89,143 matches
-
lui? (Doamne, fă o minune și pentru noi, păcatoșii! Poate ne-o mai veni mintea la cap!) 3. În condițiile recirculării, dacă a mai rămas ceva din mine, omul căzut din dumnezeire? Mda! Greu de răspuns, mai ales la ultima întrebare și mai ales când ,,oglinda retrovizoare a unui eu” (ca să amintim de AMURGUL ZEILOR... OLOGRAFI - Marian Barbu, Ed. SITECH, Craiova, 2011), versativ, mai tot timpul, îmi refuză imaginea. Greu de raspuns și câtă vreme omenirea ar numără vreo 6,5
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cât de mare poate fi clipă. 1031. Fulgeră-mi uitarea cu amintirea luminii din tine spre a-mi redescoperi ființă pierdută. 1032. Nebunia este surâsul unicului adevăr ce poate exista în această lume. 1033. Nu obosi Cuvântul Lui Dumnezeu cu întrebări despre El și creație fiindcă oricum nu-ți va răspunde. 1034. Alunga depresia, absurdul și deșertăciunea din lume și vezi ce rămâne în locul lor? Nimic! 1035. Ar mai exista pietre prețioase de nu ar fi iubirea? 1036. Nu există valoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
început să public anual câte o carte, de când am ieșit la pensie. D.C.: Ce frumos !... C.P.: Adică, asta ar însemna reîntoarcerea la prima iubire... „On revient toujours au premier amour”, spune francezul... D.C.: Bun, dar acum vin cu o altă întrebare. Ce vă place cel mai puțin în această a doua meserie, începută încă de când practicați medicină? C.P.: Îmi place mai puțin faptul că sunt strecurați printre scriitori, si acum, ca și pe vremea comunismului, oameni care urmăresc doar funcții în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cuțitul și care să accepte doar pe cine doresc ei în Uniunea Scriitorilor. Ba mai mult decât atât, ei te privesc cu o oarecare sfidare, în momentul în care vrei să discuți cu ei probleme de literatură, să adâncești anumite întrebări. Din nefericire, printre ei se află și foarte mulți tineri, deja plini de suficientă. Au aranjat între ei să-și publice la diferite ziare sau edituri unele cărți, și atunci ei se considera deja niște clasici în viață... D.C.: Ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nori... Cărțile mari se exprimă în limba engleză, franceza, germană sau spaniolă și uneori în italiană. Rareori într-o limbă că poloneză sau...am omis rusă, în care au strălucit scriitori că Soljenițân sau Pasternak. D.C.: Vă provoc cu altă întrebare. Ați scris „Excursii studențești în Europa” și veți scrie sau aproape ați terminat „Excursii în Statele Unite”? C.P.: Nu, abia am scris primele zece pagini. Dar anul acesta, până în octombrie, sper să o dau la imprimerie... D.C.: ...Deci, eu vin din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen Dragomir a avut un dialog relevant pe această temă cu Ion Cristoiu. La întrebarea, știe, țoapa, că e țoapa, răspunsul a fost ferm. Nu! La tot pasul caută să se remarce, acele inconfundabile femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
avut loc într-o zi caniculară, în vara anului 2007, pe când călătoream de la București la Craiova. În compartimentul trenului, o tânără infatuata, care demonstra că a fost alergică la citit, îi lămurea pe doi consăteni că s-a privatizat. La întrebarea curioșilor, unde are magazinul, privatizata le-a răspuns, invidioșilor, că nu are un spațiu anume, deoarece face comerț ambulatoriu. Ignoranții din fața precupeței nu știau că, privatizare înseamnă că ai cumpărat ceva din proprietatea statului, o fabrică, un magazin sau altceva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi în vânt dacă le citim e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa spune sabia care cerea să nu pătrundă nici-un străin prin peretele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
parcă auzi vocea vatmanului care anunța: „Dă-te neamule jos, Să bei un vin spumos/ Să mănânci peste batog/ Și să-ți cânte Zavaidoc. Tramvaiul pleacă, dar rămâne zumzetul tenor al rapsodului celebru interpretând „Cântecul lui Zavaidoc” ce debutează prin întrebarea: „Cine mă puse pe mine/ Să viu seară pe la tine/ M-ai ofticat vai de mine/ C-am venit seară la tine./”, sau „Cocoșel cu două crește/ Bărbat cu două neveste./”( Vezi varianta: Cine mă puse pe mine să pun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să fiu înțelegător cu studenții mei. Și a venit bacalaureatul în 1946. Nu mai aveam șansă (vai de șansă lor, căci cei mai multi aveau să moară pe front) pe care au avut-o candidații la bacalaureat prin anii 1943-1944 cărora prima întrebare ce li se punea era: Ce vreți să faceți în viitor? Ofițer! Răspundeau aproape în unanimitate candidații Și asta era sinonim cu trecerea bacalaureatului. Noi, fiind în anul de grație 1946, nu mai mergea figură. Ba începuseră profesorii să ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
îl găseam singur în birou, fără să se uite mult pe listă, îmi elibera permisele foarte repede. Însă când mai era cineva în birou cu el, chiar dacă avea un grad inferior față de el, părea să fie vigilent și îmi punea întrebări în privința unora din echipaj, așa că trebuia să stau cel puțin jumătate de oră în biroul lui, pana primeam permisele. De la fiecare vapor, căpitanul îmi dădea un plic mare cu documente privind cargoul adus și alte mesaje pe care le aduceam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
meu... Itzhac Smetana s-a născut în anul 1923, în Cehia și a ajuns în Eretz Israel în 1939. Povestea pe care am auzit-o de la el face parte din biografia familiei sale și, pentru că nu prea multi îi pun întrebarea de mai înainte, nu are ocazia să o repete. Mirarea mea s-a concretizat imediat printr-o exclamație: Smetana a fost evreu? Nu, a zâmbit Itzhac Smetana, el nu, dar băieții lui, da! Pe vremea când nu era decât un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fără comic devine tragic. • Neadevărul ajuta la supraviețuire (Bianca Marcovici). • I-au spus să mai pună mâna pe o carte. A pus mâna dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de nonvaloare. • În unele cazuri, daca as înțelege întrebarea, poate aș găsi și răspunsul... • Cuvintele duc uneori în locuri tainice. Dar nu e obligatoriu să le urmezi. • „Toate pânzele sus! Până în pânzele albe!” • Speranța moare penultimă... Înaintea noastră. • Nefericit de profesie. • Ideile mele proprii vin de la mării filozofi ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu devină „Ultimul Spectacol!” Cântați, Cântați, Cântați și toți voioși să fim! LA DONNA E MOBILE, când e trădata! Din volumul Conspirația iubirii Editură NEMESIS, Montreal, 2010 Un Copil vine în Lume ca un Mesager. El cunoaște toate răspunsurile la întrebările rostite și nerostite, altfel de ce ar mai veni? Copilul însă nu poate să ni le dezvăluie vorbind, iar când începe să vorbească e deja prea târziu, pentru că poartă de deasupra capului i s-a închis și invizibilul nu i se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că ele-ar străluci la fel. De fapt, nici nu există Stelele țel VIAȚA Ea cântă Cea mai frumoasă simfonie La coardă sufletului meu De omenie De ce, oare de ce nu sunt în stare Să mă opresc și s-o ascult? Întrebarea mă Obsedează de mult... ARMONIZARE Iubirea noastră crează Universuri. Totul e atat de simplu: Hai să intrăm în rezonanță Cu Iubirea cea mare, S-o refacem Și să ne facem Dintr-o strigare. A POSTERIORI Știi (mi-am șoptit, după ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
am mai zăbovit un pic, Scriind această poezie. PAȘI SPRE POEZIE Este deosebi de îmbucurător să stai îndelung de vorbă cu un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ascuns. Ascunderea demonstrează că celor doi le era teamă de pedeapsa pe care urmau să o primească ca urmare a călcării poruncii. Însă teama lor de Dumnezeu nu s-a concretizat și într-o recunoaștere a greșelii săvârșite. Dimpotrivă, la întrebarea Creatorului: Adame, unde ești? (Facere 3, 9), acesta răspunde că am auzit glasul Tău în rai și m-am temut, căci sunt gol, și m-am ascuns (v. 10). Pare a fi o încercare de a distrage atenția lui Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
gol, și m-am ascuns (v. 10). Pare a fi o încercare de a distrage atenția lui Dumnezeu de la păcatul săvârșit, încercând să vorbească despre ultimul lucru care s-a întâmplat după cădere: faptul că au auzit glasul lui Dumnezeu. Întrebarea pe care o adresează Dumnezeu are un sens mai profund decât cel ce se lasă descoperit la prima vedere și anume, Dumnezeu îl întreabă pe Adam: în ce stare ai ajuns? Sfântul Simeon Noul Teolog vede în această întrebare un
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu. Întrebarea pe care o adresează Dumnezeu are un sens mai profund decât cel ce se lasă descoperit la prima vedere și anume, Dumnezeu îl întreabă pe Adam: în ce stare ai ajuns? Sfântul Simeon Noul Teolog vede în această întrebare un îndemn: Hai, cugetă, nenorocitule, hai, ieși de unde te-ai ascuns! De Mine crezi că te poți ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, II, Cateheze, Cateheza 5, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
goliciune din suflet era lipsa prezenței lui Dumnezeu. Și pentru că Adam nu își recunoaște cu sinceritate păcatul comis, i se mai dă o altă șansă: Cine ți-a spus că ești gol? (v. 11), adică de unde știi acest lucru. Această întrebare pe care Dumnezeu o adresează lui Adam este de fapt o invitație la mărturisirea păcatului săvârșit, la o veritabilă întoarcere spre El. Dumnezeu l-a căutat pe Adam, care s-a ascuns, și l-a întrebat: Unde ești? Nu cumva
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
întoarcere spre El. Dumnezeu l-a căutat pe Adam, care s-a ascuns, și l-a întrebat: Unde ești? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit să nu mănânci? (Facere 3,11). Felul cum este pusă întrebarea: Nu cumva îi favorizează lui Adam un răspuns pozitiv, dându-i prilej de a se pocăi. Dumnezeu știa că Adam și Eva călcaseră porunca, cunoștea cauza goliciunii lor, dar El aștepta părerea de rău a acestora pentru păcatul săvârșit. Însă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și comoditatea celor care leau săvârșit, fără a fi condiționate de cele mai mici probleme medicale. În țara noastră, cauza principală a avorturilor este lipsa de Dumnezeu a femeii, lipsa credinței puternice în El, lepădarea, trădarea față de El. Se pune întrebarea: „Dacă Dumnezeu este purtătorul de grijă al întregii creații, nu va purta El grijă de om, care este cununa și regele creației?” În Sfânta Evanghelie după Matei ni se relatează cum Mântuitorul a picurat lumina în ochii unor orbi ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
va purta El grijă de om, care este cununa și regele creației?” În Sfânta Evanghelie după Matei ni se relatează cum Mântuitorul a picurat lumina în ochii unor orbi ce credeau cu tărie că Hristos putea să-i vindece. La întrebarea pusă de Bunul Mântuitor dacă ei cred că El ar putea face aceasta, orbii au răspuns cu credință neîndoielnică: Da, Doamne. Astfel, Mântuitorul văzând credința lor, le-a răspuns: Fie vouă după credința voastră (Matei 9,29). Aceleași cuvinte le
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
dubitativul dacă și atunci încearcă scuze: Dacă n-o să am bani cu ce să-i crescĂDacă nu le voi putea oferi un trai confortabilă Omul șovăielnic nu va primi nimic de la Dumnezeu, spune Scriptura (Iacov 1, 6-7). Dar inevitabil apare întrebarea: Omul îi crește? În Psaltire menționează proorocul: (Doamne) Cel ce dai hrană la tot trupulă(Psalmul 103). Referitor la aceasta și în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]