93,058 matches
-
și fugi înapoi la bufet ca să se refacă. Prilej cu care povesti de mai multe ori e i se întâmplase. Fiind de fiecare dată mult mai explicit fiindcă și paharele de trăscău se înmulțeau... În acest timp, doamna Filica se întorsese acasă de la o vecină unde ghiciseră în cafea ce fac soții lor plecați la muncă prin cele străinătăți. Când intră în casă îi văzu pe cei doi copii mai mari jucându-se de-a arabii și americanii într-un foarte
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
fiindcă spune, în finalul unui articol care oferă un amestec normal, cred că ăsta e cuvîntul, de pro și contra, dar fără să topească atitudinea într-o neutralitate antipatică, așa: "Și apoi din propria sa activitate critică - spre a-i întoarce politeța - nu-și dă seama d. Lovinescu de singurătatea austeră în care rămîne, în clipele cele mai personale ale intuiției sale critice? E de ajuns să pomenim de cercetările sale artistice din ultimul timp, îndeosebi asupra cîtorva poeți din generația
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
Istrului, unde s-a luptat gigantul Tiphon, Herodot îl numea țara arimilor (www.ariminia.ro). Arimaspii se mai numeau și cacidari (Pliniu, IV. 19), probabil o transcriere a epitetului de căciulari, căci am văzut că ei purtau căciulile cu vârful întors așa cum întâlnim la dacii de pe columna lui Traian, la zeul „persan” Mithra și alte monumente clasice, obicei păstrat până în vremurile noastre în portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
centură, intrăm în satul vechi și, a cincea uliță, facem la dreapta. I s-a dat și un nume: strada Lalelei. Deși Sfântă Marie este aproape, laleaua ne amintește de primăvară. De bucuria acestui anotimp. Drumul, de astădată neasfaltat, ne întoarce în lumea în care vrea să ne readucă Domnul Pătra și ne provoacă, celor care mai știu ce este aia, nostalgia satului din care toți venim. Fără grabă, ocolind cu atenție denivelările drumului de țară, mașina Domnului Pătra, semn că
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
privirea în jos pentru a nu i se vedea probabil ochii înlăcrimați, am sentimentul că sunt în Galiciuica, mă văd alături de tatăl meu pe care aveam grijă să-l întâmpin pentru a-i deschide porțile de fiecare dată când se întorcea, seara, de la câmp. Văzându-ne că privim troscotul de lângă plug, ne atrage atenția că a ținut să aibă în curte verdeață, iarbă curată, așa cum știa el că avea la el în sat și, de fiecare dată când ploua, îi plăcea
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
care să mă retrag în zile de arșiță și să mă simt bine, în care să mă simt alături de părinți, de satul în care m-am născut. De aceea, în tot timpul pe care mi-l petrec în grădină, mă întorc în timpul în care am cunoscut satul de care mă simt încă legat. Am o plăcere copilărească să întorc ceasul CFR Patent care cronometrează pentru mine timpul de atunci, timp care, mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
alături de părinți, de satul în care m-am născut. De aceea, în tot timpul pe care mi-l petrec în grădină, mă întorc în timpul în care am cunoscut satul de care mă simt încă legat. Am o plăcere copilărească să întorc ceasul CFR Patent care cronometrează pentru mine timpul de atunci, timp care, mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de zestre a bunicii nu a fost mâncată de cari. Nu s-a învechit cu nimic și păstrează pentru
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Eneida, contra olteanului Cioancă, gradatul rău care avea boală pe teteriști: Infandum, regina, jubes, renovare dolorem... poruncești, regină, să reînnoiesc o durere de negrăit!... De ger, recrutul înghețase în contact cu zăpada întărită, în ciuda exercițiului fizic impus. O clipă, se întoarse pe o rână în omătul bătătorit, și, privindu-l de jos, pe gradat, cum își sugea mucul țigării, dincolo de cotor, fără să se ardă, chiștoc pe care-l ținea strâns între două dește, între arătător și cel gros, îi adresă
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
între două dește, între arătător și cel gros, îi adresă latinește vorbele urâte pe care le rosteau și soldații lui Cezar între o bătălie și alta, jucând rișca... Și le debită așa, gâfâind, cum ședea cu umărul proptit în zăpadă, întors spre ălălalt, ca și cum sergentul le-ar fi priceput, cum le asculta el atent, probabil gândindu-se ce pedepse să-i mai dea indisciplinatului... Dar recrutul trăgea mai departe în el cu vorbele lui, cum tragi niște focuri cu gloanțe oarbe
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
oameni, cît faptul că pentru ei Becali e un fel de ultimă speranță. Nu contează calitatea binefăcătorului, ci acțiunile și intențiile sale. În 1990, FSN-ul a cîștigat alegerile cu promisiuni de binefacere. Cînd PSD și dl Iliescu s-au întors la putere în anul 2000 au făcut-o tot cu astfel de promisiuni. Gigi Becali a luat-o invers. A construit, din banii săi, case pentru sinistrați și și-a făcut faima de om darnic pentru cei amărîți. Dacă președintele
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
nu poate fi păstrată. Decât doar dacă o abandonezi în favoarea alteia. O altă clipă. Mereu alta. Lucrarea muzicală curge prin clipele pe care le părăsești, una câte una, până la ultima secundă luată cu tine și căreia, vrând, ne-vrând, îi întorci spatele. Iar dacă muzicile contemplative îți oferă senzația că poți să le depozitezi, să fie, cum se zice, la purtător, muzicile narative se lasă însușite prin intensiune cantitativă și nu prin expansiune, prin comprimare emoțională și nu dilatare, prin evacuarea
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
țară din lume ca suprafață, după Federația Rusă și Canada) o dată pe an cel puțin, familiile se reunesc, se întâlnesc, așa cum se obișnuiește de Crăciun și de Anul Nou în lume. Unii chinezi își cheltuiesc toate economiile numai să se întoarcă în locurile unde s-au născut, cel puțin o dată pe an, cu ocazia Festivalului Primăverii. Obiceiul este de a se face multe cadouri celor dragi - îmbrăcăminte, mâncare, fructe și orice, la fel ca la noi de Crăciun. Copiii primesc plicuri
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Teatrul Odeon, gazda celor de la micuțul teatru parizian. Cei care am văzut sau nu montarea lui Bataille la Paris, am avut șansa să redescoperim teatrul de text. Și istoria lui. Am avut senzația, preț de minute bune, că m-am întors în timpul și în atmosfera Parisului de la începutul anilor '50. Am savurat limba splendidă în care textul lui Ionesco se simte confortabil, am urmărit gesturile și am redescoperit jocurile și glumele pe care regizorul și autorul le făceau în timpul repetițiilor (așa
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
ești activ. Și mie mi-e dor de tine și, în general, de țară și de oameni de acolo, dar vremurile sunt foarte tulburi, acolo ca și aici și îmi este imposibil să vin în vizită. Oricum, visez să mă întorc definitiv în România și sper ca Dumnezeu să mă ajute s-o fac mai curând decât ne lasă condițiile actuale să întrevedem. Ce proiecte editoriale mai aveți la Scrisul Românesc? Îmi dau seama cât de greu este să editezi ceva
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
coală albă și memoria, care, adeseori, era atroce. Mă apăram împotriva acestor vrăjmași necruțători dinlăuntru și din afară prin amintiri plăcute. Tu erai una din ele. De aceea, și cartea și scrisoarea ta sunt pentru mine un fel de viitor întors în trecut, un amestec ciudat și tulburător. Sunt convins că fetele tale sunt tot așa de bune ca și tatăl lor. Agreez cu Udriște Năsturel, pe care îl citez: „Bine a zis odată a lui Platon înțelepciune/ Că a numelui
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
te-ai mutat și așteptam timpul să vin în România - timp care a fost în Martie. Nu ai venit și m-am gândit că ești foarte ocupat, sau ești plecat din țară. Nu-mi dau seama de ce mi s-au întors două scrisori pe care ți le trimisesem și atunci nu ți-am mai scris, așteptând timpul întâlnirii din Martie. Îți mulțumesc pentru cărțile trimise, și înainte, și acum. M-a bucurat enorm volumul din Eminescu<footnote M. Eminescu, Texte esențiale
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
pentru tine, nu în sensul unei protecții, tu n-ai nevoie de așa ceva, dar vor fi foarte multe lucrări și nu aș vrea ca, din cauza suprasolicitărilor, să fii lăsat la o parte. Nici acum nu știu de ce mi s-au întors scrisorile adresate ție. Este foarte posibil să fi făcut eu vreo greșală la adresă, pentru că, de fiecare dată am luat adresa din caietul meu de adrese și poate era acolo o greșală. Acum am scris adresa ta în computer - în
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
peste Pimentel pe care tocmai îl rădea Joaquim Brici-Ascuțit, un al treilea s-a cufundat în albia de rufe a Miquelinei Fortes, altul a fost trimis tot în prăvălia lui Ventura, l-a întâlnit în drum pe primul care se întorcea și s-au prăbușit amândoi pe un pat dublu, Angelo îi dădea înainte cu picioarele, cu mâinile, cu capul, camonii erau zvârliți prin tot ce se putea numi ușă, erau efectiv livrați la domiciliu, mai târziu Zuca avea să spună
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
-l facă pe S.A. să scrie mai firesc, fără ticurile de belfer de tip egoistoria și altele asemenea, bune pentru aruncat ca praf în ochii studenților. Se mai aștepta ca, dacă tot își recunoaște o vină, S.A. să n-o întoarcă de parcă ar aștepta aplauze (unii, mai slabi de înger, l-au lăudat cu duioșie, de altminteri). Așteptam ca S.A. să nu spună că s-a sacrificat intrînd în PCR ca să salveze revista Dialog. Un bun-simț contextual te obligă, măcar o dată
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
Cristian Teodorescu Profetul din Dămăroia a murit surprinzător, cînd tocmai anunțase că se va întoarce și dădea semnele unei matusalemice pofte de viață. Medicii cu care am discutat despre boala lui erau însă de părere că zilele politologului erau numărate. Arterele lui Brucan, mi s-a explicat, erau ca niște camere de cauciuc expirate. Le
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
inteligenței..." îi scrie Adolfo Bioy Casares lui Ion Vartic, într-o scrisoare din martie 1987. Un scurt fragment care sintetizează poliloghia de mai sus. Am vrut să iau cartea aceasta cu mine, în concediu. Am căutat de-am înebunit, am întors un pahar cu gura în jos, am mai făcut și alte vrăjitorii, fără nici un folos. Am găsit doar notițele. Ca de obicei, am împrumutat-o fără să-mi notez cui. Cu o zi înainte să plec, am primit la redacție
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu o zăream, oricât m-aș fi străduit. O părăsiseră, provizoriu, în retragerea din 1940 și apoi,definitiv, în aceea din 1944. De atunci nu mai putuseră să se se întoarcă... Îi ascultam și încercam să-i înțeleg. Prea bine știam că, oricât suflet aș fi avut, oricât inima mea s-ar fi zbătut înfiorată de durerea lor, nu voi putea niciodată să le înțeleg drama. Nu vor fi niciodată cuvinte
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
lungul fiecărei clipe, al fiecărei zile, ca o povară de neostoite doruri și cumplite neputințe. Cunoșteam toate aceste și din dorul mamei mele de satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu o zăream, oricât m-aș fi străduit. O părăsiseră, provizoriu, în retragerea din 1940 și apoi,definitiv, în aceea din 1944. De atunci nu mai putuseră să se se întoarcă... Îi ascultam și încercam să-i înțeleg. Prea bine știam că, oricât suflet aș fi avut, oricât inima mea s-ar fi zbătut înfiorată de durerea lor, nu voi putea niciodată să le înțeleg drama. Nu vor fi niciodată cuvinte
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
lungul fiecărei clipe, al fiecărei zile, ca o povară de neostoite doruri și cumplite neputințe. Cunoșteam toate aceste și din dorul mamei mele de satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]