12,158 matches
-
și calea exilului; fără el nici acasă nu te simți bine. Cu un prieten și sărăcia e suportabilă; fără el, și sănătatea și bogăția sunt de nesuferit. Un prieten este un alt eu. Îmi pare rău că nu pot să înfățișez în cuvinte chipul cel adevărat al prieteniei. Îmi dau seama că vorbele mele sunt cu mult sub ceea ce trebuie spus45. Nu mulți Părinți sau scriitori bisericești înalță dragostei și prieteniei atât de emoționante imne, precum Sfântul Ioan i le-a
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
luat mai mult în atenție de povestitor. De „povestaș”, cum se autodenumește. Pentru sfârșitul de veac XVIII povestașul se vede în situația de a vorbi despre „Banatul otoman“ al cărții sale, despre „mixul otomano-catolic de extract mitteleuropean“, cum i se înfățișează acest ținut de o îndeajuns de ciudată componență umană și de stiluri, de îndeletniciri și de obiceiuri. Ocupația otomană a Timișoarei, de o sută șaizeci și patru de ani, fusese „aproape cât a romanilor în Dacia“, ni se spune, și
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
Sorin Lavric Petre Sirin, Castele în Spania. Cronică de familie 1949-1959, prefață de Alexandru Lupescu, Editura Humanitas, București, 2013, 285 pag. Ca document înfățișînd meandrele spiritului homosexual, jurnalul lui Petre Sirin e un eșantion reprezentativ: surprinde răsucirile acute ale naturii pederaste, cititorul parcurgînd însemnările cu aerul că asistă la un studiu de caz. Castele în Spania izbește prin franchețea mărturisirii, Petre Sirin nesfiindu-se
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
În fine, istoricii literari ne vor lumina cât și cum a influențat gruparea Netz scrierea romanului, dar și felul în care s-a construit dialogul prozei scurte cu poezia din manuscrise (mai ales că Aglaja obișnuia să scrie zilnic). Romanul înfățișează, preluând cuvintele autoarei, tentativa „desprinderii de comportamentul primitiv al familiei ce trăiește o deșertăciune spirituală”. De ce fierbe copilul în mămăligă este povestea unei nubile ce-și construiește ludic antidotul fricii. Într-o familie de circari, mama este „femeia cu părul
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
care abia aștepta să fie cucerit. În cartea Bellow. A Biography, publicată în 2000, James Atlas cercetează în amănunțime împrejurările care au dus la ruptura între soți, dar și la despărțirea definitivă a celor doi mari prieteni. Jack Ludwig e înfățișat drept un individ debordând de bună dispoziție, care-l admira cu sinceritate pe Bellow și, în multe situații delicate, i-a dat sfaturi utile. Ca ... specialist în propria lui soție, nu s-a sfiit să-i sugereze anumite tehnici sexuale
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
intimitate; sunt depănați anii... socialismului, în care descendenții familiei Rebreanu duc o viață precară, cu anevoințe și puține speranțe de mai bine. În acest context, Fanny și Puia sunt aproape cu totul abandonate atenției, spații ample dobândind mai ales Tiberiu, înfățișat ca un continuator, în alte condiții și pe alte orizonturi, firește, al scrisului marelui Alfa. Întreprinderea epică, de dimensiuni monumentale, pe care a elaborat-o Ilderim Rebreanu și pe care a susținuto cu abnegație pe parcursul desfășurării celor patru volume, este
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
stol de păsări căzătoare (sic!), nu o înșiruire de oameni. Fotografiile făcute de călătorii străini care au reușit să se apropie de convoaie ori să-i fotografieze, în urmă, pe cei rămași neputincioși la marginea drumului, așteptându-și moartea, ne înfățișează, pe drumul spre Deir-ez-Zor, mai ales copii. Drumul spre al șaptelea cerc a fost un fel de cruciadă a copiilor. Având aceeași soartă ca a tuturor cruciadelor neînarmate. Copiii din acele fotografii sunt scheletici, cu trunchiul împuținat, cu burta suptă
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
literatură indiferent dacă era tradițional sau non-tradițional. Ca și nudul. Rămășițe ale acestui tip de mentalitate, care a condus la o cenzură morală, putem remarca și astăzi ici-colo. N-a îmbrăcat o primă- riță zeloasă statuile din orașul ei, care înfățișau femei și bărbați goi-goluți, în straie potrivite cu momente de divertisment istoriconaț ional?
Despre un alt fel de cenzură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3131_a_4456]
-
mai mult: obsedantă a poeziei lui Lucian Scurtu care e provincia. Autorul se arată incapabil a suporta condiția de provincial, ca și cum ar gîfîi purtînd în spinare o povară grea. Nu e dispus la nicio îngăduință față de ambianța ce i se înfățișează reductibilă la neant: „Dacă ar avea mai multe sălcii crișul ar fi neva mea,/ dacă ar curge mai mult prin pustă ar fi eufratul meu,/ dacă ar avea o deltă ar fi nilul meu,/ dacă aș fi zărit-o pe
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
zeu. Încă din anii debutului poetului îi fusese familiară mitologia clasică; în poemele „subversive“ această mitologie îi servește drept alibi. Poemele antitotalitare (Pe un papirus, Alai, Prin niște locuri rele) au apărut așezate strategic spre mijlocul volumului. Pe un papirus înfățișa poporul nefericit al unei țări frumoase, aflate sub stăpînirea tiraniei nenumite, de toți bănuită: „ Copii cu chipuri de bătrîni,/ Femei cu fețele-mpietrite/ De-o deznădejde fără leac,/ Cum mă vedeau, din depărtare,/ Cu mîna-mi făceau semn să tac,/ Temîndu-
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
Delavrancea, deasupra unei vechi piese de mobilier, pe care se orânduiau câteva potișe, profilate pe o tavă de lac în tonuri de roșu stins și auriu, era atârnat un tablou. De cum am intrat în casa Sadovenilor, pânza aceea mică ce înfățișa un peisaj cu contururi abia schițate, dar având o atmosferă aparte și degajând din griurile sale rafinate o gravă melancolie, m-a dus cu gândul, entuziast tânăr ce eram, la pânzele lui Andreescu. Sunt momente când elanul și exaltarea tinereții
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
care tânărul artist o deschisese, dimpreună cu Nelly Știubei, la Palatul Vieții Românești din Iași. Cronicarul vorbește despre "vigoarea" portretelor și desenelor în cărbune ale tânărului artist. Mai apoi, o fotografie din arhiva cumnatului său, ing. Paul Știubei, ni-l înfățișează cu un chip luminos, de o olimpiană seninătate, într-un atelier parizian. Va fi cutreierat, de bună seamă, muzeele Parisului, în acea epocă de mare efervescență și înnoire a vieții plastice, și apoi va fi poposit la Fontenay-aux-Roses, cu sprijinul
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
o trăiește pe viu la Alba- Iulia, dar evocarea are un ton de baladă duioasă, culminînd într-un strigăt amuzant, venit din rărunchii unui țăran pe care îl aude strigînd: „Trăiască România dodoloață!“ Apoteoza gravă a unui eveniment crucial e înfățișată în nuanțe de halima bufonă. Epitetul „dodoloață“ e nostim în raritatea lexicală a unui termen care azi nu trezește decît zîmbete, căci sensul de „rotund“ al regionalismului nu mai poate fi înțeles de nimeni. Totuși, cartea rezistă prin lexicul unui
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
în seamă darurile grecești ale oficialilor veroși. I s-ar potrivi eticheta ce și-a aplicat-o Panait Istrati: „omul care nu aderă la nimic”. Acum, la aproape un sfert de veac de la răsturnarea din decembrie 1989, evenimentul i se înfățișează într-o perspectivă defel grandioasă, drept o mixtură de tragedie și carnaval. Optimismul care ne-a cuprins pe atunci apare azi dezumflat aidoma unui biet balon. Dacă oamenii se bucurau de prăbușirea dictatorului, această bucurie nu era scutită de un
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
de magie. Intrat în pielea celui care vinde iluzii, Jordan știe să-și moduleze vocea, să accentueze, să ghideze lăcomia sau pur și simplu prostia clientului său, să dea un contur strălucitor visului său, învingându-i reținerile, topindu-i timiditatea, înfățișându-i deodată un munte de aur obținut fără niciun efort prin investiția miraculoasă, vorbindu-i cu acea voce doldora de bani care-i susura lui Gatsby în urechi de pe buzele iubitei sale. Jordan știe să-și stimuleze până la orgasm lupii
Gatsby de Wall Street by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2882_a_4207]
-
Expresia din titlu trebuie interpretată atât la propriu, cât și la figurat. E vorba cu adevărat de un tablou, și anume Sticletele, al pictorului flamand Carel Fabritius (1622-1654), înfățișând pasărea cu acest nume, care a lucrat în atelierul lui Rembrandt și le-a fost profesor lui Vermeer și De Hooch. Tabloul joacă un rol important în romanul americancei Donna Tartt, intitulat, cum altfel? decât Sticletele (The Goldfinch). Acțiunea, extrem de
Tablou de fond () [Corola-journal/Journalistic/2887_a_4212]
-
și imaginația regelui captiv pentru a ieși cu dificultăți imense, după o lungă rătăcire prin capcana construită anume pentru el. Umilit, cel scăpat din labirintul ucigaș își prinde adversarul și îl poartă în mijlocul deșertului unde înainte de a-l abandona îi înfățișează cel mai cumplit labirint: infinitul de posibilități către nimic, golul imens al pustietății. Acest gol în filmul lui Alfonso Cuarón este spațiul sideral având drept fundal imensitatea planetei albastre care accentuează senzația de insignifianță pe care o au aceste minuscule
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
în ciuda tinereții, vocea lui e din ce în ce mai autoritară. În plus, e cadru didactic la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și posesorul unui doctorat cu lucrarea Modurile comunicării teatrale în secolul XX. Se pare că viitorul nu i se înfățișează totuși prea sigur. Așa că, în plin proces de consacrare, la finele anului 1973, profită de o bursă de studii și se hotărăște să rămână la Paris. Îl reîntâlnesc în 1979, favorizat oarecum de soartă, chiar în seara zilei în care
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
de tema arătată. Și, cu încredere, s-au îndreptat către un cercetător român. Sper să pot face și câteva călătorii, cercetări și seminare de monumente medievale nespus de interesante. Voi fi bucuros, la întoarcere, către sfârșitul lui iulie, să vă înfățișez cu drag mulțumirile mele crescute din bucuria revederii. Cu cea mai călduroasă urare de bine, devotat și recunoscător, I. D. Ștefănescu * Mănăstirea Agapia, 30 septembrie 1977 Jud[ețul] Neamț - 5682 Iubite domnule Rector, Către sfârșitul lui octombrie, vin în București
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
nevoie sufletească. Știți, și e greu de lămurit, bucuria și nevoia pe care le am fiind alături de d[umnea]voastră, de Institut, unde mi-am început cariera acum aproape 70 de ani. Învățământul a rămas pentru mine ceea ce s-a înfățișat acum atâția ani în urmă. Și alături de d[umnea]voastră, și de d[omnu]l Șorban 3, mă simt întărit și îmbărbătat. Vă doresc, cu drag și din tot sufletul, sănătate deplină și bucuria realizărilor. Al d[umnea]voastră devotat
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
premierul Mării Britanii - David Cameron -, precum și Secretarul General al ONU - Ban Ki-moon -, și președintele Comisiei Europene - Jose Manuel Barroso. Imagini de la funeraliile fostului președinte sud-african Nelson Mandela au fost postate pe pagina de socializare a premierului Ponta, una dintre ele înfățișându-l și pe fostul președinte al României Emil Constantinescu alături de prim-ministrul Ponta. Deși Victor Ponta l-a invitat și pe fostul președinte Ion iliescu să-l însoțească la Johannesburg, acesta a declinat invitația, din cauza distanței până în Africa de Sud. În schimb
Imagini de la funeraliile lui Nelson Mandela, postate de Ponta by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33643_a_34968]
-
Comisiei de buget-finanțe a Senatului, Cosmin Nicula, a anunțat vineri calendarul stabilit pentru ziua de luni al Comisiei care anchetează activitatea managerială a CEC Bank. Potrivit anunțului, audierile vor începe luni, de la ora 11:00, primul care urmează a se înfățișa Comisiei de buget-finanțe din Senat, fiind președintele CEC, Radu Ghețea, informează Agerpres. Vom începe audierile luni dimineață, la ora 11,00, cu Ghețea, continuăm cu Cinteză (directorul Direcției de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză - n.r.) și terminăm cu Chițoiu (vicepremierul
Pe cine va audia luni Comisia care anchetează activitatea CEC Bank by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33704_a_35029]
-
său Ion Chinezu, care, în același an, neavând drept de semnătură, își câștiga existența prin tălmăciri din ungurește. Autoarea reproduce, și sunt perfect justificate în context, câteva aprecieri din critici literari maghiari, care atestă calitatea artistică a tălmăcirilor lui Giurgiuca. Înfățișând o personalitate literară complexă - poet, publicist, îndrumător cultural și traducător - , în urma unei serioase documentări și într-o expunere bine argumentată, monografia Adrianei Todoran are toate atributele unei necesare restituiri literare.
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
Ciotloș Ștefan Manasia, Bonobo sau cucerirea spațiului, Bistrița, Editura Charmides, 2013, 78 pag. Spațiul despre a cărui cucerire vorbește Ștefan Manasia în titlul recentului său volum nu e, în mod evident, acela al astronomilor (în acest sens, imaginea de pe copertă, înfățișând un cimpanzeu drapat în echipament de cosmonaut, trebuie privită ca o glumă). Noile teritorii la care aspiră el sunt mai degrabă teritoriile poeziei. De la debut (2003) încoace, Manasia verifică minuțios „gradele de libertate” ale scrisului. Încearcă o formulă cu totul
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
pământean, 1957, Energii, 1960, Lumină, 1961), pentru care Cosașu se va documenta la Bicaz și pe alte șantiere devenite atunci instituții naționale emblematice. Sunt texte marcate, neîndoielnic, de conformism, dar scrise bine, cu alertețe narativă și vizibilă îndemânare de a înfățișa un mediu uman și agitația de rigoare. Clișeele despre eroismul în muncă și altele la fel nu puteau fi atunci evitate de nimeni și cu atât mai puțin de Radu Cosașu care avea de plătit un preț pentru readmiterea în
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]