2,580 matches
-
și politicile de acțiune socială. Neutralizarea conflictualității politice a orașului în tratarea mediului urban trebuie raportată la modalitățile prin care se constituie acțiunea publică la începutul celei de-a III-a Republici, care are ca trăsături principale pretenția de a întruchipa interesul general și segmentarea metodică a domeniilor de intervenție. Identificarea statului cu interesul general 53 nu îi face pe fondatorii Republicii a III-a să impună un voluntarism al statului. Filosofia socială a republicanilor se baza în primul rând pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în societate prin muncă. Desigur, această promovare a socialului are un preț politic, și anume eroziunea responsabilităților individuale în câmpul raporturilor sociale: societatea nu mai este atât subiectul devenirii sale, cât obiectul unei promovări concepute în afara ei"66. Dar ea întruchipează această căutare a dezvoltării conjugate cu siguranța și libertatea cărora statul le este garant. Pătrunderea puterii publice în sfera privată corespunde grijii de a asigura protecția socială 67 a societății împotriva acelora care îi amenințau securitatea, sănătatea și moralitatea. Deoarece
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mediul urban. Această ambiție ilustrează voința de a moderniza societatea franceză în contextul respectării unei legitimități democratice reînnoite 79. Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului Politica de amenajare a teritoriului întruchipează voluntarismul modernizator al statului în anii de creștere economică de după război. Ministrul Reconstrucției și Urbanismului, Eugène Claudius-Petit, fixa o definiție canonică a acesteia în comunicarea făcută în cadrul Consiliului de Miniștri, în 1950. Documentul este adesea prezentat ca actul oficial fondator
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de funcții și servicii, decât în calitate de comunitate politică și socială. Numai atunci când politica de amenajare teritorială avea să se intersecteze cu ampla politică a locuinței, ea însăși legată de progresul unui urbanism operațional, politica urbană avea să fie apreciată ca întruchipând componentele esențiale ale căutării "binelui comun". Urbanul, vector al modernizării sociale Modernismul marilor ansambluri Expresia "mari ansambluri" apare pentru prima dată în 1935, în revista L'Architecture d'aujourd'hui (Arhitectura de astăzi). Urbanistul Maurice Rotival o utilizează ca titlu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la industria modernă. Vechea artă a constructorilor se pierdea în fața utilizării noilor materiale (betonul, oțelul, sticla) și a experimentării noilor procedee (asamblarea prefabricatelor, standardizarea lor). Acestea erau condițiile necesare pentru construcția masivă de locuințe de calitate și ieftine. Marile ansambluri întruchipau cu atât mai mult progresul cu cât slaba industrializare a sectorului construcțiilor făcea ca prețurile să fie în Franța ceva mai ridicate decât în celelalte țări europene. În 1950, Franța număra mai mult de 100 000 de întreprinderi implicate în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de lucru, fotolii de diverse forme pentru odihnă, mobilă compartimentată pentru obiectele de uz personal [...]. Interiorul caselor nu mai semăna cu acela din vremea lui Ludovic al XIV-lea. Iată aventura"129. Aceasta era promisiunea făcută de Le Corbusier. Pentru că întruchipa accesul la bunăstare, habitatul standard era făcut să stimuleze adeziunea ocupanților la normele și valorile societății industriale și, prin urmare, la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie la îndemâna gospodinei; dar miza nu era
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
etaje deschid ferestrele spre spații mizere. Marile orașe au devenit prea dense ca să poată asigura securitatea locuitorilor lor, deși încă nu au ajuns atât de dense încât să răspundă noilor cerințe ale lumii afacerilor"135. Verticalitatea morală pe care o întruchipa acum ortogonalitatea "orașului luminos" condamna orașul tradițional din cauza arhaismului străzilor sale sinuoase, a locuințelor strâmte, a zonelor întunecate, pe scurt, pentru "sălbăticia" sa. " Drumul cotit este drum pentru animale, strada dreaptă este pentru oameni. Drumul ocolit este efectul plăcerii, nonșalanței
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și specializa serviciile și rolurile bine delimitate 142. Prin această raționalitate urbanistică se milita ca și puterea publică să împiedice efectele dăunătoare ale dreptului de proprietate asupra amenajării orașului. Urbanismul modern condamna iraționalitatea dezvoltării urbane lăsate doar pe seama legilor pieței, întruchipată în perioada interbelică de aceia care făcuseră "împărțirile defectuoase" ale loturilor, de aceia care creaseră victimele proliferării anarhice a pavilioanelor construite în periferii lipsite de confort, "o lume celiniană a sărăciilor suprapuse"143, așa cum le califica Émile Aillaud. "Orașul nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ieși, dar comunitatea era escrocată"191. Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" Tehnocratismul urbanismului progresist a fost denunțat din două motive: mai întâi, din cauza disprețului pe care îl afișa față de aspirațiile locuitorilor; apoi, din cauza subterfugiului care îl prezenta pretenția sa de a întruchipa progresul tehnologic. Nerecunoașterea dorințelor locuitorilor transpare în trei aspecte: efectele emergente ale standardizării noilor construcții, și în particular a marilor ansambluri destinate locuirii și vieții sociale; tensiunile generate de ideologia amestecului social; contradicția între construcția de mari ansambluri și preferința
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la constrângerile obiective care "defineau pentru fiecare grup social posibilul și imposibilul în materie de locuire"198. Opinia favorabilă a unui subiect provenit din clasele populare ținea mai mult de gust decât de acceptarea rațională a unei constrângeri. Marele ansamblu întruchipa pentru el o soluție la lipsa locuinței, a cărei duritate o resimțise. Trecerea de la o cocioabă la confortul standardizat al HLM era pentru el un progres, și atunci respingea stereotipul "cuștilor de iepuri" (așa cum porecleau cei din clasele mijlocii și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dispozitivele instituționale care încurajează participarea, constatăm că modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François Bloch-Lainé că notabilii au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se descotorosi de tendința orientării asupra propriilor privilegii ignorând viitorul, administrația consultativă înțelegea să preschimbe societatea politică tradițională înființând noi spații publice politice (comisia Planului, adunările regionale, comisiile extramunicipale etc.) mai bine corelate cu "forțele vii" ale țării. Planificarea urbană întruchipa, în anii 1960, punerea în act a principiului reprezentării intereselor corectate de intervenția tehnică, alianța experților centrali cu forțele locale vii. În prelungirea spiritului Planului, "forțele vii" sunt oamenii a căror "influență ține mai mult de calitățile personale, de voința
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele însele terenuri de antrenament ale culturii civice 241". Această conversie așteptată a rolului statului se află la originea entuziasmului sociocultural urban care, în viziunile moderniste, întruchipează spațiul privilegiat al participării civice la înălțimea exigențelor democrației moderne. "Statul educativ și, împreună cu el și înainte de el, mișcările democratice spune Joseph Rovan trebuie să favorizeze venirea și ascensiunea acestor notabili de tip nou care pot face viabile ideile de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și voluntar de a substitui clientelismului notabililor, bazat pe principiul autorității, atitudini militante, participative. Ea trebuia să creeze condițiile unei comunicări democratice între indivizi. Acest proces de modernizare a vieții politice locale era explicitat în declarațiile directorului acțiunii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comandat de Ministerul Echipamentului a căpătat în zilele noastre o valoare aproape mitică. Puterile publice, autoritățile locale se consideră obligate să-l încadreze în programul lor. Grupările, "forțele vii" fac din participare revendicarea lor esențială 268". Grupurile de acțiune municipală întruchipează această dublă referință tehnicistă și participaționistă. Victoria lui Hubert Dubedout, care ajunge în fruntea coaliției GAM-PSU-SFIO la alegerile municipale din Grenoble în 1965, le face vedete. GAM, compusă în special din sindicaliști, universitari, ingineri, se prezenta ca o grupare apolitică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locale și de modificarea culturii civice, care pune pe primul plan încrederea și loialitatea față de puterile instituite, în detrimentul valorizării capacităților de acțiune individuale și colective 558. În registrele dezvoltării urbane, ale sistematizării teritoriale și ale "politicii orașului", avântul politicilor contractuale întruchipează de aproape treizeci de ani acest efort de elaborare a unui nou model de acțiune publică, în care programul se estompează în fața proiectului, norma, în fața contractului, manipularea opiniei publice, în fața implicării actorilor locali și a cetățenilor. Dar bilanțul a douăzeci
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
evidentă. În această perioadă esențială, schimbările pe care le înregistrează sensurile lor reprezintă un adevărat martor pentru schimbarea generală în legătură cu viața noastră comună: în legătură cu instituțiile sociale, economice și politice; cu scopurile pe care aceste instituții au fost proiectate să le întruchipeze; cu relațiile dintre aceste instituții și obiectivele activității noastre din domeniu instruirii, educației și artelor” (Williams, 1958, xiii). Altfel spus, în viziunea lui Williams cuvintele sunt un gen de seismografe secrete ale transformărilor sociale. Nu doar ale transformărilor care ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
suspiciunea că reprezintă o amenințare la adresa minorității. Supremația populară și puterea noilor mase au alimentat o asemenea raportare. După un timp, a apărut o altă temere, de data aceasta față de individualismul etic și practic, al societății capitaliste, ceea ce s-a întruchipat în ideea de comunitate, de „societate organică”. În secolul nostru, temerile primei faze au fost retematizate sub forma a ceea ce s-a numit „democrația de masă în noua lume a comunicării de masă” (Williams, 1958, 296). Succesiuni similare au avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai puțin important decât prefacerile din domeniul economic și social. Pentru că prin model se optimizează procesul de schimb de idei și experiențe, se deschide societatea către realitate. Schimbarea acestor adevărate pattern-uri este însă mai dificilă, pentru că modelele respective sunt întruchipate în anumite instituții, sunt asimilate la nivel organizațional. A lupta contra acestor modele înseamnă inclusiv a lupta împotriva instituțiilor care le întruchipează și le răspândesc din punct de vedere social. Williams oferă un exemplu edificator privind influența modelului convențional al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se deschide societatea către realitate. Schimbarea acestor adevărate pattern-uri este însă mai dificilă, pentru că modelele respective sunt întruchipate în anumite instituții, sunt asimilate la nivel organizațional. A lupta contra acestor modele înseamnă inclusiv a lupta împotriva instituțiilor care le întruchipează și le răspândesc din punct de vedere social. Williams oferă un exemplu edificator privind influența modelului convențional al structurii de clasă din Marea Britanie, model care împarte populația în grupuri: upper, middle și lower; modelul a funcționat și în domeniul educației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Critica poate fi oricât de severă, dar ea nu folosește decât dacă se conturează o alternativă. Din punctul de vedere al autorului, alternativa ar consta într-o radicală înnoire a instituțiilor cu atribuții în domeniul cultural și comunicațional. Pentru că instituțiile întruchipează modelele de care am vorbit. Procesul comunicării generale în societatea modernă are și o puternică latură instituțională. Nu vom putea înțelege coordonatele comunicării fără să avem în vedere instituțiile care întruchipează modele culturale și fără examinarea căilor de a modela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu atribuții în domeniul cultural și comunicațional. Pentru că instituțiile întruchipează modelele de care am vorbit. Procesul comunicării generale în societatea modernă are și o puternică latură instituțională. Nu vom putea înțelege coordonatele comunicării fără să avem în vedere instituțiile care întruchipează modele culturale și fără examinarea căilor de a modela și remodela asemenea instituții, care pot fi înțelese ca adevărate noduri ale comunicării, generatoare de modele atitudinale. Deși preocupat în primul rând de probleme culturale, Williams descoperă continentul comunicării, asupra căruia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
orice activitate publică. În 1856 îi apare a doua mare carte, Vechiul Regim și Revoluția. A lăsat și o amplă Corespondență. Scriitor, gânditor și istoric francez. Prin raționamentul său, prin critica privilegiilor, a fanatismului, a nedreptății și a prejudecăților a întruchipat spiritul Luminilor, a fost idolul burgheziei liberale anticlericale și, prin spiritul său, un prinț al întregii lumi cultivate europene; pentru mulți secolul al XVIII lea este secolul lui Voltaire; iar ca scriitor, a înnoit toate genurile, nu puține, pe care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tehnică literară anume, că scrieți doar ce simțiți. Nu v-ați condus niciodată după niciuna din tehnicile la modă? PA: Absolut niciodată. Teoria nu mă interesează. Cu atât mai puțin teoria literară modernă. M-ar mâhni gândul că opera mea întruchipează vreo teorie literară modernă. Nu mi-am propus așa ceva. Cât despre actul scrisului, da, chiar așa este: cuvintele curg aproape instinctiv din peniță, cu prea puțin efort conștient din partea mea. Când recitesc ce am scris, mi se pare adesea că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
satirizate imparțial. M-am considerat în general un partizan al Americii. Pentru cei care erau copii în al Doilea Război Mondial, America era aliatul puternic care ne-a ajutat să învingem, iar cultura ei, cunoscută nouă prin intermediul filmelor, revistelor etc., întruchipa un gen de trai bun, materialist la care tânjea Europa în urma războiului, și de care se bucură acum. Așa că am folosit America pentru a explora tema visului de fericire (temă foarte americană), aducând pe britanicii reprimați în preajma ei. LV. S-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]