2,199 matches
-
Alteori crește din crăpăturile pământului sau coboară, ca o funie uleioasă, din cer. Unii se tem când e prea multă tăcere. Au impresia că, dintr-o clipă în alta, se va întâmpla ceva, aud zgomote care nu există decât în închipuirea lor, simt priviri care le străpung ceafa, zăresc ceva cu simțurile încordate îndărătul ușilor pe care le deschid. E ciudat cum tăcerea, care e atât de priete noasă, poate provoca astfel de stări. Dar asta nu din cauza ei, ci din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a reușit nici ea să rămână serioasă. A izbucnit în râs și l-a făcut pe soțul ei „bârnă strâmbă care face casa să se prăbușească“. — A sosit cina, doamnă. Vocea lui An-te-hai mă trezește din visare. Ca într-o închipuire, văd venind din bucătărie o paradă. Un șir de eunuci, fiecare ținând un vas aburind, se îndreaptă grațios spre mine. Oalele și castroanele sunt acoperite cu capace din argint. În curând, masa se umple cu vase. Le număr. Sunt nouăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
se cațără în poala mea și zice că e gata să-și recite textul. De data asta e foarte bun. Îl laud cât de mult pot, dar trebuie să fac un efort să-mi stăpânesc lacrimile. Nu pot scăpa de închipuirea sicriului meu care tocmai se pregătește. Aproape că pot auzi zgomotul făcut de ciocanul care bate cuiele în lemn. În ciuda comportamentului său, Tung Chih s-a făcut un băiat frumos. De la mine are ochii luminoși și pielea fină. Restul trăsăturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întins pe jos. Gândurile îmi sunt întrerupte de acest obiect pământesc. De ce l-a lăsat An-te-hai aici? Aud pași grăbiți și apoi răsuflarea rapidă a unui bărbat. Nu pot să fiu sigură dacă sunetul e în realitate sau doar în închipuirea mea. — Majestatea Voastră, strigă vocea lui Yung Lu, este amiază! Nereușind să se oprescă suficient de repede, se ciocnește de mine, împingându-mă pe paltonul lui An-te-hai. Ne uităm lung unul la altul, și atunci buzele lui le ating pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
asemenea experiențe se cuvine căutată în calmul desăvârșit, inimitabil, întâlnit și astăzi în conduita devotatei și admirabilei soții, în pofida cumplitelor încercări pe care viața i le-a pus ulterior în față, precum și în modestia fără seamăn, împinsă până dincolo de orice închipuire, a capului familiei. Leonid Boicu a fost un om modest; mult prea modest prin raportare nu atât la semenii lui de aceeași stirpe sau din aceeași breaslă, ci la suma virtuților înnăscute, cultivate și conservate cu stăruința unui puritan. Lipsit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marginea proiectului de construire a liniei telegrafice Bacău-Roman, că nu rămâne altă soluție „...decât a se face din nou apel la obștiile orașelor acestora, ...iar la din contra, această lucrare să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La greutățile de ordin financiar se adăuga și poziția lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceeași măsură cel al libertinilor ideea de fericire câștigase teren. Individualismul avansează cu pași repezi. În Franța și în întreaga Europă, "un talaz sentimental"31 a inundat toate clasele sociale. În acest veac al romantismului, sentimentul s-a descătușat, înflăcărând închipuirea tuturor. Într-un asemenea climat, aspirația tinerilor către o căsătorie din dragoste apare ca legitimă și este din ce în ce mai greu de stăvilit. Așa cum se întâmplă cu piesele jocului de domino, o barieră care cade antrenează căderea alteia: separarea absolută a sexelor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se poate concentra pe o suprafață a pielii de doar câțiva centimetri, compensând prin intensitate ceea ce pierde ca durată. Astfel, aceste contacte rămân atât de fugitive, încât apare tentația de a le reține. De a le fixa cu ajutorul cuvintelor, al închipuirii. Tocmai aceasta face Marie prin intermediul jurnalului. Astfel, în aprilie 1877, atunci când unul dintre bărbații cu care flirtează, contele Alexandre de Larderel, îi cere să întindă amândouă mâinile pentru a i le săruta în chip de rămas-bun, Marie se preface, după cum
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-l fază cu fază. Astfel, clipa cât durase acest sărut în realitate devine în jurnalul Mariei "o întreagă epocă". Tânăra face mai mult decât să-l fixeze: îl reconstruiește, îl reinventează. Cele două sărutări cuviincioase ale lui Larderel devin în închipuirea ei un singur sărut pătimaș de îndrăgostit. Influențată de romanele lui Dumas, Mariei nu i se poate tăgădui simțul punerii în scenă. Ea romanțează episoadele propriei vieți, imaginându-se în rolul unei eroine pătimașe. Până aici, nimic ieșit din comun
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu o face pe aceasta să se simtă trădată, pentru a rămâne la același nivel cu ea. Însă în sinea ei, Clara știe deja că "mai urmează și alt gest" și că trebuie acum "să se familiarizeze cu acesta în închipuirea sa". Sărutul îi apare ca "un soi de prefigurare a unei îmbrățișări totale" și îi aduce, în lipsa "descoperirii plăcerii", "certitudinea că aceasta există". Atunci când se ivește un nou prilej, Clara nu îl lasă să-i scape, și cu toate că este singură
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amândoi, acest joc îl va costa inima". Însă nu este oare acest discurs moralizator un simplu scut? Un mijloc de a se apăra împotriva unor potențiale acuzații de imoralitate? Ne-am putea întreba unde se sfârșește angoasa și unde încep închipuirile acestor romancieri atât de sentențioși. Monștrii pe care îi înfierează acești autori nu sunt oare, în egală măsură, propriii lor demoni? Angoasa, reală, pe care o încearcă ei în raport cu fenomenul flirtului este dublată de complezență. Simțim că scrierea acestor romane
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
le este îngăduit să corespondeze cu bărbați necunoscuți". Să le scrie... și să-i facă să viseze. Căci rolul "nașei" din timpul războiului nu constă doar în a-și ocroti finul, ci și în a-l ajuta să evadeze în închipuirea sa. Ca și în personajul surorii de caritate, în ea se conjugă figura feminină a mamei și cea a seducătoarei. Însă această seducătoare nu mai este o prostituată, ci o femeie care îl ajută pe soldat să se elibereze de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Madeleine revoltătoare. Iubirea, așa cum o vedeam eu, n-avea nimic a face cu trupul; însă respingeam ideea de a-ți satisface trupul fără să iubești". În mintea mea, scrie gânditoarea, zăbovea imaginea unei hermine murdărite, a unui crin profanat". În închipuirea ei, atunci când nu era transfigurată de văpaia pasiunii, plăcerea întina. Chiar dacă își pierduse între timp credința, tânăra fată descoperă că rămăsese profund marcată de morala creștină. Crezusem că legea morală există numai atâta vreme cât există Dumnezeu, însă se întipărise atât de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
inventat, care nu este nici pe de-a-ntregul el însuși, nici pe de-a-ntregul altcineva. În acest roman scris sub formă de jurnal, Maurice Sachs combină adevărul cu falsul, propriile amintiri cu lucruri citite pentru a reda atmosfera unei epoci. Închipuire sau realitate, ceea ce scrie despre flirt ilustrează foarte bine regula acestui joc erotic în "anii nebuni". Începând din septembrie 1919, naratorul din Au temps du Boeuf sur le toit, un tânăr foarte chefliu, încearcă o duioasă atracție față de Louise d
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
necesitate, fie și numai pentru a putea străbate Statele Unite, acest Ținut al Iubirii. Căci în această țară nu găsești mici cărări lăturalnice, alei înflorite, podețe, bănci adumbrite de pomi, ca acelea pe care îi plăcea să și le zugrăvească în închipuire, în saloanele din secolul al XVII-lea, prețioasa domnișoară Scudéry. Aici pe îndrăgostiți îi despart kilometri întregi, și totul se învârte în jurul mașinii, "totul se face cu mașina". Fără ea, își este cu neputință să stabilești o întâlnire cu o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu o mișcare neglijentă de pieptene, cu pieptul aproape ieșit de sub cămășile roz sau împletiturile galben șofran". La prânz, Algerul era mereu cuprins de un soi de răgaz, de toropeală, câteva clipe fragile când ostilitățile se suspendau, dând frâu liber închipuirilor. "Era acel ceas din zi în care toate vicleșugurile și toate farmecele acestui oraș și acestei țări aveau asupra ta efectul cel mai violent, ca o dorință îndelung înfrânată". Însă aceste pofte carnale trebuiau ori stăpânite, ori lăsate să se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
revenit după incident, interpretînd acest fapt ca o dovadă de slăbiciune. Are o atitudine pesimistă față de viitor și afirmă că se simte vinovat de modul în care se comportă cu familia. Nu există semne de tulburări ale gîndurilor, halucinații sau închipuiri. Odată ce a luat decizia să urmeze un tratament, pare foarte motivat să-și rezolve problemele. Concluzii Cu siguranță, dl D. întrunește criteriile pentru diagnosticul de SSPT cronic: existența unei experiențe traumatizante, mai multe simptome de retrăire a traumei, evitare extinsă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
îi aparține biologic și mai puțin programatic, ceea ce se vede și din structura epicului său. Prozatorul este un fabulant înnăscut. Există în cărțile sale un manierism vizibil, care trimite la filiera latino-americană, prin sudura perfectă a observației realiste și a închipuirii nestrunite. Cu excepția primului roman, celelalte se situează într-un teritoriu fabulos, cvasimitic (un comitat Yoknapatawpha sui-generis), localizat la vărsarea Dunării în mare. Metacomentariul lipsește aproape cu totul, deși ficțiunea nu este lipsită de o dimensiune autoreflectantă. Specularitatea cantonează însă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
nu doar în varietatea domeniilor abordate (poezie, proză, dramaturgie, traduceri), ci și în cadrul aceluiași gen. Tot astfel, proza sa (Paștele cailor, 1970, Povestea minunatelor călătorii, 1973, Vânătoare de tigri în Sakartvelo, 1976, Elfi la Brusa, 1979, Babilonul, 1981, Scribul și închipuirea, 1984) pendulează între lirism, fantastic, parabolă, eseu, reportaj, dovedind o fantezie debordantă și o deplină însușire a tehnicilor prozei moderniste. A mai publicat proze, poezii, teatru pentru copii și traduceri. SCRIERI: Iadeș, București, 1967; Vânătorile, București, 1969; Farfurii zburătoare, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
Culoare și aromă. Melanholii, București, 1974; Imnuri, București, 1974; Vânătoare de tigri în Sakartvelo, București, 1976; Meteoritul care a uitat să cadă, București, 1977; Elfi la Brusa, București, 1979; Vânătorile, postfață Al. Condeescu, București, 1981; Babilonul, București, 1981; Scribul și închipuirea, București, 1984; Ioan Metafora, București, 1986; Faraonul, București, 1996; Evanghelia după Ioan Metafora, București, 1997. Traduceri: Antologia poeziei gruzine (sec. XII-XIX), pref. Marcel Petrișor, București, 1974; Blaje Koneski, Poeme, pref. Dinu Flămând, București, 1975; Bessiki, Oștile tristeții, Iași, 1977; Bojin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
să păzești animalele la pășune; îți trec prin cap atâtea gânduri, îți faci mii de planuri, încerci să tălmăcești glasul vântului, rumorile câmpiei, zbieratul celorlalte animale. Eu vorbeam cu copacii, cu ierburile, cu norii; mă afundam în cele mai stranii închipuiri. Acasă mama vitregă, ce se numea tot Catarinella ca mama mea bună, mă muștruluia dacă mâncam o bucată de pâine mai mult, iar eu mă uitam fix în ochii ei, fără să scot un cuvânt. Acum mai încurc oleacă lucrurile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Pe drumul de întoarcere nu s-a băgat în vorbă cu ceilalalți săteni, încerca să-și amintească cuvintele șoptite de Madonna, să-și amintească exact surâsul lui Cristos. Cum era cu putință ca statuile să vorbească? Erau tâmpenii iscodite de închipuirea lui stârnită de călătorie. Dacă l-ar fi întrebat pe taică-său s-ar fi ales cu una după ceafă, căci Geronimo obișnuia să spună că "glumele se fac cu copiii, nu cu sfinții". Șopârlele țâșneau când nici nu te-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rafală de vânt ca să-i aducă mirosul de supă cu crutoane perpelite pe foc, gătită de Catarinella cu ou, molură sau mentă, ca să simtă răsuflarea lui taică-său ce se-ntoarce de pe-o parte pe alta de oboseală... O închipuire, dar caldă, comodă, din care de-atâtea ori a prins puteri să îndure mojicii fără motiv și groaznice nedreptăți. La flăcăruia candelei cu ulei îl citea pe sf. Alberto, din când în când se oprea trecându-și arătătorul de la mâna
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îndure mojicii fără motiv și groaznice nedreptăți. La flăcăruia candelei cu ulei îl citea pe sf. Alberto, din când în când se oprea trecându-și arătătorul de la mâna dreapta peste sprâncene, asculta ecoul amintirilor de-acasă și dădea frâu liber închipuirii. Era bună alegerea pe care o făcuse?. Ar fi vrut să vorbească cu Dumnezeu ochi în ochi, avea atâtea să-l întrebe, dar mai cu seamă ar fi vrut să știe de ce orice lucru are două înfățișări, dintre care una
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se-ndrepta aiurea, unde se ghicea sau se juca zaruri. Tommaso juca și el oleacă, pentru a nu-i face să uite că era nebun, și puțin chiar credea în născocirile lui: Ceea ce omul este capabil să găsească în propria închipuire, poate găsi și în realitate, repeta el ca și cum ar fi trebuit să intrevadă o legătură între real și ireal. "Cheia misterului vieții oamenilor și a lucrurilor se află în orice stihie a naturii, e de-ajuns să știi s-o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]