3,716 matches
-
-o, ca Întotdeauna, zise el. Am cercetat plicul. Conținea cîteva sferturi de coală scrise de mînă. — Dumneata le-ai citit? am Întrebat eu. Bătrînul Încuviință Încetișor. — Ce scrie? Bătrînul Își ridică privirea. Buzele Îi tremurau. Mi s-a părut că Îmbătrînise cu o sută de ani de ultima dată cînd Îl văzusem. — E povestea pe care o căutai, Daniel. Povestea unei femei pe care eu n-am cunoscut-o niciodată, cu toate că Îmi purta numele și prin vine Îi curgea sîngele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În puterea vîrstei, aflat În fruntea imperiului său familial, tată a doi copii) și nici că Aldaya avea să se Întoarcă pentru a-și cunoaște fiul pe care voise să-l elimine plătind cinci sute de pesete. — O fi din cauză că Îmbătrînesc, a fost singura lui explicație, dar vreau să-l cunosc pe băiatul ăsta și să-i ofer oportunitățile pe care le merită un fiu din sîngele meu. Nu mi s-a Întîmplat să mă gîndesc la el În toți acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În primul său născut, Jorge. Băiatul era slab, retras și Îi lipsea Întreaga prezență de spirit a tatălui său. Îi lipsea totul, mai puțin numele. Într-o zi, don Ricardo se trezise În patul unei servitoare, simțind că trupul Îi Îmbătrînea, că Dumnezeu Îi retrăsese darul. Panicat, a dat fuga, În pielea goală, să se privească În oglindă și a simțit că oglinda Îl mințea. Acela nu era el. A voit atunci să-l regăsească pe bărbatul ce Îi fusese furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu o răbdare nesfîrșită, Își așteptau prăzile care, mai devreme sau mai tîrziu, sucombau, din prostie sau din neglijență. În opinia lui, societatea civilă avea multe de Învățat de la insecte. Aldaya era un caz clar de ruină morală și fizică. Îmbătrînise vizibil și arăta amărît, fără tonus muscular. Fumero detesta oamenii fără tonus muscular. Îi făceau greață. — Javier, Îmi merge ca naiba, l-a implorat Aldaya. Îmi poți da o mînă de ajutor pentru cîteva zile? Teribil de curios, Fumero s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
-și vadă tatăl În viață, ar fi fost mai bine să se grăbească. S-a dovedit că Julián continuase să-și viziteze și el tatăl, fără știrea mea. De departe, la amurg, din capătul opus al vreunei piețe, văzîndu-l cum Îmbătrînea. Julián a replicat că prefera ca bătrînul să rămînă cu amintirea fiului pe care și-l făurise În mintea lui În toți acei ani, și nu cu realitatea În care se preschimbase. Pe asta o păstrezi pentru mine, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
va fugi din nou, că se va hotărî să plece iar În căutarea cărților sale ca să le ardă, ca să ardă puținul care mai rămăsese din el Însuși, ștergînd astfel orice semn că existase vreodată. De atîta teamă, am uitat că Îmbătrîneam, că viața mă ocolea, că Îmi sacrificasem tinerețea iubind un om distrus, fără suflet, un spectru și nimic mai mult. Însă anii au trecut În pace. Timpul trece cu atît mai grabnic cu cît e mai gol. Viețile lipsite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În privința mea, În privința presupusului meu trecut de activistă comunistă. — Nuria, eu nu pot pierde slujba asta. Am nevoie de ea ca s-o scot la capăt cu fiul meu... S-a prăbușit În lacrimi, copleșită de rușine și de umilință, Îmbătrînind cu fiecare secundă. — Nu-ți face griji, Mercedes. Înțeleg, i-am spus eu. — Omul acela, Fumero, umblă după tine, Nuria. Nu știu ce are Împotriva ta, dar i se vede pe față... — Știu. În lunea următoare, cînd am ajuns la birou, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
viață, mi-a spus el. Ai grijă de ea. Tata l-a Însoțit pînă la ușă și l-a privit cum se Îndepărta pe strada Santa Ana cu acea melancolie care Îi Înmoaie pe oamenii care-și dau seama că Îmbătrînesc În același timp. — Nu-i un om rău, Daniel, mi-a zis el. Fiecare iubește În felul lui. Doctorul Mendoza, care se Îndoia de capacitatea mea de a mă ține pe picioare mai mult de o jumătate de oră, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
obișnuindu-se Încetul cu Încetul cu ideea că trupul său nu suferise totuși schimbări esențiale. De multe ori, medicul se trezea stând, cu halatul de mătase descheiat, În fața oglinzii de pe hol și făcându-și complimente. „Nu-i așa că n-am Îmbătrânit?” murmura el, studiindu-și cu atenție ridurile de pe frunte. Și tot el Își răspundea: „Și chiar dacă ai fi Îmbătrânit, vârsta aceasta Îți conferă eleganță...”. Sau se Întreba: „Oare par chiar de cincizeci?”. Sau: „Să presupunem că nu ne-am cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se trezea stând, cu halatul de mătase descheiat, În fața oglinzii de pe hol și făcându-și complimente. „Nu-i așa că n-am Îmbătrânit?” murmura el, studiindu-și cu atenție ridurile de pe frunte. Și tot el Își răspundea: „Și chiar dacă ai fi Îmbătrânit, vârsta aceasta Îți conferă eleganță...”. Sau se Întreba: „Oare par chiar de cincizeci?”. Sau: „Să presupunem că nu ne-am cunoaște și ne-am Întâlni Întâmplător pe stradă, câți ani mi-ați da, treizeci și opt sau patruzeci?”. „Patruzeci sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
milenii! Și atunci cu acompaniamentul fluierului de trestie, actorii îmbrăcați în piei de țap făceau oamenii să se bucure sau să plângă și mai ales, să spere, să fie mai buni, mai cinstiți, mai curajoși. Și înfrunfând veacurile, teatrul a îmbătrânit. Nu l-a descurajat nici circul, nici sportul, mai târziu nici filmul, și apoi nici cel mai vajnic dintre’’concurenții’’ săi, televizorul. Teatrul face parte astăzi din bucuriile vieții noastre spirituale. Rolul teatrului este acela de a fi prietenul părinților
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nici cei care vin nu vor putea imagina nimic pornind de la detaliile atât de minuțios Înregistrate. Ei nu vor putea broda pe marginea lor nici măcar atât cât a lucrat imaginația lui Popescu la auzul poveștii lui Anton, cel atât de Îmbătrânit Înainte de vreme. „Judecând după cantitatea de suferință bizară și fără cauză, războiul Îl poartă mai mult mamele“ - Își spune Popescu În timp ce stă afară, În curtea cu oi a proprietarului cazanului de țuică și așteaptă să crească lumina dimineții pe deasupra grămezilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
-l încerci! Trebuie să te însănătoșești, mâine e timpul să pornești la drum cu daruri pentru copii. Nu mai vreau niciun leac, oricum sunt inutile! N-am să mai pornesc cu daruri pentru copii, nu mă mai țin puterile, am îmbătrânit. E timpul să mă retrag, spuse Moșul și rămase cu ochii privind în gol, întristat. În timpul acesta pătrunse în cameră un spiriduș de-al Moșului, care vorbi în șoaptă cu Crăciunița. Spiridușul ieși, iar Crăciunița se apropie de Moș spunându
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
psihoemoțional stări de teamă, mânie, ură, avariție, încăpăținare, lipsă de control etc., dacă cineva ne va observa corpul astral, va descoperi adevărate schilodiri, deformări ale acestuia ca formă. În astfel de cazuri corpul astral își pierde liniile armonioase, frumusețea și îmbătrânește, se urâțește și se deformează. Culorile lui devin terne, mohorâte dându-i un aer sumbru, trist. Așa cum toate aceste stări dezechilibrante ne deformează corpul astral, tot un efect asemănător îl au și stările de reprimare, de vinovăție și reproș față de
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
în zilele noastre, continuatorul legitim al lui Titel Petrescu, inginerul Cunescu, prin râvne oculte și ticăloase, a fost înlocuit de la conducere, iar partidul a fost capturat de comuniști, în frunte cu marele prosovietic, comunist și agent kaghebist, Ilici Iliescu, năpârcă îmbătrânită în rele (vezi numai mineriadele) care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri amenință
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de mâncat niște pastramă, i-a pus dinainte plăcinte cu bostan... Cum le-a văzut, ochii hangiului s-au dilatat a mirare: ― Da’ cum de ți-ai adus aminte ce îmi place mie cel mai mult? ― Fiindcă încă n-am îmbătrânit, ca să uit de la mână pân’ la gură. Ia și mănâncă, că îți fac și mâine seară - l-a îndemnat ea. Fără nici un gând îndoielnic, hangiul a mâncat cu poftă. Și... noaptea somnul i-a fost... liniștit. În după amiaza aceea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dreapta. Pozele fuseseră făcute cu ocazia celei de-a doua încarcerări pentru deținere de droguri. Pe tăblița care îi atârna de gât scria LAPD 16.04.1944. Deci în urmă cu șase ani. Trei ani și jumătate la Quentin îl îmbătrâniseră rău de tot pe Goines, așa că la cei treizeci și trei de ani ai lui, când murise, arăta mult mai în vârstă . Danny îi lăsă lui Karen Hiltscher un bilețel: „Scumpo, vrei să faci niște chestii pentru mine? 1. Sună la stațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
banii mei sau rotulele genunchilor tăi. Buzz se gândi la metode posibile de stors bani - să-i șantajeze pe peștii ce controlau străzile și hotelurile, de care depinsese și când fusese polițist - apoi renunță la idee. El se îngrășase și îmbătrânise, iar ei probabil că erau acum mai supli și mai bine înarmați. Nu mai rămâneau decât el și cele cincizeci la sută șanse împotriva lui Mal Considine, care avea o căutătură dură, dar altfel arăta cam ofilit. Ridică telefonul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ei. 12. Pentru că le voi ierta nelegiuirile; și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor." 13. Prin faptul că zice: "Un nou legămînt", a mărturisit că cel dintîi este vechi; iar ce este vechi, ce a îmbătrînit, este aproape de pieire. $9 1. Legămîntul dintîi avea și el porunci privitoare la slujba dumnezeiască și la un locaș pămîntesc de închinare. 2. În adevăr, s-a făcut un cort. În partea dinainte, numită Locul Sfînt, erau sfeșnicul, masa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
păr toate mâncărurile. După aia fugeai la herghelie și Încălecai pe Murguleț, puiul de armăsar care Îți plăcea atâta. Și călăreai cu părul În vânt. - Da... Își aminti Erina, zâmbind. A crescut Murguleț, mai doi-trei ani și o să Înceapă să Îmbătrânească... - Dar Încă aleargă ca un diavol! - Da, asta așa e... Ca și cum cu totul altceva ar fi vrut să spună, tânăra se Întoarse spre tatăl ei și Îl Îmbrățișă cu putere. - Dacă ai ști cât sunt de fericită... - Știu, fetița mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cărțile și nu știe ce minune de vară a cuprins Moldova și i-a Înfiorat pădurile. De când aflase că mama ei a dispărut prea repede și că singurul ei sprijin pe lume este tatăl ei, care nu avea voie să Îmbătrânească, și, mai ales, să moară. De când noul și tânărul voievod al Moldovei, Ștefan, fiul lui Bogdan și nepotul lui Alexandru cel Bun, Își cucerise tronul cu puterea sabiei și se ridicase Împotriva marilor puteri ale lumii, atunci când acestea năzuiseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Avea un sentiment ciudat, de fericire și de așteptare. Nu știa ce așteaptă. Dar i se părea că se Încheiase o viață și că ceva ar trebui să Înceapă. Nimic nu mai era cum fusese. Își spuse că Începe să Îmbătrânească și că tinerețile ei alunecaseră pe nesimțite Într-un amestec de fericire și suferință, Într-o succesiune de stări confuze care nu păreau a se deschide spre nimic. Decât, poate, spre Încă o dimineață În care se trezea alături de Cosmin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu multă imaginație, îi stimulez curiozitatea și inițiativa, astfel că orele petrecute împreună cu ea sunt plăcute și reconfortante pentru mine. De altfel, studiile de gerontologie au evidențiat faptul că persoanele vârstnice care își petrec mai mult timp în compania copiilor îmbătrânesc mai lent, sunt mai optimiste și au mai puține probleme de sănătate. Trăirile afective pozitive provocate de drăgălășeniile, naivitățile, veselia și jocurile copiilor reprezintă pentru bătrâni un real remediu împotriva stărilor melancolice, depresive. Dintre nenumăratele dialoguri purtate cu Mălina, câteva
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
viitor, de ce nu-mi spui niciodată nimic? - Viitorul este o mare necunoscută pentru mine și, pentru a nu greși, prefer să nu fac pronosticuri. În finalul unuia dintre dialogurile noastre Mălina a decretat: - Bunicule, eu nu vreau ca tu să îmbătrânești și să fii trist... - Bine, draga mea! Așa să fie cum vrei tu. Numai că viața nu decurge după vrerea sau dorința noastră, ci după cum ne este scris... Mălina merge la grădiniță De când a început să meargă la grădiniță, Mălina
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
suferit. — Cine? — Negrii, prostuțule. Ei nu sunt ca mine, sau ca tine. Ce-am avut noi de înfruntat cel mai rău a fost baia neîncălzită de dimineață. „Când bărbatul tău vine acasă în toane rele și-ți spune c-ai îmbătrânit, Când bărbatul tău vine acasă în toane rele și-ți spune c-ai îmbătrânit, Este semn clar că are pe altcineva, care-l bagă-n boală...“ Ce-a spus? Îl bagă-n boală? Își amintește orele petrecute din casa bărcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]