4,071 matches
-
iubire, rațiune și poezie. Adrian Dinu Rachieru vorbea de McLumea de azi...! Modifică această perspectivă literatura de azi? Da, McLumea de azi se sprijină pe McPoetul de azi care scrie McPoezie. Nimic spectaculos față de alte epoci mai radicale la nivelul înnoirii limbajului și sensibilității. Te rog să faci din trei tușe un portret al cititorului de poezie de azi... Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului, îl simți dar nu-l vezi. Dar un portret al necititorului de poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost reluate odată cu depășirea dificultăților economice cauzate de criza economică din perioada 1929-1933. Anii următori au fost martori la extinderea unor hale - cazangeria, realizată după cele mai moderne criterii ale vremii - sau la construcția altora noi, precum aceea pentru tâmplărie-vagoane. Înnoirile de la finele deceniului trei al secolului trecut au transformat semnificativ dotările de la Atelierele Nicolina și au contribuit efectiv la creșterea productivității muncii. A fost ridicată o nouă hală pentru vagoane, cea mai mare în acel moment din Iași, au fost
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
după criteriul apartenenței la partidele comuniste din țările lor sau la organizațiile comuniste disimulate (antirăzboinice, antirasiste etc.), așa cum Moscova crease pe toate continentele, dar chiar și așa, acești tineri tot erau, în lumea noastră de atunci, aducătorii unui mesaj de înnoire. Vor fi fost comuniști sau simpatizanți ai comunismului, însă veneau din țări libere și asta se vedea în toată atitudinea lor curentă, în felul neinhibat de-a vorbi despre orice, în felul cum se îmbrăcau etc. Aduceau cu ei, chiar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a tânărului Sorin Titel cred că apare în toată limpezimea: trăia intens, cu mari bucurii, cu fervoare, experiențele culturale de tot felul, cu un atașament special pentru acelea care contrariau obișnuințele, prejudecățile, rutina. Îl interesau cel mai mult formele inedite, înnoirile, un apanaj desigur al tinereții, dar astfel a fost și în scrisul său, îndeosebi în primele cărți, care toate îl arată pe Titel foarte preocupat de „sincronizare“, de adoptarea celor mai noi tehnici narative. Apt de entuziasme, de mari jubilații
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
atunci a literaturii noastre, aflată în faza unui nou început, a unei întrezărite și mult râvnite deschideri de orizont, după lunga trecere prin tunelul dogmatic, din care nu se smulsese cu totul, dar se explică și prin elementele reale de înnoire estetică aduse de proza lui N. Velea, lesne de remarcat pe fondul cenușiu de contrast. Preocupate să redescopere omul interior, individualizat în reacții, narațiunile lui Velea se opuneau clișeelor monumentaliste și eroizărilor forțate, intens cultivate anterior, și înfățișau nu eroi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
territorial a fost redus dramatic. Aceste schimbari structurale în patronajul de' Medici au fost instituite în primii ani ai domniei lui Lorenzo, devenind aspecte intrinseci ale guvernării teritoriale florentine în perioada lorenziană. Fără îndoială, ar fi dificil să pretindem că înnoirile aduse de Lorenzo în patronajul teritorial au constituit amenințări formale specifice la adresa instituțiilor tradiționale ale republicii florentine. Dar, așa cum am văzut, activitatea lui Lorenzo în dominion a demonstrat faptul că era dispus să sacrifice elemente importante ale consensului florentin care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fost recitită continuu, fiecare poet de marcă, din varii generații și etape ale evoluției liricii românești, raportându-se la ea în mod creator, cu deplina conștiință a înscrierii sale astfel pe un fir conductor, de originalitate, într-un proces de înnoire continuă a limbajului artistic, dar fiecare plecând de la baza ideatică, aceeași, pe care a statornicit-o acesta. EMINESCU. POLIMORFISMUL OPEREI (Cornel Munteanu) Preocupările pentru fenomenul eminescian (C. Noica), pe care le-a menținut constant Cornel Munteanu, dintr-o reală admirație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unele elemente de la vechile școli publice (public schools), școli particulare destinate nobilimii engleze. Ea însăși era o școală particulară, deschisă celor avuți. Foarte curînd, așezămîntul condus de Reddie devine un centru de atracție pentru numeroși oameni de școală, dornici de înnoire. Unii dintre aceștia au deschis ei înșiși școli, păstrînd aceeași orientare, chiar dacă au adăugat și elemente noi. Astfel, J. H. BADLEY (1865-1968) a creat, în 1893, școala de la Bedales, școală mixtă, cu un caracter practic mai pronunțat și cu un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în limba română (8). Ne interesează consecințele concepției sale antroposofice asupra teoriei educației. În mod special, R. Steiner s-a ocupat de problemele educației într-o serie de 14 conferințe, ținute în 1919, la Dornach (Elveția), și publicate în volumul Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală (11). În evoluția istorică a omenirii, Steiner constată o stare de permanentă decădere; omul este chemat, crede el, ca prin forță proprie să transforme decăderea într-un urcuș: "Devenirea culturală istorică amenință în mod constant
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trăiesc. R. Steiner apreciază că în pedagogia secolului al XIX-lea existau o serie de principii valoroase, ele ar trebui însă să prindă viață, în sensul de a se provoca o transformare a pedagogiei într-o artă. După opinia sa, înnoirea pedagogiei, transformarea ei într-o artă, este cu putință numai prin abordarea problemelor educației din perspectiva "științei spirituale". Dezvoltarea ființei umane este înțeleasă ca un proces de creștere și metamorfoză prin care forțele cosmice vegetative, animale și psihice se dezvoltă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și Karma viața după moarte etc. 9. HEINER ULLRICH, "Rudolph Steiner", în vol. Quinze pédagogues, sub direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală, Centrul pentru Pedagogia Waldorf din România, 1993. 12. R. STEINER, Reîncarnarea și Karma, Editura Princeps, Iași, 1993. 13. În 1936 existau în Germania 8 școli Waldorf, care au fost închise de regimul nazist reorganizate, după
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acțiunea de modernizare a învățămîntului", în vol. Televiziunea ca mijloc de învățămînt, E.D.P., București, 1971. 15. IOAN CERGHIT, Metode de învățămînt, ediția a II-a, E.D.P., București, 1976. 16. OLGA OPREA, Tehnologia instruirii, E.D.P., București, 1979. 17. PELAGHIA POPESCU (coord.), Înnoirea tehnologiei didactice în treapta a doua a liceului, E.D.P., București, 1974. 18. V. PAVELCU, Principii de docimologie. Introducere în știința examinării, E.D.P., București, 1968; D. MUSTER, A. HAZGAN, PELAGHIA POPESCU, Metodologia examinării și notării elevilor, E.D.P., București, 1969; D. MUSTER
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ciuperci și alte organisme și microorganisme. Se spune că marile păduri din Franța medievală au dispărut din cauza suprimării vulpilor care aveau un loc important în lanțul biologic al echilibrului. În acelaș timp, acest echilibru este un proces dinamic, în veșnică înnoire și perfecționare, factorii care participă evoluează prin selecție naturală, devin imuni la otrăvuri și la antibiotice, se perfecționează în arta supraviețuirii (vezi rezistența sporită a bacililor TBC în etapa actuală). Și toate ar merge încă bine, dacă nu ar fi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Însumi Îmi recunosc, cu silă și amărăciune, un oarecare iz de formulă perimată de viață În ticuri, manii și tabieturi sclerozante. Datorez, așadar, femeilor - și numai [a]celora din afara vieții mele conjugale - succesul parțial al eforturilor lor stărui toare spre Înnoirea mea continuă și În pas cu vremea, măcar În for mele exterioare, vestimentare, de limbaj, de ținută și de com portare mondenă. ...Asemenea șerpilor, cu pielea mereu alta În fiecare primă vară, dar păstrând, intactă, vezica lor plină cu veninul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al Doilea Război Mondial, felul cum se prezenta România și aviația în acel timp, conform documentării dumneavoastră? D.F.: Aviația, din punct de vedere tehnic, pe de o parte lăsa de dorit, la începutul războiului, însă era într-un proces de înnoire și modernizare, accelerat de alianța cu Germania, care ne-a furnizat aparate de zbor foarte moderne pentru acea vreme. Piloții, în general, erau oameni cu personalitate, erau conștienți că aparțin unei elite a societății românești. De regulă, nu erau genul
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
lumii românești, biblioteca s-a constituit treptat în diverse „coridoare culturale” și a funcționat ca instituție care a apropiat considerabil civilizația noastră de cea occidentală, contribuind prin libera și intensa circulație a valorilor la continua primenire a gândirii umaniste, la înnoirea cugetării românești și integrarea culturii noastre în orizontul european. Ca un „complement” necesar al școlilor și, ulterior, al tipografiilor, la noi bibliotecile s-au constituit mai întâi în preajma unor mănăstiri, în mediile aulice și la curțile aristocratice. Bibliotecile confesionale, care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
urmare, această bunăvoință a zeilor eu trebuie să o răscumpăr, am anumite obligații față de dânsa și nu se cade să mă culc pe perna moale a fatalității binevoitoare, ci trebuie să lupt, să lupt! 9 ianuarie 1959 Dorința mea de înnoire a început să se înfiripe de ieri-seară... Dimineața am făcut gimnastică, am îndeplinit toate comi sioa nele propuse, am făcut o vizită lui Mihai, pentru a evita o întoarcere prea timpurie acasă, am mâncat foarte puțin la prânz, și acum
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
prânz, și acum am de gând să mă apuc de lucru serios... Câtă asemănare între aceste rânduri și paginile insipide ale primelor mele jurnale!) De fapt, dacă le-am scris e numai pentru a nota următorul lucru: dorinței mele de înnoire i-a răspuns un vis frumos pe care l-am avut astă noapte: Se făcea că eram într-o zi de vară străvezie și luminoasă, pe marginea unui lac de munte înconjurat de pădure de brad. Mă azvârleam în apa
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
celor mai intime simțiri a străbunilor care acolo odihnesc, care au stropit cu sângele și sudoarea frunții lor acest pământ sfânt, frământându-l și apărându-l. Nu degeaba se spune că pământul țării geme când e cotropit și că ecoul înnoirilor sale se aude până în depărtări, atunci când țara este în floare.“ (Contemporanul, 6 octombrie 1972) „Nu mai departe de 24 de ore înainte, am avut cinstea și plăcerea să fiu primit în audiență de președintele țării, și să fiu întreținut într
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întregului popor, împreună cu tradiționala urare: La mulți ani!“ („Metafore ale distinsei considerații și prețuirii întregului popor față de tov. acad. dr. ing. Elena Ceaușescu“, Radio București, 2 ianuarie 1988) „Un adevăr validat de o îndelungată experiență demonstrează că numai epocile deschise înnoirilor și sintezelor originale, căutărilor îndrăznețe, efervescenței creatoare în toate domeniile pot dobândi un profil unic, inconfundabil. Așa va rămâne în istorie Epoca Nicolae Ceaușescu, caracterizată și prin accesul larg al maselor la cultură, democratizarea literaturii și artei, înscrierea spiritualității românești
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, întregului popor de a se desfășura la cele mai înalte cote ale competenței și responsabilității, spre propășirea patriei, a impulsionat și creația literar artistică spre o multilaterală diversificare a mijloacelor de expresie, spre continua lor înnoire, spre descoperirea a noi și noi căi de transmitere a frumosului către oameni.“ („Nedezmințită încredere“, România literară, 22 ianuarie 1987) LĂNCRĂNJAN Ion „Factorul determinant al înnoirilor acestora a fost și continuă să fie omul politic Nicolae Ceaușescu, conducătorul încercat și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
creația literar artistică spre o multilaterală diversificare a mijloacelor de expresie, spre continua lor înnoire, spre descoperirea a noi și noi căi de transmitere a frumosului către oameni.“ („Nedezmințită încredere“, România literară, 22 ianuarie 1987) LĂNCRĂNJAN Ion „Factorul determinant al înnoirilor acestora a fost și continuă să fie omul politic Nicolae Ceaușescu, conducătorul încercat și cutezător, a cărui afirmare corespunde cu afirmarea însăși a țării noastre pe un plan politic foarte larg, al cărui drum capătă valoare de simbol, pentru ceea ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
generoase care, transfigurate artistic, ne vor impune în conștiința publicului nostru și în circuitul universal.“ (Luceafărul, 18 iunie 1977) PAPU Edgar „Astăzi, în sfârșit, dispunem de condițiile cele mai favorabile pentru a ne afirma ca atare. Înlăuntru, asistăm continuu la înnoiri pasionante, iar în afară am câștigat un prestigiu internațional cum n-am avut niciodată. Cu atât mai mult deci ni se oferă acum prilejul de-a fi noi înșine, de a potența culminant calitățile conștiinței noastre, ale tradiției noastre care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de incultură și de supunere la fluctuațiile de moment ale modei poate duce la marasmul absurdului și al aberației. Respectând elementara libertate a inițiativei individuale, care este condiția primordială a oricărei creații de literatură și artă, apelul la echilibru, la înnoirea unei tradiții sănătoase, la scoaterea în evidență a valorilor false trebuie salutat ca un act de cultură, ce îndeamnă la măsură și la echilibru. Este tocmai ceea ce se desprinde în chip hotărât din Propunerile prezentate de secretarul general al Partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fel opus politicului, cum unii au crezut la un moment dat. Dimpotrivă, am putea spune că, după acești ani, și de la înălțimea unor cărți remarcabile, putem constata esența «de stânga» a frumosului. La urma urmei, esteticul se manifestă ca o înnoire, uneori ca o adevărată revoluționare a unor forme cunoscute vechi. El combate obișnuințele, închistările, el se exprimă împotriva șablonului, mereu ca o invenție și inovație, și tocmai de aceea sesizează conștiința, cucerește publicul, farmecă tineri. Esteticul este, prin acțiunea lui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]