4,140 matches
-
pictură, neasemănat de frumos, de care ea nu-și dădea seama. Ca să ia o țigară ca acum, și-ar fi răsucit mijlocul sau ar fi întins amândouă brațele, sau ar fi făcut orice altă mișcare dar gestul acesta «distins» mă îmbolnăvea prin sugestiile lui. N-aveam nici o dovadă că mă înșela, dar aveam acum certitudinea că acest gest vine dintr-o deprindere de a poza goală, de «a face impresie», de care ea nu-și mai dă seama, și care era
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
considerabil din partea celorlalți. Se manifestă neajutorarea. Vulnerabilitate la rău și boală (VH) - frica exagerată de catastrofe iminente ce pot să ni se întâmple oricând și nu le putem preveni. Această frică poate apărea în legătură cu diferite boli de care ne putem îmbolnăvi (de pildă, infarct), cu diferite probleme emoționale grave (de exemplu, teama de a nu înnebuni) sau alte catastrofe externe (cum ar fi prăbușirea avioanelor). Protecționism /sine nedezvoltat (EM) - o relație de apropiere și o implicație emoțională exagerată cu una dintre
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sărace regiuni din China, unde solul arid dă foarte puține roade. Țăranii munceau din greu, dar nu reușeau să-și câștige nici măcar pâinea cea de toate zilele. Se înțelege de la sine că nu-și puteau permite îngrijiri medicale. Când se îmbolnăveau, își puneau toată nădejdea în leacurile tradiționale și în tămăduitorul satului. Am văzut odată un sătean care prezenta simptomele unei eczeme pe antebraț. Mama lui spunea că sunt provocate de o „otravă umedă” care cere tratament bazat pe foc. Femeia
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Remediile tradiționale circulă de multă vreme în popor și sunt foarte des folosite. Ele fac parte din medicina chineză tradițională. Aceste remedii sunt eficiente doar în anumite condiții. Constituția diferă de la om la om și situațiile în care oamenii se îmbolnăvesc diferă și ele. O boală are natura yin sau yang, cu surplus sau deficit. Un sindrom poate fi fierbinte sau rece, exterior sau interior. Dacă după câteva încercări simțiți că un anumit remediu nu are efect, renunțați la el. Taijiquan
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
simptom precis, întrucât a aștepta apariția primelor simptome nu înseamnă decât detectarea tardivă a unei boli deja declarate. Dacă energia noastră vitală este suficientă, organismul va mobiliza sistemele sale de apărare și de autoreglare ce-i permit să nu se îmbolnăvească. Boala este starea de dezechilibru avansat care produce simptome obiective. Ea este o evoluție a unuia sau mai multor dezechilibre. Bolile sunt asocierea sindroamelor descrise după tabele patologice tip, în funcție de care toate combinațiile sunt posibile. Aceste tabele pot exprima categorii
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
s-a constatat că jumătatea mai nervoasă dintre ei era de 1,5 ori mai expusă la riscul dezvoltării de afecțiuni coronariene, de 1,5 ori mai pasibili să moară din orice altă cauză, și mult mai pasibili să se îmbolnăvească de cancer. Nervozitatea este un factor care predispune la un deces prematur mult mai mult decât fumatul, tensiunea crescută sau nivelul ridicat de colesterol” (Elder, Increase Business Productivity With Anger Management Skills, HYPERLINK "http://angermanagementproviders.com" http://angermanagementproviders.com). Pe
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
o închide cu repezicune) Ce vîntoasă! Așa din senin! Cred că o să plouă. N-ar fi rău deloc să plouă (pauză) Și bezmeticul ăla umblă pe străzi pe o vreme ca asta. Da' de-ar răci odată... de s-ar îmbolnăvi... măcar boala să-l mai adune pe-acasă... Of, Doamne! Lasă că-i tai eu aripioarele. (din nou pare a se gîndi la cele spuse de El n; încă nu e dumirită; se duce la masa de scris și, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mare a resurselor familiale relaționale este concentrată în direcția rezolvării unor probleme de sănătate, atât pentru populația rurală, cât și pentru cea urbană” (2003, p. 102). Peste 30% dintre cei chestionați cultivă relații ce i-ar putea ajuta când se îmbolnăvesc, în timp ce 16-19% (urban/rural) au pile la primărie, de pildă. Asta arată că sistemul de îngrijire a sănătății nu funcționează bine. În toate sondajele, preocupările românilor sunt dominate de „sănătate/teamă de boală”. Chiar și atunci când ciocnesc un pahar, deci
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ani deținut politic în închisorile comuniste între 1958 și 1962. A fost condamnat alături de alți membri sau colaboratori ai Rugului Aprins ai Maicii Domnului, o societate înființată de mari oameni de cultură și teologi ai timpului. În inchisoare s-a îmbolnăvit de cancer și a murit doborât de boală la nici un an de la eliberarea din închisoare. Alexandru Zub, profesor de istorie la Iași a fost arestat pentru că a recitat „Doina” lui Eminescu în 1959 la mormântul lui Ștefan cel Mare. Preoții
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Iți mulțumesc, Doamne, că mi-ai oferit onoarea să sufăr pentru neamul meu”. Nu oricine însă poate face asta, mai ales un copil. Era în anul 1958, eram în clasa a IV-a, tatăl meu era închis și s-a îmbolnăvit și mama mea. Eram, pur și simplu, mama și cei 3 copii mai mici, în situația să murim de deznădejde, de boală și de foame (fratele cel mare era muncitor în orașul Stalin unde plecase de acasă să-și piardă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să li se dea gamele separate, care să fie spălate și păstrate deoparte de a celorlalți. Neculai Popa își amintește că, în preajma Crăciunului, deținuții bolnavi de TBC au refuzat să dea gamelele din care au mâncat pentru a nu-i îmbolnăvi și pe ceilalți, repetând cererea de a fi spălate și ținute separat sau să fie lăsate în grija lor. Rezultatatul a fost doar pedepsirea deținuților care au îndrăznit să se opună ordinelor. Preotul Zosim Oancea evocă în cartea sa tratamentul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și sărată și abia din a treia zi începeau să primească mâncare. La Grindu și Periprava, asistența medicală era ca și inexistentă. Personalul medical era recrutat din rândul deținuților, însă acesta nu beneficia de medicamentele necesare tratării bolnavilor. S-au îmbolnăvit mulți“. Emanoil Mihăilescu 123 descrie munca din închisoarea Periprava, întocmai ca și tatăl meu, (am găsit și aici sublinieri ale tatălui meu în documentele Arhivei Asociației Foștilor Detinuți Politici din România). Autorul a fost trimis la muncă, în primăvara lui
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se întrerupea curentul mai multe ore pe zi. Și să le spunem tinerilor ce erau șantierele tineretului, “practica productivă” pe care o făceau elevii și studenții, despre munca forțată, denumită ”voluntară”. Aici ei munceau zile întregi în condiții vitrege, se îmbolnăveau și fugeau acasă, erau pedepsiți, când de fapt ei trebuiau să învețe, să se distreze și să se odihnească. Exemplele ar putea continua, legate de supravegherea securității (poliția politică), de imposibilitatea de a călători undeva în lumea civilizată unde toți
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
porcii poartă nămolul veacului pe rât, noroiul a atins-o și pe neînțeleasa Monalisa. Un necunoscut misterios, o boală a veacului condamnă pe "cântăreții bolnavi" la o angoasă existențială "în plin cântec/ la ora miezului nopții/ eu flautul mi-am îmbolnăvit" ("Flaut ipohondru"). Boala se încearcă să se explice că ar proveni din "Frigul inițial", care a sălășluit la începuturi și îl purtăm în ființa noastră trecută prin anotimpuri până la dispariția totală. "Si totuși suferința noastră de la tine vine,/ și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
inițial", care a sălășluit la începuturi și îl purtăm în ființa noastră trecută prin anotimpuri până la dispariția totală. "Si totuși suferința noastră de la tine vine,/ și totuși boala noastră de la tine vine/ tentacular trec anotimpurile peste noi/ dar noi ne-mbolnăvim de tine,/ nefericit frig de la începutul iernii." Adrian Păunescu trăiește un acut sentiment al morții. ("Bocet "): Că n-are lumea noastră milă,/ în strâmtul ei calvar trecând,/ și ziua de-și lucrează pomii,/ noaptea lucrează la mormânt." În poemele artă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
praf, ploșniță, nuci proaspete și vin roșu, că la finalul fiecărei zi de filmare mai stăteam așa îmbrăcați toți, preț de o mână de nuci și o cană cu vin roșu. Mai aveam câteva zile de filmare când m-am îmbolnăvit de hepatita A, boala mizeriei, și abia peste o lună când am ieșit din spital m-au adus cu mașina întins pe banchetă încă vreo patru zile să termin filmările. Acum, că a trecut atâta vreme cred că totul a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi o exigență pe care autorul a urmat-o întreaga viață, bucurându-se de toate victoriile și asumându-și toate ratările (câte or fi fost), predându-se de fiecare dată unei "dramatice implicări" a regiei 12. Chiar dacă Cehov cel care "îmbolnăvește și înflorește întreaga ființă"13 și Caragiale prin care vom înțelege că "teatrul se află într-o permanentă criză"14 au însemnat autori de referință în întreaga carieră a lui Alexa Visarion, Shakespeare reprezintă centrul de emergență al creației regizorului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și să-și toarne trei cofe de apă în cap. Lunea nu e bine să te speli cu apă rămasă prin vase de duminecă. Cînd te speli și bei apa care rămîne în vasul cu care te-ai spălat, te îmbolnăvești. în ziua de Joimari, dănacii* și fetele se duc dis de-dimineață la baltă, înainte de a răsări soarele, aruncă apa într-o parte și în alta și pleacă cu gîndul că vor fi sănătoși tot anul. Fetele se spală cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel ce visează apă va avea vreo supărare. Dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, apoi se crede că va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează într-o apă tulbure, apoi se va îmbolnăvi. înturnîndu-se mirii de la cununie, se varsă înaintea lor cofe pline cu apă, ca prin toată viața lor să le meargă în plin. Cînd vin dănacii și fetele mari, la Paști, de la biserică, să se uite în fîntînă, ca să fie ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu pai de om mort (luat din steag) și să le înfigi la țîțîna porții, căci atunci boalele nu mai vin. Din lumînarea de la botezul unui copil să se oprească o bucată, ca s-o arăte copilului cînd se va îmbolnăvi, căci se va face bine, iar restul să se lese la biserică. Dacă vrei să nu-ți mai vie o boală avută, aruncă scăldăturile la un loc curat. Dacă se încunjură satul cu o brazdă, cu plugul tras de doi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vînturi ce aduc tot felul de boale. Care are vreo bolnăvie, cînd se cunună să-și aducă aminte de ea, că n-o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se îmbol nă vește cel a cui îi coși buleandra. Se crede că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va trăi. Poporul crede că, dacă dă unui greu bolnav un alt nume de cum are el din botez, acela se va însănătoșa. Cînd cineva se îmbolnăvește, sfădiții se duc de se iartă, cum și bolnavul, cerîndu-i dezlegarea blăstămelor. Dacă cărbunii sfîrîie cînd îi stîngi, atunci e semn că boala-i grea; dacă nu, nu. Se crede că dacă se face vreun leac pentru un bolnav, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci atunci se risipește casa căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii și amestecat cu smîntînă. Dacă pui pe foc fașa copilului ori vreun scutec, copilul se îmbolnăvește rău și face tot soiul de bube. Mama îngreunată să nu dea cărbuni aprinși cuiva, că face copilul cu bube pe trup. Se crede că dacă copiii se joacă cu foc, apoi fac bube pe la gură. Lunea nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
După ce te-ai spălat pe cap, varsă îndată zoile, căci, tremurîndu-se pămîntul, îți va tremura capul cît vei trăi. Se crede că nu este bine ca un om sănătos să-și puie capul sub Evanghelie, c-apoi desigur s-a îmbolnăvi. Cînd auzi tunînd întîia oară primăvara, să te bați cu o piatră pe frunte, că nu ai durere de cap peste an. Nu dormi cînd soarele e la asfințit, că pe urmă te doare capul. Dacă are cineva durere de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]