2,294 matches
-
care va trebui să renunțe. Menționez că acelaș regizor - pentru a-și face mai plauzibilă argumentația - ne- a relatat că „dacă nici manifestația din 7 noiembrie nu a avut anul acesta loc, cum o să putem noi face una”. În 1958, „înghețul” instalat de regimul Dej în cinematografie, cu supravegherea strânsă de către Securitate a tuturor sectoarelor producției cinematografice, atinge un maxim: Pentru întărirea controlului politic-ideologic asupra creației de filme, să se reorganizeze Consiliul artistic al cinematografiei, în care să fie atrași oameni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mani festat până la începutul anilor ’60, a lăsat urme adânci - din teama ca filmul să fie respins, se aleg acum multe scenarii facile, fără „probleme”, din care rezultă filme proaste sau care se fac vinovate de „formalism”, acuza născută din înghețul stalinist în URSS de la sfârșitul anilor ’20 și încă apelată frecvent. Totuși, cei 7 milioane de spectatori ai filmului Dacii, în regia lui Sergiu Nicolaescu, atrag atenția aparatului de par tid asupra posibilităților propagandistice ale cinematogra fului, care până atunci
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
facă simțită această dezbatere. [...] Și, într-adevăr, a început să se facă simțită prin interzicerea Reconstituirii lui Lucian Pintilie. Reiese cât se poate de limpede, din ce s- a discutat și trasat în această ședință, că, în materie de cinema, înghețul începe în 1968, cu trei ani înainte de momentul oficial, tezele din iulie 1971. Din atitudinea față de fenomenul excepțional al noului val din cinematografia cehoslovacă se putea înțelege că stalinismul ceaușist n- are nici o tangență cu reformismul lui Alexander Dubček și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
afectat nucleul ideologic comunist. Despărțirea de trecut, „adevărurile” din acest film, nu erau rostite de dragul Adevărului, ci al Puterii. Critica perioadei Dej este folosită nu pentru a liberaliza societatea comunistă românească, ci, paradoxal, pentru a deschide o nouă epocă de „îngheț”. Manipularea e folosită încă din faza distribuției. Mircea Albulescu în Pavel Stoian amintește izbitor de Dej. Ernest Maftei, Lazăr Vrabie, Nucu Păunescu, actori-emblemă ai filmelor din anii ’50, sunt puși acum, încărunțiți, în postură de „foști”. Dana Comnea, prima femeie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o anula însă definitiv, - înghețându-le ("la ierni"), dacă putem spune așa. Că nu este vorba doar de o impresie trecătoare este confirmat de una din cele mai inspirate definiții ale poeziei, formulate de Ion Barbu: "Ardere imobila și neprihănit îngheț - versul"38. O adeveresc, de asemenea, cunoscutele stihuri din "Steaua imnului": "Să port - sub raze deget șters înting - / Un liniștit, un rar și tânăr mugur / Prin ger mutat, prin tufele de zinc,/ La stăncile culcate: să le bucur", sau cele
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
spre sine, si simplitatea, laconicitatea 24 ("indigentă") mijloacelor de expresie, la care trebuie să ajungă limbajul poetului, prin distilări, cristalizări, repetate: Am mai vorbit cu alte ocazii de acea curăție de grup, cristalografie a ceea ce este: ardere imobila și neprihănit îngheț - versul 25. Versul, o construcție născută din "sacrificiul" experienței trăite, prin transparență lui aproape imateriala, de cristal, mediază între vizibil și invizibil, devine hieroglifa integrării contrariilor. În actul de creație, entitatea proteica lacunara din centrul poeziei (eul profund), printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Jean, 44, 202 I imaginație, 75 imaginar, 31, 38, 39, 79, 89, 90, 135, 137, 152, 191 imagine, 28, 46, 57, 64, 66, 79, 112, 131, 146, 151, 163, 165, 177, 181, 195 imn, 90, 92 indeterminare, 138 înecare, 99 îngheț, 43, 164 inspirație, 67, 69, 100, 112 integrare, 31, 61, 77, 91, 98, 109, 183, 198 intelect, 130 inteligență, 106, 153 întreg, 53, 91, 101, 112 intrigă, 49, 50, 54, 149 intuiție, 44, 74, 81, 133, 148, 152, 153, 158
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
262. 509 Ibidem, p. 269. 137 ajutorul sfântului Iulian, protectorul călătorilor, spre amuzamentul tâlharilor care îl vor prăda și-l vor lăsa aproape mort în drum, însă deznodământul se dovedește a fi favorabil omului evlavios, care se va salva de la îngheț, dar se va bucura, pe deasupra, și de atențiile unei frumoase văduve, pe când răufăcătorii vor sfârși în ștreang. „Sfinții erau figuri atât de reale, atât de materiale și atât de comune în viața religioasă cotidiană, încât de ei se legau toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mai este tinerețea în floare, prospețimea, plenitudinea, gingășia, exuberanța, frumusețea, căldura, viața, voioșia, dinamismul, luna mai fiind o lună a dragostei și a voluptății 895, pe când Ianuarie ni se prezintă secătuit de seve, de vitalitate, de inteligență, simbolizează răceala, frigul, înghețul simțurilor, atitudinea statică, ramolirea, drumul spre moarte. Lunile ar indica și vârsta personajelor: „De mult timp a fost stabilit că numele Ianuarie și Mai simbolizează vârstele incompatibile ale celor două personaje, prin analogie cu lunile anului.”896. Ianuarie mai poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noi” de Ion Hurjui, „Spiru Haret - 155 ani de la nașterea sa” de dr. Gheorghe Mămularu, Călimănești, „Restituiri din impresionanta operă a marelui om de spirit Gr.T.Popa (18921948) membru al Academiei Române (1936), nominalizat Nobel...” de dr. Richard Constantinescu ca și „Înghețul vine de la Nord Est” fragment de roman de prof.dr. Mihai Ghiur, marchează preocupările în diversitate ale protectorilor sănătății 384 oamenilor. La care se adaugă poezia care nu lipsește, scrisă cu mintea, din inimă. Chenare și titluri „O jumătate de secol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poeziei o află în autonomia ei, una care nu ține de voința poetului în a o sustrage accidentului, ea fiindu-i asigurată de specialitatea universului ei, izvorîtă din acea curăție de grup cristalografic a ceea ce este: ardere imobilă și neprihănit îngheț - versul. Iată o strălucitoare definiție a versului ca temei al poeziei. Citim într-un Eseu despre Dante (1933) al lui Osip Mandelștam, o frază la care ar fi aderat și Ion Barbu: "Poezia trebuie să invadeze cristalografia, ea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-mi fac o părere despre ceva. Înțelegi? - Vin dintr-o familie de țărani. Oameni care nu luau niciodată hotărâri pe negândite. Cercetau cerul, norii, culoarea țărânii. De asta depindeau apoi bogăția recoltei, ravagiile făcute de vremea proastă, de grindină ori Înghețuri. A amuțit iar, privind tot marea și coasta frântă. La sfârșit, și-a scos ochelarii și a Început să-i șteargă cu poalele cămășii, gânditor. - Hazardul, numele pe care Îl dăm neștiintei noastre. Așa-i? Nu era o Întrebare. Pictorul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
absolută este de -30°C, temperatura medie pe perioada de vegetație este de 17,3°C. Perioada de vegetație este cuprinsă între 28 februarie și 9 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de 285 zile. Data medie a primului îngheț: 15 octombrie, data medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale 474,4 mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pe perioada de vegetație este de 17,3°C. Perioada de vegetație este cuprinsă între 28 februarie și 9 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de 285 zile. Data medie a primului îngheț: 15 octombrie, data medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale 474,4 mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura maximă absolută 40°C, temperatura minimă absolută 30°C, perioada bioactivă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale: 517,8 mm, din care: primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț are loc în jurul datei de 15 octombrie; ultimul, în jur de 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de stejar și gorun cu arțar, frasin și ulm, în vârstă de 50-110 ani, specifică luncilor din Moldova. Au fost
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
perioada bioactivă 1 martie-1 decembrie, durata perioadei bioactive 280 zile; precipitații medii anuale 560 mm din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (II B p); temperatura medie anuală 8,5°C, temperatura maximă absolută 39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (II B p); temperatura medie anuală 8,5°C, temperatura maximă absolută 39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cambice și solurile cenușii de pădure. c) Aspecte hidrologice: apele pluviale și subterane de pe suprafața rezervației sunt colectate de pârâul Uricani, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, numărul de zile cu îngheț pe an 98, regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie anuală 14,7 m.s -1 , temperatura medie pe sezonul de vegetație 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
îngheț pe an 98, regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie anuală 14,7 m.s -1 , temperatura medie pe sezonul de vegetație 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
predominantă nord-vest, viteza medie anuală 14,7 m.s -1 , temperatura medie pe sezonul de vegetație 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție 10,5°C, temperatura maximă absolută
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm, din care primăvara 120,9 mm, vara 201,9 mm, toamna 109,8 mm, iarna 85,2 mm, în perioada de vegetație 335,5 mm; precipitații medii anuale corectate în funcție de panta terenului 350 mm; primul îngheț 15 octombrie, ultimul îngheț 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec, formată din stejar, gorun, arțar, tei și frasin. Importanța științifică este dată de prezența în arboret a cărpiniței Carpinus orientalis - element submediteranean, aflat la limita nordică a arealului, și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
medii). Nebulozitate: 5,5 zecimi. Precipitații medii anuale: 520 mm. Temperatura medie anuală: 8,4°C; media zilnică a temperaturilor minime ale lunii celei mai reci: -7,8°C; temperatura minimă absolută: -33°C. Durata medie a perioadei lipsite de îngheț: 167 zile; indicele de ariditate 29; indicele de umiditate 64; gradul de continentalism termic: 39. Vânturile cele mai frecvente suflă din direcția nord-sud și sud-nord. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec de stejar cu tei, ulm și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]