3,572 matches
-
Louis Pasteur, introduce termenul de vaccin, precum și noțiunea de vaccinare, inspirat fiind de demersul lui E. Jenner, realizând în fapt vaccinarea și inducerea imunității la om și animale prin utilizarea agenților patogeni cu virulență atenuată, prin tratament termic sau prin îmbătrânirea culturilor. În anul 1894, Pfeiffer descoperă fenomenul de bacterioliză, care are loc sub acțiunea simultană a anticorpilor specifici și a moleculelor complementului din serul normal de cobai. La începutul secolului XX, marele microbiolog rus Iliya Metcinikoff descoperă fenomenul de fagocitoză
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în AD, care sugerează că medicamentele antiinflamatoare și măsurile dietetice pot întârzia instalarea bolii, dar și progresia ei. Stimularea răspunsului imun prin imunizarea cu Aβ sau administrarea de anticorpi Aβ reprezintă o perspectivă promițătoare pentru prevenție și tratament. 13.1. ÎMBĂTRÂNIREA, STRESUL OXIDATIV ȘI PATOLOGIA AD AD implică degenerarea selectivă a unei populații neuronale din regiuni cerebrale implicate în învățare, memorie și comportamentul afectiv, zone ce includ hipocampul și structurile corticale și limbice asociate. (Yanker, 1996; Selkoe, 2002). Regiunile cerebrale vulnerabile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se formează patologie tau neurofibrilară. Vârsta este factorul major de risc în AD, majoritatea subiecților devenind simptomatici în decadele șapte și opt de viață. Modificările oxidative ale proteinelor, ADN-ului și lipidelor au loc la nivel neuronal și în cazul îmbătrânirii normale, dar în cazul AD ele sunt mult amplificate. S-a arătat că factorii care cresc stresul oxidativ cresc și riscul de a dezvolta AD. Exemplele includ aportul caloric crescut (Mattson, 2003), hiperhomocisteinemia, deficiența de folat (Mattson și Shea, 2003
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genelor pentru proteina precursoare a amiloidului (APP), presenilinele 1 și 2. Stresul oxidativ, leziunile celulare și prezența de proteine anormale sunt toate capabile să activeze atât procesele inflamatorii intrinseci cerebrale, cât și pe cele umorale (Wyss-Coray și Mucke, 2002). În timpul îmbătrânirii și în AD, leziunile oxidative neuronale se manifestă, în parte, ca modificări post-translaționale ale proteinelor. Aceste modificări includ peroxidarea lipidelor (Bruce-Keller și colab., 1998), nitrarea resturilor de tirozină (Castegna și colab., 2003) și glicarea (Yan și colab., 2000). Toate procesele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai dificilă. Celulele embrionare nediferențiate ar putea fi direcționate din creșterea și dezvoltarea lor spre a fi obținute veritabile „piese de schimb”, în vederea tratamentului diabetului, bolii Parkinson sau paraliziei. Prin utilizarea acestor celule s-ar putea controla și procesele de îmbătrânire și degenerare senilă. Celulele stem pluripotente pot fi generate din linii celulare. Ele pot fi prelevate dintr-un embrion uman, într-un stadiu timpuriu de dezvoltare. Pentru moment, sursa cea mai importantă este aceea a embrionilor avortați sau a embrionilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
vieții lor. Acestea dovedesc experiența de viață de-a lungul veacurilor, oglindesc istoria populației de pe aceste meleaguri, care a avut o îndelungată continuitate. Multe din aceste obiceiuri și tradiții se pierd odată cu trecerea timpului și cu apariția mijloacelor mass-media, odată cu îmbătrânirea populației satelor și cu micșorarea numărului de locuitori din sate. Se mai mențin unele datini și obiceiuri în rândul elevilor care au organizat în fiecare an „Festivalul de datini și obiceiuri de la sărbătorile de iarnă înainte de a intra în vacanța
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cartiere rezidențiale. Guvernul Hong Kong-ez a dat publicității în 2011 o „listă a rușinii” cu 57 operatori comerciali, care își desfășoară activitatea „gri” în domeniul pompelor funebre. Cum în 2012 au murit aproximativ 42.500 persoane, media anuală crescând prin îmbătrânirea populației, rămășițele umane ale morților rămân o mare problemă, care se intersectează cu cultura chineză, afacerile prospere în domeniu și lipsa de spațiu de înmormântare. Până în prezent, populația fiind reticentă, se pare că nu s-a luat nicio hotărâre în
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
corect, voință corectă, atenție corectă, meditație corectă”. Buddha a explicat Cele Douăsprezece Înlănțuiri, cauze ale suferinței și parcurgând drumul invers le-a arătat Calea către Eliberare, spre Nirvana; la iluminare, în predica sa din Benares, a spus: “nașterea este suferință, îmbătrânirea este suferință, boala este suferință, moartea este suferință, durerea, neliniștea și disperarea sunt suferință, unirea cu ceea ce nu iubești este suferință, separarea de ceea ce iubești este suferință, a nu obține ceea ce dorești este suferință". Ca să scapi de toate aceste suferințe
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
activității chirurgicale. În timpul secundariatului a operat foarte multe animale și câțiva bolnavi pentru experiențele de întinerire (Steinach) după indicațiile profesorului Gheorghe Marinescu, rezultate comunicate la Academie. Se cunosc preocupările științifice ale marelui nostru neurolog Gheorghe Marinescu în domeniul reîntineririi și îmbătrânirii. El a impus concepția sa pe plan național și internațional. Iată în ce termeni s-a exprimat, în această privință, Prof. A. Moll, secretarul Congresului de sexologie care a avut loc la Berlin, în 1927: „Prof. G. Marinescu, într-o
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ Volumul IV Nr. 4 2006 Traian Rotariu Petronel Dobrică Radu Baltasiu Mariana Stanciu DIN SUMAR Îmbătrânirea demografică și unele efecte sociale ale ei Reprezentări legale și realitate cotidiană în instituția penitenciară Câteva considerații privind situația economică din spațiul rural Implicații sociale ale fenomenului migrației internaționale Asociația Română de Sociologie Universitatea din București Facultatea de Sociologie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Sumar STUDII Angela Banciu Ideea europeană în istorie / Oscar Hoffman și Ion Glodeanu Direcții strategice ale politicilor de postaderare la UE ale României / Dragoș Dragoman Capital social și valori democratice. Importanța factorilor culturali întro comunitate urbană / PROCESE SOCIALE Traian Rotariu Îmbătrânirea demografică și unele efecte sociale ale ei / Petronel Dobrică Reprezentări legale și realitate cotidiană în instituția penitenciară Radu Baltasiu Câteva considerații privind situația economică din spațiul rural / Mariana Stanciu Implicații sociale ale fenomenului migrației internaționale / Irina Stănculescu August Von Haxthausen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
for democracy. We find out that social capital is not at all a predictor for the support for democracy, contrary to the expectations derived from the social capital theory when compared to several other factors. Primit la redacție: aprilie 2006 Îmbătrânirea demografică și unele efecte sociale ale ei Traian Rotariu, Universitatea Babeș-Bolyai În rândul multiplelor amenințări globale la adresa omenirii ce au fost mereu invocate s-au aflat adesea și unele aspecte demografice; dacă în urmă cu câteva decenii pericolul demografic principal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aflat adesea și unele aspecte demografice; dacă în urmă cu câteva decenii pericolul demografic principal era considerat suprapopularea sau, eventual, ritmul prea rapid de creștere, astăzi factorul principal de risc devine unul legat de structura populației, și anume procesul de îmbătrânire demografică. Perspectivei pesimist-catastrofice vehiculată de numeroase luări de poziție, în materiale de natură științifică sau prin programe de acțiune socială, autorul îi opune o poziție realistă, bazată pe analiza sociodemografică a fenomenelor. Pe scurt, va fi prezentat, în mod foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
materiale de natură științifică sau prin programe de acțiune socială, autorul îi opune o poziție realistă, bazată pe analiza sociodemografică a fenomenelor. Pe scurt, va fi prezentat, în mod foarte simplu, felul în care se declanșează și evoluează procesul de îmbătrânire a populației, trecând apoi la evaluarea unor pericole pe care le-ar avea respectiva evoluție pe plan social. Se va face referire la des menționata amenințare globală asupra civilizației, civilizație care s-ar găsi în pericolul de a nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
apoi la evaluarea unor pericole pe care le-ar avea respectiva evoluție pe plan social. Se va face referire la des menționata amenințare globală asupra civilizației, civilizație care s-ar găsi în pericolul de a nu mai putea evolua din cauza îmbătrânirii membrilor săi, și apoi la două pericole cel mai des pomenite în literatura demografică și economică, dar și în documentele organizațiilor internaționale: colapsul sistemului de pensii și al celui de asigurări de sănătate. Concluzia generală, legată de aceste ultime două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acesteia: populația îmbătrânește! Dacă pentru perioada de declanșare a exploziei demografice există scuza că nu se puteau prevedea nici amploarea creșterii populației, nici ritmul și nici momentul în care acesta va ajunge (dacă va ajunge!) să scadă, pentru procesul de îmbătrânire a populației lucrurile stau oarecum diferit, întrucât stocul vârstnicilor pentru următorii 60-65 de ani se va constitui din populația deja născută și, prin urmare, sunt mai puține necunoscute, legate de efectivul, dacă nu și de ponderea bătrânilor (aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
susțin și, mai ales, a consecințelor sociale ce-l însoțesc. Din păcate, un material precum cel de față nu poate cuprinde în detaliu aceste aspecte. Voi prezenta în mod foarte simplu felul în care se declanșează și evoluează procesul de îmbătrânire a populației, trecând apoi la evaluarea unor pericole pe care le-ar avea respectiva evoluție pe plan social. Mai exact, mă voi referi la des menționata amenințare globală asupra civilizației, civilizație care s-ar găsi în pericolul de a nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la evaluarea unor pericole pe care le-ar avea respectiva evoluție pe plan social. Mai exact, mă voi referi la des menționata amenințare globală asupra civilizației, civilizație care s-ar găsi în pericolul de a nu mai putea evolua din cauza îmbătrânirii membrilor săi, și apoi la două pericole adesea pomenite în literatura demografică și economică, dar și în documentele organizațiilor internaționale: colapsul sistemului de pensii și al celui de asigurări de sănătate. Concluzia generală, legată de aceste ultime două chestiuni, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
celui de asigurări de sănătate. Concluzia generală, legată de aceste ultime două chestiuni, este aceea că problemele (reale) pe care le au societatățile occidentale în legătură cu creșterea ponderii și numărului vârstnicilor sunt probleme sociale, cu soluții sociale, și nu probleme demografice. Îmbătrânirea demografică - constând în creșterea ponderii persoanelor vârstnice (de la 60 sau 65 de ani în sus) în totalul populației - este un proces care afectează din plin sau a început să afecteze aproape toate populațiile actuale. El se declanșează practic odată cu începerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care afectează din plin sau a început să afecteze aproape toate populațiile actuale. El se declanșează practic odată cu începerea tranziției demografice și este determinat de scăderea fertilității și a mortalității. Combinarea acțiunii celor două fenomene demografice în determinarea nivelului de îmbătrânire este deosebit de complexă. Dacă în faza inițială aportul principal îi revine fertilității - scăderea acesteia contractă piramida vârstelor la bază și astfel crește ponderea „vârfului”, pe când reducerea inițială a mortalității are o influență inversă, lărgind baza piramidei mai mult decât celelalte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
scăderea acesteia contractă piramida vârstelor la bază și astfel crește ponderea „vârfului”, pe când reducerea inițială a mortalității are o influență inversă, lărgind baza piramidei mai mult decât celelalte sectoare, dată fiind diminuarea mortalității infantile -, treptat, mortalitatea joacă și ea în favoarea îmbătrânirii: pe de o parte, efectivele mari, care supraviețuiesc mortalității infantile și juvenile, ajung treptat în grupa a treia de vârstă și, pe de altă parte, începe să crească de o manieră semnificativă speranța de viață la vârstele înalte. Acest din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
premoderne de bolile microbiene), adică fără să se producă o prelungire a vieții persoanelor vârstnice. Abia în stadiul avansat al societăților actuale, când speranța de viață la naștere depășește 65-70 de ani, începe să se vadă clar o tendință de îmbătrânire a bătrânilor, cu efecte directe asupra ponderii acestora în populația totală. O ilustrare a acestei situații o găsim în tabelul 1, unde am preluat câteva date din tabelele-tip de mortalitate ONU, și anume speranța de viață la 60, 65
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în funcție de nivelul general de mortalitate (speranța de viață la naștere, e0) e0 e60 e65 e70 e80 MFMFMFM Pe scurt, deci, mortalitatea singură nu are ca efecte directe decât unele foarte limitate și târzii asupra îmbătrânirii, în vreme ce scăderea fertilității acționează imediat, determinând reducerea ponderii copiilor și automat creșterea celei a vârstnicilor. Din combinarea celor două procese rezultă un efect de îmbătrânire, pe termen mediu, ce se manifestă atunci când efectivele mari ale generațiilor mari, născute înaintea declanșării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
deci, mortalitatea singură nu are ca efecte directe decât unele foarte limitate și târzii asupra îmbătrânirii, în vreme ce scăderea fertilității acționează imediat, determinând reducerea ponderii copiilor și automat creșterea celei a vârstnicilor. Din combinarea celor două procese rezultă un efect de îmbătrânire, pe termen mediu, ce se manifestă atunci când efectivele mari ale generațiilor mari, născute înaintea declanșării declinului fertilității, dar, în același timp, beneficiare ale unor progrese medicale rapide și semnificative, deci mai puțin afectate de mortalitate, ajung la vârsta de 60
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la un moment dat să ia o formă de ciupercă, nu se poate menține astfel decât atât cât e necesar ca generațiile numeroase respective să se stingă. Dacă fertilitatea rămâne scăzută, dar constantă, pe termen lung ea nu mai generează îmbătrânire; totul depinde de mortalitate: când și aceasta se menține constantă, structura populației nu se mai schimbă, populația putând crește sau scădea prin modificarea proporțională a tuturor grupelor de vârstă. În populațiile reale, inclusiv în cea a României, continuarea procesului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]