2,099 matches
-
eroii" există, ci și oamenii obișnuiți care se prind de viață dîndu-i acesteia puterea lor de credință în ea și primind de la ea chemarea curajului de a o cuceri prin și peste obstacolele și ispitele ei. Dramaturgia lumii ne înfățișează, îndeobște, pe eroii Oreste, Hamlet, Egmont care își dilată virtuțile în toiul acțiunii conflictuale și mută, prin forța lor morală, munții din loc. Dacă pier victorioși în această luptă ca preț de jertfă adus victoriei însăși îi numim eroi tragici și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
schimbă drama cu o farsă, deschizînd un "cavou bar", tocmai bun pentru morții care nu și-au dorit vreodată la viața lor barem un cal verde. Cu somațiile, cu neliniștea și cu neîmpăcările ei, cu acea patetică implicare ce colorează îndeobște rostirea dramaturgului, piesa (în al cărei final are loc, după cum era de așteptat, un suicid) respiră un pesimism menit să zgîndărească, să incite la un examen de conștiință. Dacă montările de pînă acum au pus în lumină, în lumina rampei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gheorghe Tătărescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne al României 9 decembrie 1925, București Domnilor deputați, Atât timp cât justiția nu-și spusese încă cuvântul asupra atentatului colectiv care a avut loc, în toamna anului 1924, în sudul Basarabiei și cunoscut îndeobște sub denumirea de „Rebeliunea de la Tatar-Bunar”, pentru motive care se înțeleg ușor, guvernul s-a ferit să aducă în dezbaterile publice faptele stabilite și constatate cu prilejul cercetărilor judecătorești ce au avut loc. Justiția și-a spus însă cuvântul. În
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o condiție vitală a dăinuirii statului comunist. Pentru a se ajunge la această revoluție mondială, s-a creat instrumentul de acțiune și propagandă, care este Internaționala a III-a de la Moscova, și ale cărei organizare și mijloace de luptă sunt îndeobște cunoscute; pentru a se ajunge la o revoluție comunistă în Basarabia, s-au creat în Harkov, Kiev, la Odessa, la Moghilev, la Kameneț-Podolski și de-a lungul malului celălalt al Nistrului oficine pentru organizarea ei. Iată realitatea. Și această constatare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
existență (fizică) episodică, efemeră la scara eternității. Maria Larionescu: Cunoașterea sociologică presupune un dialog continuu Între teorie și realitatea empirică studiată, cercetătorii urmărind o „dublă ajustare” a ideilor și observațiilor pentru a descoperi o ordine În complexitatea fenomenelor sociale. Este Îndeobște admis faptul că sociologia este asociată procesului modernității, corpusul său de concepte, idei și teorii fiind, de regulă, supuse testării, falsificării, rigorii faptelor examinate după metodologia de specialitate. În spatele acestei reciprocități (teorie - evidență empirică) se produce o „alchimie” interesantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu mai privesc disciplinele mintale ca Îndeletniciri literare, ci ca niște sforțări de a face să lucească adevărul pe toate faptele despre care spiritul poate lua cunoștință. Este adevărat că apropierea nu este pentru moment decât exterioară; căci caracteristica științei Îndeobște, pentru științele mentale, decât cu psihologia și sociologia, care trebuie, prin natura lor chiar, să fie călăuzite de aceleași principii ca și științele pozitive. Cât despre istorie, vom vedea că ea constituie o disciplină care nu are mai nimic comun
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o vor putea face vor rămâne afară. Să cercetăm principiile expuse În acest volum, pentru a ne da seama din ce pricină istoria pare a rămâne exclusă din cetatea științelor. Pentru a o putea face, trebuie să cercetăm natura științei Îndeobște și aceea a metodei de urmat În investigarea adevărului, Îndeosebi. I. Cea dintâi a noastră băgare de seamă este că alegerea științelor ale căror metode sunt studiate În volumul de care ne ocupăm, nu este cu totul rațională; căci, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a așeza metoda științei d-sale, este că În adevăr această știință este aproape singura care poate pune temelia unui mare principiu cauzal, acel al gravitației; căci dl Picard o spune chiar anumit, În introducerea pe care o consfințește științei Îndeobște, că „mecanica cerească are ca punct de plecare atracția newtoniană” (p. 19). Dl Bouasse zice și d-sa că „din mecanica rațională se desface, ca un caz particular, o formă care a luat o dezvoltarea particulară, mecanica cerească. Se presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În șir a acestor fapte În cursul timpului este opera cauzalității succesive, care nu se mai manifestă sub formă de legi, ci sub formă de serii și În care Întâmplarea intervine adeseori. Ceea ce este sustras imperiului legilor În dezvoltarea universului Îndeobște nu sunt faptele ce-l alcătuiesc, ci succesiunea lor În timp. Există legi de producere, cunoscute sau necunoscute, pentru toate fenomenele universului; nu există Însă legi pentru dezvoltarea lor În timp. Aceasta de pe urmă nu este Înlănțuită decât prin o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primară” sau ,,secundară” (conform cu calificarea forței de muncă, nivelul investiției etc.), dar și cu o ,,dinamică identitară” Între ,,paternalismul” acestor investitori și ,,caracterul național” român modelat de comunism. Filippo M. Zerilli denunță mai Întâi distincția teoretică dintre ,,corupția endemică” (asociată Îndeobște cu societăți În care democrația și economia de piață au o dezvoltare insuficientă) și ,,corupția accidentală”. Corupția, arată Zerilli, este ,,parte a unei largi sfere de «economii oculteă ce transformă sau sunt transformate de «cultura neoliberalismuluiă În trăsăturile sale «milenaristiceă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vorbi despre înviere, nu numai că nu-mi va asculta cuvintele, ci va râde de mine. De unde dar să-l îndrum, mai ales dacă este un om fără carte și neînvățat? De unde din altă parte dacă nu din cele recunoscute îndeobște și fără împotrivire și de mine, și de el, din acelea despre care n-are nici cea mai mică îndoială. Căci, după cum am spus, nu are să se lase ușor convins dacă îi voi pune ca temei al dumnezeirii Sale facerea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ignoranță, de frică și de groază, de pofte și de toate impuritățile și patimile trupești; acolo e tărâmul celor vii”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște și în fiecare în parte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Marin, 10, în PSB, vol. 81, p. 187) „Și dincolo de viețuirea și mărturisirea fericită de aici, Se va dărui pe El Însuși ca moștenire
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vremea noastră, lucrează într-un orizont religios sau propriu-zis metafizic își însoțesc adesea cercetarea, viziunea, mesajul cu o critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înaintează, nu fără piedici instituționale, în reflecția asupra întemeierii doctrinare pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să-i fie interzisă expresia publică. El rămîne o prezență inegală, plină de realitate pentru unii, problematică sau inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în fond, secularizarea în sens tare nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unde cunoaște forme interesante, implică recalibrarea raportărilor teoretico-politice și sociologice în sensul depășirii obișnuinței de a plasa prezența sa empirică, ca și identitatea sa conceptuală, în zona "negativității". Ca și alte concepte ce exprimă realități politice, populismul a fost expus, îndeobște, într-o "vitrină" a aspectelor patologice ale politicii democratice. Deloc întâmplător, raportarea sa la democrație este una permanentă, fapt identificabil și în cazul volumului coordonat de Cas Mudde. Și în acest caz, ce se înscrie în arealul discursiv al investigațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de fasole sau de pește, cu sos de roșii și ceapă, îndeobște servită rece. Iahniile au și ele dublă cetățenie, tot turcă și greacă, însă unii etimologi susțin că termenul ar proveni din verbul grecesc ahnizo, a fierbe în abur. Pe de altă parte, ele sunt atestate în cultura gastronomică turcească încă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără Îndoială, atît luarea-aminte a specialiștilor, cît și curiozitatea stîrnită de sondarea trecutului, În general. Am văzut că despre cei numiți Îndeobște români americani - și nu din momentul primului val de imigrare - au fost publicate, peste ani, volume, studii, articole, note etc., lăsîndu-se impresia că „subiectul” este destul de cunoscut. Încă din 1929, Aureliu Ion Popa nota că „asupra Românilor din America s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este Încă mai interesant și complex”, Întrucît contribuția lor la istoria umanității „se manifestă ca parte integrantă, dar cu trăsături distincte, a civilizației și națiunii americane”. Între „the country of immigrants” și „the country of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția marilor state moderne, a republicilor anglo-saxone și latine din cele două Americi, Îndeosebi. Citîndu-l pe Moritz Wagner, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
România „s-a bazat exclusiv pe folosirea terorii ca instrument al puterii politice”. Lucrarea - cuprinzînd 13 capitole, plus un număr de anexe - merită atenție pentru problemele puse, pentru informația oferită, În general pentru efortul de sintetizare a cunoștințelor (sînt lucruri Îndeobște cunoscute, dar redate cu claritate) despre o Întreagă și traumatizantă perioadă din istoria românească. Primele patru capitole reprezintă În fapt o largă introducere În subiectul și intervalul indicate În titlu. În capitolul 1, „Anii de Început ai Partidului Comunist din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mult (p. 38). Lipsește o reflecție teoretică sistematică (p. 40) care favorizează arhaismul conceptual și metodologic (p. 44). Nu este de mirare că istoria se află Într-o „izolare cvasi-deplină față de celelalte discipline socio-umane” (p. 42), iar „istoricul nu este Îndeobște obișnuit și pregătit să facă incursiuni În domeniul științelor socio-umane” (p. 53). CÎt privește conținutul istoriei, el este cu precădere politic (p. 41) și româno-centric (p. 43); majoritatea studiilor culturale sînt limitate ca problematică, „relativ cuminți și factologice” (p. 45
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lor de duble sisteme de racord, între trei continente (Europa, Asia, Africa) pe de o parte și între două bazine maritime (bazinul atlanticomediteraneean și bazinul indian) pe de altă parte. Dacă pe latura strict economico-geografică, sistemele de transporturi au relevanță îndeobște sub aspectul spațializării fluxurilor pe care le vehiculează, pentru cuantificarea rolului strategico-teritorial al rețelelor de transport vom avea în vedere spațializarea suportului tehnico-material al acestora, adică al infrastructurii. Din punctul de vedere al organizării spațiului, geografizarea fluxurilor este o coordonată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Rilke, Stefan George, A.S. Pușkin, N.A. Nekrasov, Federico García Lorca ș.a. Pentru transpunerea poemului Pan Tadeusz de Adam Mickiewicz (1956) i s-a acordat Premiul „G. Coșbuc” al Academiei Române. I s-a mai decernat și Premiul de Stat (1949). Cunoscut îndeobște în critica literară drept poetul cel mai plin de surprize, un boem subțire printre cărți și un intelectual de rasă în viață, P. apare astăzi ca o structură omogenă, în ciuda diversității derutante a stilurilor exersate. În universul său liric el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]