 matches
-
acasă”. Întreaga sa operă literară a fost scrisă în dialect aromân. În 1932, pe când Caciona avea 47 de ani, sub îngrijirea lui Tache Papahagi, la Editura Societății ”Apostol Mărgărit”, apare, la București, cartea ”Poeții Z. A. Araia și T. Caciona”. Tot Papahagi s-a ocupat și de transpunerea în limba literară a poeziilor lui Caciona. În perioada 1910 - 1911, Tache Caciona a condus, împreună cu dr. T. Ceapara, dr. Constantin Sufleri, dr. Iancu Mihail și Ion Foti, ”frumoasa revistă "Lilicea Pindului"” ("Floarea
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
odată cu prima participare la nivel internațional. Lăură Oprea a cucerit medalia de argint la simplu vâsle în cadrul Campionatelor Mondiale de Juniori din 2010. În 2011, canotoarea a obținut locul 3 la simplu vâsle în cadrul CE de juniori de la Kruszwica (Polonia). Tot în 2011, echipajul de patru vâsle feminin (Ioana Vrânceanu, Isabela Mihaela Solomon și Ionela Mădălina Rusu), a obținut medalia de bronz în cadrul Campionatelor Mondiale de Juniori de la Eton (Marea Britanie). În 2012, la Europenele pentru cădeți de la Bled (Slovenia), a obținut
Laura Oprea () [Corola-website/Science/336629_a_337958]
-
Sfântul Volodimir nou construită la Kiev. Comisia întrunită pentru desemnarea unui executant al lucrărilor nu a reușit să aprecieze noutatea proiectelor pe care Mihail Vrubel le-a prezentat, drept pentru care acesta nu a fost acceptat pentru realizarea interiorului catedralei. Tot în această perioadă, artistul a făcut unele ilustrații pentru Hamlet și Ana Karenina, ilustrații care au foarte puține elemente în comun cu tematica profeților de mai târziu și a seriei denumită "Demon". În anul 1905, el a creat mozaicurile hotelului
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
Florescu, ministrul Industriei Chimice s-a deplasat pe Valea Trotușului, pentru a stabili locul de amplasare a unui oraș și a unui mare combinat industrial. Din această echipă a făcut parte și geograful Vintilă Mihăilescu. A fost preferat Oneștiul, deoarece: Tot în anul 1952, prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii Nr.1635, se prevedea ca în Regiunea Bacău, raionul Târgu Ocna, să se construiască Grupul Industrial Borzești și orașul muncitoresc aferent, Onești. Zona industrială a fost construită la nord - est de fostul
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
calea ferată și Râul Trotuș, suprafața ei depășind-o pe cea a celorlalte zone ale orașului. Ca urmare a acestei Hotărâri, din anul 1952, încep să se construiască coloniile pentru muncitorii constructori și apoi s-au săpat temeliile primelor blocuri. Tot în acest timp începe construcția uzinei de sodă casutică electrolictică, devenită mai târziu Combinatul Chimic Borzești, ale cărei prime capacități s-au pus în funcțiune în anul 1960, când sarea adusă direct din mina din Târgu Ocna sau saramura transportată
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
a CTE Borzești este de 210 MW și constă dintr-un bloc de condensație pe hidrocarburi pus în funcțiune în anul 1969. Cazanul a fost fabricat la Taganrog, în Rusia, iar turbina cu abur și generatorul electric au fost fabricate tot în Rusia, la Uzina LMZ. Cazanul funcționează cu păcură, cu o putere calorifică inferioară de 38.720 kj/kg, și cu gaze naturale, cu o putere calorifică inferioară de 31.820 kj/mc. Sistemul de răcire este construit ca o
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
până când lumina care trecea printr-un spațiu dintre dinți era, la întoarcerea după reflecția din oglindă, complet eclipsată de dintele adiacent. Rotind mecanismul la viteze de 3, 5 și 7 ori mai mari ca această viteză de bază a dus tot la eclipsarea completă a luminii reflectate de următorii dinți ai roții dințate. Date fiind viteza de rotație a roții și distanța dintre roată și oglindă, Fizeau a reușit să calculeze o valoare de 313.000 km/s pentru viteza luminii
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
veche (secolul al XVIII-lea), seloniana (secolul al XVI-lea), semigaliana (secolul al XVI-lea) și sudoviana (secolul al XVII-lea). Limbile celtice sunt vorbite în insulele din vestul Europei de descendenții vechilor celți. În mileniul I î.e.n. aceștia ocupau tot centrul Europei. Împinși în partea de apus a continentului apoi în insulele britanice, în cele din urmă celții au fost absorbiți de romani. Singura limbă celtică de pe continent în vremea cuceririi romane (secolul I î.e.n.) era galica. Limbile celtice (sau
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
filmul și să vadă un meci de fotbal cu Steaua București din Cupa Campionilor Europeni. Când cel care se ocupa de proiecția filmului i-a spus că începe meciul, Ceaușescu i-ar fi răspuns: „"Duceți-vă cu meciurile voastre cu tot, lasă filmul!"” Nicolae Ceaușescu a apreciat foarte mult două filme istorice românești: "Buzduganul cu trei peceți" și "Mircea" care nu erau ecranizări sofisticate. În 2011, Victor Rebengiuc afirma la rândul său că filmul a fost realizat la comanda autorităților comuniste
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
40 a fost introdus în înzestrarea Trupelor de Apărare Antiaeriană a Trupelor de Uscat sub denumirea de 1S 12. În anul 1965 în urma unor modificări a fost introdus în înzestrare ca stație de cercetare pentru complexul de rachete antiaeriene ”Krug”, tot sub denumirea de 1S 12. În perioada anilor 1966 - 1968, radiotelemetrul a fost modernizat. Testele prototipului modernizat desfășurate în anii 1969 - 1970 în poligoanele Donguz și Embensk au arătat că cerințele cerute de beneficiar au fost îndeplinite. S-au executat
P-40 (radar) () [Corola-website/Science/336670_a_337999]
-
mal a unuia dintre batalioanele de sub comanda sa și a unui batalion polonez - spre nemulțumirea profundă a comandantului polonez, generalul Stanisław Sosabowski. Se pare că Horrocks și-a dat seama că Divizia I se află într-o poziție care devenea tot mai greu de menținut și s-a început conceperea unui plan de retragere. În acea noapte, încercările de traversare a râului s-au încheiat cu eșecuri de proporții. Pentru traversarea celor două batalioane a fost adus un număr insuficient de
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
dintre aceste nume au fost acceptate pe scară largă deoarece erau strâns legate de curtea regală spaniolă. A publicat, de asemenea, observațiile sale cu privire la cometa din 1652, C/1652 Y1. El a întocmit diverse hărți ale Țărilor de Jos Spaniole. Tot lui i se datorează planurile pentru construirea unui port lângă Dunkerque, îmbunătățiri la portul din Oostende, eforturile de a curăța canalele din Anvers, conceptul de control al inundațiilor și fortificații. Craterul Langrenus de pe Lună este numit în onoarea sa.
Michael van Langren () [Corola-website/Science/336679_a_338008]
-
Sorbona și, la sfatul lui Nicolas Ysambert, a candidat cu succes pentru un post de profesor la catedră de filosofie de la Bourges. S-a împrietenit la Paris cu Isaac Casaubon, bibliotecar pe atunci la bibliotecă regală, unde și-a petrecut tot timpul liber studiind vechile manuscrise grecești. La Orléans a fost hirotonit diacon. În 1603 a fost numit lector la Universitatea din Bourges, dar a demisionat doi ani mai târziu cu scopul de a intra în Societatea lui Isus. După ce a
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
din Montpellier, iar, trei ani mai târziu, a preluat conducerea acesteia. Revenit la Geneva în 1816, a preluat un an mai târziu, a fost însărcinat cu conducerea facultății de istorie naturală (botanică și zoologie) la universitatea de acolo (până în 1834). Tot în 1817 a fondat grădina botanică a orașului ("Jardin botanique des Bastions"). Între anii 1830 și 1832 a fost rectorul universității din Geneva. Dar Candolle a fost și un om politic. Astfel a fost membru al parlamentului cantonal genevez din
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
inaugurat pe 13 ianuarie 1867. Grafia numelui a fost modificată oficial în preajma anului 1938, „Saventhem” devenind „Zaventem”. În 1943 a fost inaugurată o cale ferată până la aeroportul de la Melsbroek. În 1958, aceasta a fost scurtată până la Gara Brussels Airport-Zaventem, situată tot în Zaventem și construită pentru a deservi noul aeroport Brussels Airport. Secțiunea de linie dintre gările Zaventem și Brussel-Nationaal-Luchthaven va deveni ulterior, prin extindere, Linia 36C, între așa-numitele cap Y Zaventem și cap Y Machelen-Noord. Fosta clădire a gării
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
să ajungă mai departe în centrul Arnhemului. Ei au ajuns în dreptul pozițiilor germane încă pe întuneric și, timp de câteva ore, au încercat să străpungă liniile acestora. Linia germanilor comandați de Spindler, care primeau un val continuu de întăriri, era tot mai puternică pentru a fi străpunsă, iar până la ora 10:00 înaintarea britanicilor a fost oprită. Un atac mai bine coordonat a fost declanșat după amiază, dar și acesta a fost respins. Urquhart a încercat să se reîntoarcă la cartierul
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
să rămână în continuare principala linie defensivă la sud-estul perimetrului de apărare. Regimentul de grăniceri apăra cea mai mare parte a laturii de vest a orașului, cu subunități mici deplasate în apărarea breșelor din nord. Cum spre oraș se retrăgeau tot mai multe unități, britanicii și-au reorganizat efectivele într-o zonă defensivă semiovală, cu baza sudică sprijinită pe malurile Rinului. Unitățile amestecate de la Wolfheze au început retragerea în timpul dimineții, dar unele grupuri de britanici au fost încercuiți și capturați, cel
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
care le-a făcut la Liceul Piarist din Sighet, unde l-a avut ca profesor pe Franz Griesmayer. După absolvirea liceului, Hollósy a urmat sporadic cursurile Academiei Comerciale din Budapesta pe care în final nu a reușit să o termine. Tot sporadic a frecventat cursurile de artă pe care Școala de Desen din Budapesta le-a organizat în perioada 1875 - 1876, sub îndrumarea lui Ferencz Klimovits și Bertalan Székely. A plecat pentru o perioadă de patru ani la München, în perioada
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
A participat la expoziții la München și Budapesta în anii 1897, 1899 și 1900 și la expozițiile colective ale Școlii de la Baia Mare în 1907 și 1909. A participat cu lucrări la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900; la Satu Mare tot cu Școala de pictură de la Baia Mare în 1901 și la Baia Mare la Expoziția Jubiliară din anul 1912. Școala particulară de pictură înființată de Simon Hollósy la München în anul 1886 s-a manifestat în cadrul unei ambianțe universitare de tip germanic
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
Război Mondial -, Herbert a salvat un grup de 2.000 de tineri alsacieni care urmau să fie împușcați de germani și i-a condus în Munții Pirinei. El s-a stabilit într-o casă din Munții Maures și a trăit tot restul războiului în regiunea franceză Midi, dedicându-se studiului textelor sacre hinduse, până în anul 1945, când a primit o telegramă de la Ministrul Afacerilor Externe al Franței prin care i se cerea să meargă la San Francisco, California, pentru a-și
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
disciplină — măiestria actoricească. Exmatriculării sale s-a opus Mansurova, conducătoarea de curs, care a afirmat: "Am să-l trec mai departe, pentru că el îmi este interesant. Voi lucra cu el". În 1952, a absolvit Școala Teatrală B. V. Șciukin și tot atunci a intrat în serviciul la Teatrul Academic Vahtangov. Acolo a s-a recomandat ca un talentat actor de dramă, după ce a jucat, în special, rolul lui Trilețkii în "Piesa fără titlu" de A. P. Cehov. În lumea filmului este din
Iurii Iakovlev () [Corola-website/Science/336753_a_338082]
-
s-au obținut în Franța primele exemplare de "Pleurotus cornucopiae" utilizând rondele de plop, incubate natural, îngropate și udate periodic, dar cel mai mult se creste în prezent "Pleurotus ostreatus" și formele lui, de exemplu "Pleurotus florida" precum "Pleurotus eryngii" tot cu variații. Pleurotus este un gen de ciuperci ce se poate cultiva mult mai ușor, de exemplu față de speciile Agaricus , fiind puțin pretențios la condițiile de microclimat, cu puține boli și dăunători. Pentru cultivarea buretelui există două posibilități - ori cultivat
Pleurotus () [Corola-website/Science/336769_a_338098]
-
Fiecare episod avansează fără a se grăbi, arătând alianțele șubrede și tacticile mișele folosite pentru a-l prinde pe Escobar." Criticul de televiziune Tim Goodman, de la "The Hollywood Reporter" a spus, " Ce funcționează la începutul sezonului secund este căderea palpitantă tot mai iminentă. Escobar simte că își pierde puterea, iar Moura își face jocul cum trebuie pentru a arăta îngrijorările și sentimentele magnatului."
Narcos () [Corola-website/Science/336770_a_338099]
-
navigare”) și "nyika" („câmpie nelocuită”, „sălbăticie”). Ar putea, prin urmare, să fie înțeles ca o descriere a utilizării Lacului Tanganyika: „navigare în sălbăticie”. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe măsură ce exploratorii și coloniștii europeni pătrundeau tot mai adânc în interiorul continentului african pornind din Zanzibar, Tanganyika a ajuns să însemne teritoriul aflat în jurul lacului omonim. În 1885 Germania a declarat că intenționează să instituie în regiune un protectorat numit Africa Orientală Germană, sub conducerea lui Carl Peters
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]