2,464 matches
-
să mai salveze din copii ăștia, Înfiindu-i. Pe locuitorii acestor ghetouri nu-i putem civiliza cu forța. Una din americance, isterizată și speriată de ceea ce văzuse a Început să strige: ,,Aut Europa, aut Europa,,. Au plecat În mare grabă Îngroziți de spectacolul din ghetou, de copiii murdari și palizi, de femeile cu fețele supte de suferință, de imaginea terifiantă a mizeriei. ,,Fir-ați voi să fiți de Îmbuibați,, a strigat după ei asistenta, ca apucata. Ce nu v-a convenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mea, și-mi dau seama că nu sunt decât un animal disperat În căutare de hrană. Dar m-am obișnuit și nu vreau să schimb nimic În momentul ăsta. -Nu mă păcălești, viața unor vaga...bonzi, așa, ca noi este Îngrozi...toare. Am vrut În toți acești ani, exact ce n-ai mai vrut tu: să muncesc, să-mi câștig existența, să mă Însor, să mi se nască mulți copii. Dar n-a fost să fie. Puterile mi-au slăbit Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Unii alergau în fața automobilului fără să se asigure.Alții alergau spre mijlocul carosabilului. Trecătorii erau cuprinși de panică. Bazil opri cu dificultate autoturismul lângă trotuar.Miki închise radioul.Se auzeau zgomote de geamuri sparte și țipetele femeilor. Acum oamenii alergau îngroziți pe aleile din parcul teatrului.Din când în când se opreau și priveau în urmă șocați. Groaza pusese stăpânire pe ei. -E cutremur! exclama speriat Bazil. -A fost cutremur,îl linisti Miki.S a terminat. -Nu înțelegeam de ce mă trage
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Mor!--se știe- De mai multe ori! De ...râs! ,, ATENȚIE! CÂINE RĂU!’’ Asta-i fiara, rea și dură, Cățelușul ăsta mic, Care nu tace nici pic?! Scrie: ,,Câine rău...de gură!’’ VINE, VINE...PRIMĂVARA! Toată presa dă o...știre, Care îngrozește țara: Blestemata de scumpire, Vine, vine...primăvara! VIAȚA, CA O PRĂJITURĂ Din iubire, vis și dor, Fă ți din viaț-o...prăjitură! Dar să nu o duci la gură, Dacă nu presari...umor! SUBVENȚIONAREA MEDICAMENTELOR Biată umbră, pe picioare, Gândea: Dacă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
țării, înglobînd ținuturile căzăcești, Bielorusia, Crimeea, Odessa, apoi întinzîndu-se către nord spre Moscova (septembrie 1830) și în apus spre Basarabia și Polonia 21, au alertat în mod considerabil autoritățile din Principate, aflate atunci sub administrația militară rusă de ocupație și îngrozite de teama răspândirii flagelului. După cum ne informează un raport diplomatic din 12/24 decembrie 1830, al cancelistului consulatului austriac din Moldova, Ferro, aflat la Cernăuți, ca trimis al cancelarului Metternich, în urma înștiințării primite de la vicepreședintele Divanurilor, generalul rus contele Feodor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
face prăpăd. Dumnezeu știe dacă nu va pârjoli orașul în întregime; dacă aceasta s-ar întîmpla, n-aș mai rămâne nici cu o cămașă de schimb... Dacă v-aș însemna numele persoanelor de calitate care s-au prăpădit, v-ați îngrozi la citirea lor; de aceea vă scutesc de o asemenea lectură... Dacă voi supraviețui acestui flagel, n-am să lipsesc a vă ține la curent în continuare cu ce se întîmplă aici. Cât despre treburile obștești, e de prisos a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai subzista, dar într-o formă ușoară 246. Apoi, din raportul nr. 8 745 al Isprăvniciei ținutului Bacău, din 2/14 august 1848, către Departamentul Treburilor din Lăuntru al Moldovei reiese că "unii din locuitorii satelor Răpile [Rîpele] și Filipești, îngroziți de boala holerei, s-au arătat cu tânguire că din locuitorii ce se trimit în această pază a hotarelor se îmbolnăvesc de această boală a holerii și din necăutare unii și pier, ... iar pe alții din ei îi lovește pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
larg"537. De menționat că hotărârea principesei de a se devota luptei împotriva holerei a fost încurajată de unii din cei mai distinși medici angajați în acea campanie: "Mă întîlnii cu doctorul Jean Cantacuzino și cu ajutorul lui, doctorul Slătineanu..., amândoi îngroziți de greutățile ce le întîmpinau. Intrai într-o lungă convorbire cu dânșii și îmi spuseră că le puteam da un ajutor neasemănat de mare, dacă îmi puneam în joc toate puterile. Adăugau că lumea va fi gata să mă asculte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ros de bolile mele cronice și ajuns la vârsta la care Cel de Sus mi-a Îngăduit să ajung, la ce mă puteam aștepta?! La un anumit moment, am dat cu ochii de mine Într-o oglindă și m-am Îngrozit de cum arătam: stacojiu și transpirat, cu părul lipit de frunte, cu cămașa udă, cu haina și pantalonul mototolite. Și respirând ca un pește aruncat pe uscat, cu gura deschisă și ochii scoși din orbite! Și țiuitul acela neîntrerupt care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cum tragem noi mâța de coadă? Și, ca și când nu era de-ajuns, după ce a Înghițit prețiosul Rudotel, l-am văzut pe bietul babac ducându-se direct spre Înaltul oaspete și - incredibil, incredibil, incredibil! - spunându-i: — ...Vere Traiane... Și pe urmă, Îngrozit de ce vedea pe fața Musafirului și amintindu-și, ca totdeauna, prea târziu sfaturile Casandrei, s-a corectat: — Domnule Manu... dragă domnule Traiane... Și restul nu am mai vrut să aud, să văd nimic, am ieșit afară și-am tras o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
frumoase, și ajungem într-o mică încăpere, special amenajată pentru stabilirea unui program de fitness. ― Așa, spune el, punând pe masă un formular. Trebuie să completezi ăsta, dar mai întâi trebuie să-ți iau tensiunea. După ce îmi ia tensiunea, mă îngrozesc când scoate ceva ce arată ca un instrument chirurgical. ― Nu te speria, râde el. N-o să doară. Asta, mai spune el, arătând spre instrumentul care seamănă cu un clește, e ca să-ți estimez proporția de grăsime. Așa o să putem vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
haine perfect ordonate. Deși mi-am spus că am să fiu pregătită pentru asta, pentru momentul la care am visat mereu, dacă nu arăt așa cum am sperat eu? Oricât de mult aș vrea să încerc această nouă imagine, uneori sunt îngrozită la gândul că tot arăt ca o sferă. Dar mi se întâmplă ceva ciudat în timp ce continui să respir printre aceste texturi și culori ciudate, și deodată, simt că mor dacă nu le încerc. Pricep dintr-odată de ce se face atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să ne sărutăm din nou, după care Ben se trage înapoi. Nu pot. Nu putem. N-am timp. Rahat! N-avem timp de sărutări și mângâieri leneșe post-coitale. În zece minute, Ben a terminat de împachetat și îmbrăcat. Coborâm împreună, îngrozită la gândul că ne vom lua la revedere, îngrozită de ce va urma. ― Bu-nă, spune un tip pe care nu-l recunosc, dar care se apropie de Ben și mă privește fix, cu un soi de lăcomie. Cine e? ― E prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Știu că în Londra e casa mea, dar cred că nu mă mai pot întoarce la viața pe care o aveam. M-am gândit că am să mă întorc la camera mea, la Sophie și Lisa. Acest gând chiar mă îngrozea, pentru că atunci chiar că m-aș fi întors în trecut, dar din fericire, și asta s-a schimbat. Le-am sunat azi-noapte, gândindu-mă că poate am să stau acolo înainte să-mi găsesc ceva în altă parte și - am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu mă mai întorc la Kilburn Herald. Dacă Ben a putut face asta, la fel pot și eu. Îmi voi împlini acel vis, să lucrez la o revistă de lux, și ăsta e numai începutul. Odată, asta m-ar fi îngrozit, dar acum de-abia aștept să încep, să pornesc într-o nouă călătorie, de data asta alături de persoanele pe care le iubesc și care mă iubesc. Și tot mergem. Prin Hammersmith Broadway până la Sheperd’s Bush, pe lângă Westway. Cotim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și s-o înnegrit așa? Să-i scoatem flaneaua. Așaaa... Acum, dă foarfeca, să tăiem mâneca cămeșii, că n-o putem scoate altfel. Uite că are ceva la umăr... Îi legat cu niște cârpe”. Când au desfăcut cârpele, s-au îngrozit! Totul era umflat și mușchiul desprins de pe os părea putred. Umflătura și vinețeala cuprinseseră și o bună parte din piept și spate. Începuse să urce spre cap... „Dacă moare? Doamne! Ce facem, Petruță? Ce o fi pățit de i s-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să mă muște ușor. Mersese mult prea departe! Trebuia să plec. Dar cum? Puteam să înfrunt pur și simplu situația, mă gândeam disperată. Puteam să sar pur și simplu din pat și să mă comport ca și cum n-aș fi fost îngrozită numai la gândul că trebuia să mă târâi pe podele ca să-mi culeg hainele. Dac-aș fi reușit să-mi găsesc chiloții ca să-mi acopăr măcar fundul, nu mi-aș mai fi făcut atâtea probleme în legătură cu restul... Sau aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
moară de râs când o să afle că nu există nici sală de gimnastică și nici cabinet de masaj. Și că, în momentul ăla, printre rezidenți nu se număra nici o celebritate. Dar și mai tare îmi era teamă de mama. Mă îngrozea gândul s-o văd dezamăgită, privindu-mă cu ochi de martir. Poate nu vine, m-am gândit. A urmat o scurtă licărire de speranță. Asta înainte să-mi dau seama că dacă mama nu venea, atunci avea să fie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fulgi de porumb, a adăugat Margaret. —Și singura ei jucărie era o coală de hârtie pe care trebuia s-o împăturească în diverse forme. Cu toate că la ea acasă avea grămezi de păpuși și de ursuleți. Am plâns cu lacrimi amare, îngrozită de ceea ce distrusesem. Eram unicul vinovat pentru faptul că familia mea era privată de propria-i casă. Și asta numai pentru că fusesem un purceluș. — Nu putem să ne luăm altă casă? m-am milogit eu. A, nu! Amândouă au clătinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să ajungă la piureul instant, urmat de frișca instant, fredonând un cântec de David Cassidy. Arătau splendid în bluzele lor din nailon. Așteptau să se termine războiul din Vietnam și să înceapă criza petrolului. în mod normal, aș fi fost îngrozită de situația familiei noastre care stătea, în septembrie, în grădina din fața casei mâncând sandviciuri cu banane. Vara era în regulă, dar odată ce toată lumea se întorsese la școală, nu se mai făcea să zaci așa. întotdeauna am fost extrem de preocupată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mică criză și a început să urle că s-a săturat să învârtă la coardă. într-un avânt de neașteptată mărinimie, m-am trezit învârtind la coardă împreună cu Nancy-ochelarista. Nancy era așa de pierdută în sălbăticia tranchilizantelor încât m-a îngrozit. După ce John Joe își rupsese mâinile învârtind coarda și le rupsese picioarele tuturor pacienților care se aflau prin preajmă, venise vremea pentru scaunele muzicale. Inițial mi-a fost teamă să fiu brutală, să trag scaunele de sub fundul celorlalți și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și tata. Din păcate, nu se vedea nici urmă de Anna. Tata continua să vorbească folosind accentul de Oklahoma. Când am prins-o singură pe Helen - mama și tata erau ocupați să converseze cu părinții lui Chris, iar eu mă îngrozeam numai gândindu-mă la ce puteau să discute - i-am pasat scrisoarea în care îi ceream Annei să vină în vizită și să-mi aducă narcotice. I-am spus lui Helen: Vrei să-i dai scrisoarea asta Annei? Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu care mă împroșcase, am simțit un nod în gât. — N-am făcut asta decât ca s-o ajut să-și revină, a bocit Brigit. Știu c-am fost furioasă și am crezut c-o urăsc... Chestia asta m-a îngrozit. Era imposibil! Brigit să mă urască? Brigit să fie furioasă pe mine? Nu putea să fie așa. De ce-ar fi făcut asta? Fiindcă luasem din când în când din cocaina ei? Ar trebui să se relaxeze. Neapărat. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă uitase sau poate se căsătorise cu altcineva. Nu contează, a insistat Nola. Indiferent de situație, ție îți va face bine să iei legătura cu el. Drăguțul de el, a adăugat ea cu un zâmbet cald. Părinții mei au fost îngroziți. Nu plec pentru totdeauna, le-am explicat eu. în octombrie trebuie să fiu înapoi. încep facultatea. îCei care iau astfel de decizii se hotărâseră să mă lase să încerc să studiez psihologia. în ziua în care am primit vestea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ei, nu reușise să-i determine să se apuce de lucru. Nimeni nu mai voia să muncească acolo. Muncitorii refuzau să continue să sape. Merce narului nu-i venea să creadă că se întâmplă așa ceva, oamenii erau de-a dreptul îngroziți de cele întâmplate. 31 Nu mai vreau să aud nimic! țipă isteric Vlad Mihailovici. Sunt sătul până în gât de justificări. Se plimba nervos prin birou, ocolindu-l pe Boris care rămăsese tăcut în picioare. Acesta tocmai îi explicase că nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]