3,501 matches
-
ora 15, avionul ateriză cu precizia unui orologiu, pe pista aeroportului românesc și la scurt timp după, pe poartă începură să curgă călătorii, primiți cu bucurie de către cei dragi, care îi așteptau cu brațele pregătite, pentru o lungă și afectuoasă îmbrățișare. Lea fu propulsată de un impuls necontrolat și fulgerător în brațele iubitului, care se pregăti s-o primească râzând în hohote, abandonând la timp valiza. O strânse cu disperare la pieptul lui, îndelung lipsit de privilegiul acela mai necesar ca
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. În trecutul adânc În trecutul adânc doar amintirile În suflet toate-mi năvălesc , Când explodează iar tăcerile Privirilor târzii ce ne privesc .... Alerg speriată spre depărtările noi , Să nu-ți mai simt îmbrățișările reci , Să las amintirile-n urma , pe unde amândoi Ne plimbăm cândva iubirea pe poteci .... E undeva-n trecutul adânc ... Citește mai mult În trecutul adancIn trecutul adânc doar amintirileIn suflet toate-mi năvălesc ,Cănd explodează iar tacerilePrivirilor târzii ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
iubirea pe poteci .... E undeva-n trecutul adânc ... Citește mai mult În trecutul adancIn trecutul adânc doar amintirileIn suflet toate-mi năvălesc ,Cănd explodează iar tacerilePrivirilor târzii ce ne privesc .... Alerg speriată spre depărtările noi ,Să nu-ți mai simt îmbrățișările reci ,Să las amintirile-n urma , pe unde amandoiNe plimbam cândva iubirea pe poteci .... E undeva-n trecutul adânc... VI. PE-O ALTĂ STEA, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Pe-o altă stea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
așezat Dumnezeu pentru care poeții au pierdut demult litera mare nu mă miră când durerea se plimbă pe covoarele vieții și mulți i se-nchină așa cum naiv alinți un câine turbat nu mă miră de-aceea chipurile rătăcite în amara îmbrățișare de sine storurile coborâte au coborât orizontul prea jos. Referință Bibliografică: Răni / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RĂNI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375701_a_377030]
-
se vedeau niște lumini de faruri ce creșteau vertiginos. Alexandra se agăță strâns de gâtul băiatului trăgându-l subtil spre marginea șoselei, pentru a fi pregătită când autobuzul se va opri. Inima îi bătea nebunește și se desprinse ușor din îmbrățișare, continuând să-i strângă mâna. Hienele alarmate de luminile ce măturau asfaltul, se ridicară de pe iarbă pregătite să-și apere prada. Dar mașina își continuă goana fără să oprească. Alexandra își pierdu suflarea și fu cât pe ce să-și
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
te-ai înfiora de-atât senin ce gândul ți-a răpus. Cu buzele arzând, o rană dulce-ai așeza pe geana de apus.. Dacă mi-ai fi iubit, cănd cerul se-nfioara cu gând de răsărit ți-aș adună pe trup îmbrățișarea din visul adormit Si-ai tresari, iubindu-ma pe pleoapa zorilor cu dor nemărginit. Cu jarul din priviri, pe unduirea de matase s-ar contura etern, al clipei infinit... Referință Bibliografica: Dacă mi-ai fi iubit / Corina Negrea : Confluente Literare
DACA MI-AI FI IUBIT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375720_a_377049]
-
să se resemneze cu realitatea. E sfârșit de noiembrie și azi noapte s-a așternut peste verdele arămiu al dealurilor și pădurii ce străjuia satul, brumă groasă. Ultimele rămășițe de vlagă ale veșmintelor ce mai acopereau ramurile copacilor, încremeniseră sub îmbrățișarea înghețată a frigului câinos de peste noapte. Le mai țintuia de ramuri doar cristalele argintii, crescute din respirația dimineții geroase, în ciuda faptului că ultima suflare de viață din trupurile lor se stinsese odată cu ultimele stele ale nopții. Când primele raze de
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
devreme. - Care seară mă, că se făcu dimineață! Azi, e mâine. Mișcă-te odată, că n-am timp de stat, să-ți îndepărtez aiureala din cap! Adormitu-le! El continuă să doarmă, nedând semne că ar vrea să renunțe la îmbrățișarea irezistibilă a pernelor. - Ascultă, n-am timp de fițele tale! Îți las cafeaua și mâncarea pe masă și mă duc să potolesc animalele alea înainte de a pleca la muncă. În tine nu am speranță, ești o cauză, fără leac. Ai
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
vibra de iubire la fiecare sărutare. Într-un târziu, amețit, s-a oprit pe floarea unei crăițe cărămizii. Oricât de atentă i-am urmărit dansul, n-am reușit să-i descifrez misteriosul mesaj. Dar crăița s-a înclinat delicat sub îmbrățișarea lui, de parcă ea ar fi înțeles sublima chemare a dragostei. Astfel, am putut să-l privesc mai îndeaproape. Aripile lui păreau suflate cu pulbere de stele... căci aveau scânteieri diamantine. Nu știu prin ce minune, dar nisipiul s-a transformat
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
aveau scânteieri diamantine. Nu știu prin ce minune, dar nisipiul s-a transformat într-o nuanță de albastru-cenușiu, asemănătoare cețurilor nordice. Și, cu fiecare bătaie a lor, culoarea devenea mai intensă. Admiram o minune a naturii, fragilă și delicată. În îmbrățișarea-i tandră, fluturele părea că se contopise cu crăița. Atunci, mi-am spus: poate că și el este un crai! Am să-i schimb numele și am să-i spun, „craiul îndrăgostit”. Când își contempla cu iubire crăița, i-am
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
întreagă lume nevăzută mișună pe sub frunze, prin iarbă, pe stânci sau pe potecile pădurii, o lume intr-o mișcare continuă. Pădurea pare o mare de smarald, în care atâtea flori delicate își împrăștie parfumurile ... Toate acestea se împletesc într-o îmbrățișare permanentă și totală, semn al armoniei din natură. Când eram copil credeam în poveștile legate de zâne, pitici, elfi, personaje de pe alte tărâmuri. Existența lor mi se părea ceva obișnuit. Și a vorbi cu florile, copacii și păsările, mi se
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
stele, trei, cunună îți voi face, Cu gândul meu alături, sa-ncununeze fruntea. Neliniștile toate le-om risipi în înserarea rece, Si-om alunga haină așteptare ce-n noi se-adapostea. Iar patru stele, dalbe, ți le-mpletesc pe brațe Îmbrățișării tale mă voi preda, supusă, Vei alunga cu-n zâmbet umbre ce vor sa-nhate Speranțele spre-un mâine ce mi-l doreau cenușă... În calea ta doar stele se vor rostogoli, hazlii, Și-n praful lor vom scrie cu
STELE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375761_a_377090]
-
Negrea Publicat în: Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-aștept Te-aștept cum înserarea așteaptă să picteze Cu sidefie umbră peste câmpii de vise. Te-aștept precum așteaptă umbra să danseze Pe ruginite frunze, cu-mbrățișări promise... Și te aștept cum își așteaptă marea zbuciumată Odihna picurată de valuri, pe țărmul răvășit. Și-n așteptarea asta mută, cuvinte se frământă Să împletească-n slove mirarea unui răsărit... Cum ploaia mai așteaptă să curgă peste ceruri Cu
TE-AȘTEPT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375766_a_377095]
-
de vânt și duse-n depărtare. Privesc spre orizont, cu-albastru îl cuprind... În fiece apus, e-un răsărit plin de culoare! Pe florile brumate de toamne nesfârșite S-au stins culorile într-un cernit decor. Pe brațe înfloresc cuminți, îmbrățișări dorite... Zefir, viori și foc, și răsărit seducător! Referință Bibliografică: Zefir, viori și foc / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ZEFIR, VIORI ŞI FOC de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375767_a_377096]
-
seară prea devreme și nopțile îți sunt prea grele cu insomnii prelungite până în zori de zi... te iubesc, mama, cu toate zâmbetele inocentei... în brațele copilăriei și cu lianele din jungla vieții îți cuprind trupul împuținat de vreme oferindu-ți îmbrățișările mele fierbinți. știu că, tu, mama încă mai simți arsura rănilor oblojite de tine din genunchii jupuiți de căzături, lacrimile provocate de necazul unei note nedrepte luate la ora de istorie contemporană... te iubesc atât de mult, mama cu amintirile
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
acestea...soarele tău apuneîn fiecare seară prea devremeși nopțile îți sunt prea grelecu insomnii prelungite până în zori de zi...te iubesc, mama, cu toate zâmbetele inocentei...în brațele copilăriei și cu lianele din jungla viețiiîți cuprind trupul împuținat de vremeoferindu-ți îmbrățișările mele fierbinți.știu că, tu, mama încă mai simțiarsura rănilor oblojite de tinedin genunchii jupuiți de căzături,lacrimile provocatede necazul unei note nedrepteluate la ora de istorie contemporană...te iubesc atât de mult, mamăcu amintirile, inconsecvente leși văietăturile tale zilniceîncât
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
tău de proza unde călători din alte timpuri ca niște imense miriapode se strecurau grăbiți spre o lume abjecta parcurgând peroanele vieții gândind cu voce tare sau vorbind banalități colorați, diverși și anonimi?... iubirea mea, îți amintești gară tristeților noastre îmbrățișările între două plecări și săruturile fugare pe fruntea unui timp trecut în neuitare ca un fluture cu aripile tăiate putrezit într-un insectar ? îți mai amintești, iubire? Citește mai mult gările...își amintești iubitul meu, gările?gările iubirii noastre?gară
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață, Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul, Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță, El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul. Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată, Din răsputeri cercând, să rupă firul morții... Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată, Că s-au grăbit să-și lase urmașii-n voia sorții. Peste pământ plecate, purtând răceala
NE PLÂNGE DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375783_a_377112]
-
2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului nici nu mai știam cum să te iubesc îmi prescriai un manual în fiecare săptămână de igienizarea relației prin tăcere treceau și trei nopți fără un azi până când mă podideai cu o îmbrățișare virtuală sau cu promisiunea că ne-am putea iubi mistuitor într-o noapte fără lună de aceea când ne zăream doar ca niște ip-uri într-o pauză planetară îmi aminteam de tăcerea ta și de cea a femeilor dinaintea ta
MANUAL DE IGIENIZARE (1) de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375798_a_377127]
-
din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să fiu eu, oare, -acela vinovat de strălucirea din privirea ta, de zâmbetul de înger întrupat în corp ce și zeițele ar vrea? Să fie gândul tău la mine, -acum, sau într-o-mbrățișare cu al meu pe podul ce le pare-un simplu drum, când, pentru toți ceilalți, e-un curcubeu? Am chipul tău în mine, un tablou pe care-l văd aievea și mereu, am vocea ta, al inimii ecou, te am
CURCUBEUL GÂNDURILOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375802_a_377131]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TU,CARE EȘTI CEL MAI APROAPE DE MINE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Te asortaseși în dimineața aceea cu soarele galben portocaliu, frumos ca o îmbrățișare îmbătată de dor. Te-ai asortat cu sufletul meu îndrăgostit, fericit că îți aude ritmul cântării. Și uite că și de aici, clipă de clipă, te mănânc din priviri, te ascult cu urechea viselor, hrănesc cu lumină timpanul culorilor. Și
TU,CARE EȘTI CEL MAI APROAPE DE MINE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379184_a_380513]
-
a creat probleme, merg să-l văd, sigur antibioticele o să-l pună pe picioare, dar și azi are restricții, nu are voie să se dea jos din pat. Ionuț se trezise și o ținea pe mami lui strâns, într-o îmbrățișare, iar Laura îl acoperea de pupicuri, râdeau amândoi, semn că totul era în regulă. -Hei, hei, dar pe mine nu mă pupă nimeni? Bună dimineața, văd că sunteți în mare tandrețe, sigur nu mai avem febră. Înseamnă că mâine o să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
schimb ceea ce simte, reînvigorând miracolul iubirii, se revarsă ca o apă atinsă de aripile blânde ale zefirului: "Mai scrie-mi / la ora când orice clipă / devine un semn de întrebare..." (Mai scrie-mi...). Sau: ” salvează-mă, iubite,/ c-o singură îmbrățișare; / salvează-mă / de nebunia încătușată / în culoare.” ( Ce toamnă e-n lume, iubite). Balansând între cele două caracteristici, autoarea, ca o nouă Ariadnă, traversează coridoarele întortocheate ale labirintului vieții, deșirând firul: "dragostea ne cheamă: (...) de mâine, veți fi doar umili
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
m-ai cam ispitit, Atunci când ne-am întâlnit și m-ai ademenit. Acolo, știi tu unde, în locul nostru din paradis, Când șarpele ne-a amăgit și păcatul a fost comis, Oferindu-mi cu plăcere, ca desert, fructul oprit, Din sărutări, îmbrățișări și aprofundări spre infinit. Chat-Poezie, cu o frumoasă doamnă. Referință Bibliografică: Amândoi am vrut ....... / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMÂNDOI AM VRUT ....... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379285_a_380614]
-
ea păru a fi deosebit de încântată. - An de an, gânguri angelica ființă. - Vă place soarele, marea ? - Oh, foarte mult, spuse ea cu ochii dați peste cap. Dacă aș putea, m-aș muta undeva la malul mării. Să fiu mereu aproape de îmbrățișarea ei ! Apoi adăugă scurt: - Dar dumneavoastră ? Încep prin a-i mărturisi cât de mult mă încântă concediile pe litoral. Cum an de an vin la mare - omițând să-i spun de Mariana - cea care până anul trecut mă însoțise în
MIRACOLUL IUBIRII (SAU EXTAZUL ŞI AGONIA AMORURILOR TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379232_a_380561]