92,886 matches
-
sondaj CURS ne readuce, în privința evoluției politice, cam la nivelul anului 1994. Cu alte cuvinte, ne dă cu un cincinal înapoi, după ce entuziasmul nostru - produs mai degrabă al exasperării decât al evaluării corecte a realității - ne împinsese vreo zece ani înainte. Zece ani din viața noastră irosiți de iresponsabilitatea unei găști incapabile, răspunzătoare pentru a fi întreținut iluzia competenței, când ei nu erau decât niște profitori nenorociți, ahtiați după putere și onoruri. Mai repede decât mi-aș fi imaginat, falimentul regimului
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
-l consiliază... consilierii supercalificati ai domniei sale? Chiar nu se poate învăța nimic din lecția istoriei - dacă tot e istoric consilierul-sef al Cotrocenilor? Oare acești oameni accepta rușinea și oprobriul ce se va abate asupra lor mulți ani de-aici înainte doar pentru niște salarii mai bune și pentru orgoliul (la marginea nebuniei!) de a fi serviți la masa de securiștii deghizați în chelneri? Sunt absolut sigur că proiectul de Lege a lustrației, gândit de regretatul George Șerban, nu va stârni
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
cu obstinația oarbă a unui instinct". Si inca: "Eminescu -, ce este el ca model? Că poet a fost un model pentru epigonii lui, și atît." Și, apoi, respinge formulă lui Noica despre Eminescu "omul deplin al culturii românești". Iar, mai înainte: "întreaga lui publicistica politică este intens xenofoba, pînă în fibră ei, orice ar spune sofiștii naționalismului din ultimele decenii". Cartea lui Petru Creția e un testament lămuritor, care trebuie citit de foarte mulți, inclusiv de dascălii emitenți ai multor clișee
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Ele concura la figură cinica pe care ține a o acredita asupră-si Livius Ciocârlie, la o treaptă surprinzător empirica, deoarece, în ciuda registrului speculativ și a monturii erudite, avem a face cu un efect "jos", carnavalesc, cum ar zice Bahtin. Înainte de-a trece la analiza scrierii de care ne ocupăm, fie-ne îngăduita pedanteria unui citat din P.Sloterdijk (apud Maria Fürst): "Apariția lui Diogene marchează momentul cel mai dramatic al evoluției problemei adevărului în filosofia europeană timpurie; în timp ce, începînd
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
à venir a lui Maurice Blanchot, se dezice de sine, nu moral, ci scriptural: "ain felul acesta te ferești de uitare și de disperarea de a nu avea nimic de spusă. De uitarea cui? Mai am așa de puține zile înainte... Abia apuc să scriu, cînd să recitesc? Ori, poate, de uitarea posterității. Haida, de! Cît despre disperarea de a nu avea nimic de spus... Confortul, vrea să zică. M-ar prinde frică dacă aș avea ceva de spus". Oare atît
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
ca, ce, altă treabă mai bună n-aveam?... În cele din urmă, inginerul se vîrîse într-un tunel strimt, ca o conductă cu diametrul de 60-80 de cm., făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l urmez. Aveam de mai înainte unele semne că sufeream de claustrofobie. De data aceasta, mă încredințasem că ceva nu era în regulă, - mă sufocam la fiece efort mai mare. Și pînă atunci, - vreo trei ore bune - umblînd prin mîna, mă învățasem cu beznă, cu apăraia
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
este exact și că (dacă ar vrea) ar putea să-mi trimită eventual pe adresa redacției și alte amănunte sonore ori imagistice interesante, care, fie că n-au fost date pe post, fie că "s-au voalat". Cu un an înainte doar, în 1990, individul îngîmfat se avusese bine cu simpaticul în plover, premierul de pe-atunci, dl. Petre Român, răsfățatul, feciorul trufaș al internaționalei a treia, ceea ce mi-a adus repede în gînd zicală: Ce naște din pisică, șoareci mănîncă
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
felul cum manevrați frază...). Domnul Român, acus hop!, ca să-i iertam pa minerii din ianuarie 1999. Pe lîngă un mare demagog, și-un creștin nebăgat în cristelnița, dumnealui se mai arată a fi, - intelectualmente, - și-un mazochist. Oricum de aici înainte nu se mai zărește pentru dumnealui nici o șansă serioasă... Eu zic, la Stoenesti, să se ridice în anul 2000 o statuie mare de tot, - mai ales suprarealista, - pa care, cînd treci podul, să scrie mare și noaptea, cu neon, cu
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
de an la acest eveniment deosebit de la Operă Maghiară. În capitala ungară există o importanță societate internațională prowagneriană care preconizează reprezentarea numai de două ori într-o lună în fiecare stagiune a acestei capodopere. Ea este programată cu mult timp înainte cu o rigoare exemplara, cunoscîndu-se și distribuțiile rolurilor principale. Trebuie spus că Opera Maghiară de stat beneficiază de o echipă de soliști remarcabili specializați în repertoriul wagnerian, cu voci ample, bine puse la punct, interpretînd partitura în versiunea și limba
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
care urmărește să-l suprime, si care individ a aflat în cuvintele evanghelistului singura șansă de supraviețuire: "și adevărul va va face liberi". ...Nici o concesie, nici un pas alăturea cu drumul. Pentru că, o dată făcut, nimic nu va mai putea fi ca înainte. "Compromisurile, îi răspunde N. Steinhardt lui Zaharia Sângeorzan, nu constituie numai o problemă etică, sunt și o primejdie profesională" și citează, mai departe, cuvintele lui Andrei Tarkovski: Cine face un film de convenientă și compromis cu gândul că apoi vă
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
meu matern. M-a adorat și l-am adorat pe Giuseppe Barberis, italianul venit în România cu ingineria lui și rămas aici pe vecie, cu noua lui familie. Din momentul morții lui, timpul pentru mine s-a împărțit în două: înainte și după plecarea bunicului meu. A urmat bunica mea. Și tot așa, o departajare a timpului, a lumii. Citeam undeva că moartea fiecărui ins este un proces continuu determinat lent și de dispariția celor care te-au iubit și pe
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
cu mine, acelasi sînge, aceleași gene...Dezastrul cu Dominic care abia împlinise 50 de ani cînd s-a întîmplat. Șunt scene pe care le văd: cum a lucrat pînă în ultima clipă, cum m-a iubit pînă în ultima secundă înainte să se piardă... Plecarea părinților mei, a prietenilor mei dragi. Mi-amintesc și momentele teribile, de răscruce din viața mea. Dar și tot ce-a fost frumos, si luminos, și bun, și fericit. Am trăit dezastre dar și atîta dragoste
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
tot interesul, române apărute după 1990. Semnate de autori consacrați înainte de ^89, unele dintre aceste române ar fi trebuit să înregistreze, teoretic, un anumit succes de casă. Deoarece, tot teoretic, e greu de presupus că romancieri care aveau tiraje consistente înainte și-au pierdut subit cititorii. Romancierii care au publicat după ^89 cărți remarcabile ar fi putut atrage atenția publicului, daca cititorii ar fi avut acea stare de așteptare a românului că gen, refuzînd vechile nume, dar urmărind totuși noutățile de pe
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
posibilă explicație a dispariției unei mari mulțimi de cititori. Aceiași cititori care cu prilejul tîrgurilor de carte apar pe la ștanduri sau care știu ce cărți au apărut în ultima vreme, dar care mărturisesc că mai au de citit cărți cumpărate înainte și rămase nedeschise din diverse motive. Poate că sînt prăpăstios, dar criza românului și a literaturii române îndeobște, ca și criza cărții, ascund efectele unei lupte inegale a cuvîntului tipărit în pagina de carte, cu cel tipărit la televizor.
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
judecând după lungile minute de "standing ovation" - supremul omagiu. Întrebate la conferința de presă unde au avut, după concerte în centre muzicale prestigioase că Londra, Köln, Budapesta, Oslo, cel mai mare succes, cîntăretele au răspuns candid "La Kosice". De acum înainte vor adăuga probabil și "la București". Elenă Zottoviceanu Kallen Esperian Întâmplarea a făcut să privesc (și să ascult) pe ecranele televiziunii franceze, cu ceva vreme în urmă, cateva episoade dintr-o producție mult comentată. O premieră la "Opéra Bastille": "Otello
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
în lung și în lat, dar fără folos, pentru că nu găsesc comoara. În schimb, simplul lor efort de căutare se dovedește a fi adevărată comoara: pămîntul săpat astfel este, în anul următor, mult mai roditor și mai bogat decît fusese înainte. Morală e evidență, și în ea se află de altminteri și pecetea gîndirii contemporane: filozoful caută nu pentru a găsi ceva în lume, ci pentru a-și spori propria spiritualitate. Aceasta este, categoric, cheia de lectură a eseurilor cuprinse în
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
zile și ani, chiar dacă de multe ori nu se întîmplă nimic. Urmează, totuși, să se întîmple ceva - să apară bani sau să scadă prețurile, în vreme ce disputele mărunte, de la o tarabă la alta, te ajută să-ți închipui că lucrurile merg înainte. Și chiar merg. Forță această colectivă, uriașă, care se agață de fiecare punct de sprijin, te poate ajuta să înțelegi de ce prețurile la pisicile fără pedigree au ajuns la 50.000 de lei și asta numai ca să plec acasă. Pisică
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
pisicile fără pedigree au ajuns la 50.000 de lei și asta numai ca să plec acasă. Pisică părea de furat, dar în Obor nimeni nu te întreabă de unde ai marfă. Nimeni n-are timp de așa ceva. Viață trebuie să meargă înainte, cu toate ale ei, indiferent pentru ce te tocmești. Oborul te poate face pesimist, daca judeci la bucată, dar după ce îl străbați cu atenție te înseninează, chiar dacă pleci de acolo cu o bruscă durere de cap.
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
la rînd, el vizită vadurile unde cunoscătorii găseau totdeauna un vin pe cinste". E, apoi, prezența aici, cu tot misterul personalității lui, Ion Vinea, bărbat frumos, cu mare succes la femei, care publicase cîteva cărți și conducea cotidianul Facla, scoțînd înainte revista avangardista Contimporanul. Facla, în cele patru pagini ale sale, era un ziar democratic, acordînd mult spațiu literaturii și artelor. Acolo lucra, ca factotum, N. Carandino, care pe lînga cronică teatrală, semna și editoriale. Și asta pentru că zile întregi Vinea
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
cu preot, după propria dorința) și a lui Bacovia (fără, din rațiuni oportuniste ale familiei), si despre prietenul iubit, Lucian Blaga. La 19.VII.1959 e consemnata cu indignare ticăloșia lui Beniuc din Pe muche de cuțit (cu trei zile înainte apăruse în "Gazeta literară" capitolul despre Blaga) și, la 29.IV.1960, capitularea lui Blaga: "Dureroasă bombă, zi neagră în calendarul spiritualității românești. În ăContemporanulă cu data de mai sus e tipărită scrisoarea de capitulare a lui L. Blaga/.../ Durerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
asta ca și la alte multe cîte t-am scris, să ști/i/ că voi fi silită să merg la București, să mă înțeleg cu tine personal, că între noi șunt pedice de nu ne potem întelge". Și tot așa înainte, deși în 1940 îi mulțumea că a primit un stipendiu de zece mii lei, lucru repetat în decembrie 1943. E ultima scrisoare din volum. Ludovica avea 78 de ani și fiul ei 58. Dar fiul era mai bolnav decît mama, încercat
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
gît, care l-a răpus la 1 septembrie 1944, pe cînd mama sa i-a supraviețuit cu șase luni. Acest extraordinar fond epistolar a fost descoperit integral de dl. Liviu Malita, care pregătește un doctorat despre opera lui Rebreanu. Mai înainte cu ani, dl. Niculae Gheran a reprodus unele dintre aceste scrisori. Dar publicarea lor integrală e un act de restituire, echivalînd cu un important act de cultură. Ediția e ireproșabila sub raportul transcrierii filologice și a aparatului critic (notele și
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
epidemii, cartierele mărginașe ale Barcelonei, ca și Orașul Vechi - abandonat sărăcimii pe masura ce bogații se mutau în casele noi și confortabile din Eixample -, erau totodată cuiburi ale prostituției și ale crimei (precum suburbiile londoneze ale lui Dickens, cu jumătate de veac înainte). Cu muncitorii lor abrutizați de mizerie și de viciu, patronii nu aveau deloc amâna ușoară, neezitând să recurgă la sicari de țeapă lui Onofre Bouvila pentru a-i lichidă pe cei nesupusi sau ăcoltosiă. Reacția proletara fiind pe măsură, Barcelona
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
reținută, ca valabilă, aprecierea că, în 1948, Gheorghiu-Dej era mai stalinist decît însuși Stalin. Strict politicianistă, pentru a-și consolida puterea în fața adversarilor, a fost căutarea de către Gheorghiu-Dej, în 1955 și după aceea, a "caii românești" de socialism. Dar mai înainte, de teama debarcării, a intensificat, la culme, teroarea de tip stalinist. Așa-numitul "naționalismul socialist", în august 1959, avea trăsături șovine, anulîndu-li-se minorităților naționale și drepturile avute pînă acum. Interesantă este analiza rădăcinilor politico-economice ale Declarației P.M.R. din aprilie 1964
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
mă convingă că eu personal nu mai sînt respectat ca scriitor, așa cum eram înainte de ^89. Un medic ginecolog mi-a prezentat în culori sumbre scăderea natalității după liberalizarea avorturilor. Un tîmplar pensionar și un fost tipograf erau de părerea că înainte era mai multă egalitate. Un taximetrist mi-a teoretizat ideea că Ceaușescu a fost victima unei lovituri de stat îndreptată împotriva unui patriot care a lăsat țară fără datorii și cu o industrie în stare de funcționare. O profesoară mi-
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]