7,848 matches
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > RUINELE, BUNURI NAȚIONALE!... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 180 din 29 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Până la pregătirea unor drumuri mai lungi m-am învârtit „în jurul cozii”, nu doar prin oraș zgâindu-mă pofticios în vitrinele și galantarele magazinelor de toată mâna, toate concentrate pe spații mai mici sau mai mari, cu diferite denumiri - că mi se părea, ca și acum, că nu prea știu
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Boris Israelovici și Fernando sunt astăzi oaspeții mei. Stăm de vorbă la o ceașcă de cafea și un păhărel de coniac și punem lumea la cale. La început discuția se învârtește în jurul lumii noastre de oameni obișnuiți, dar din vorbă în vorbă ajungem la un subiect profund nebărbătesc: moda feminină...! - Am văzut la televiziune, spune Fernando, o paradă a modei. Începe să semene din ce în ce mai mult cu moda de pe vremea bunicii, de
SCHIŢE UMORISTICE (106) ��' MODA FEMININĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367411_a_368740]
-
origine română, pe nume Nadine. Această tânără lucra împreună cu mama ei la un hotel și locuiau tot acolo. Nadine era o fată frumoasă și era privită cu admirație de către românii emigranți din Paris. În grupul de prieteni în care se învârtea și nea Mitică, existau trei pretendenți care îi făceau curte asiduu lui Nadine, în scopul căsătoriei: căpitanul Epuran, ajuns inginer, doctorul Miclea și doctorul Aerichide - un grec născut în România. Însă tânăra Nadine nu comunica cu ei, așa că aceștia au
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
Săndica nu mai avea răbdare să afle care este situația mamei și cât de grav este afectată de această comoție cerebrală. La serviciu de Urgență când a intrat, o întreagă echipă condusă de medicul de gardă, asistente și infirmiere, se învârteau pe lângă mama ei. Văzându-și mama pe patul de spital, parcă era și mai mică decât în realitate. O mână de om aflat într-o stare inertă. Medicul de gardă se chinuia să o stabilizeze, însă starea bătrânei era prea
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
pe viitor. - Desigur, domnule doctor. Vă mulțumesc din suflet. Doctorul de gardă de la Urgență era un bărbat bine legat la vreo treizeci - treizeci și cinci ani, brunet și cu un început de încărunțire timpurie pe la tâmple, însă arăta destul de șarmant. Asistentele se învârteau în jurul său că albinele în jurul reginei. El a rămas plăcut impresionat de frumusețea Săndicăi și de aceea i-a propus să mai poarte o discuție în cabinetul său la terminarea orelor de program, pe teme "medicale"și despre starea de
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
începusem campania de pescuit pe mare, m-am apucat să torn niște plumb pentru sculele mele folosite la pescuitul pe mare. Ocupat cu topirea materialului și turnarea lui în matriță, nu eram atent la ce face pisica care se tot învârtea pe lângă mine frecându-se de picioarele mele, parcă nu-și găsea locul. La un moment dat o aud cum se vaită și intrigat mă uit la ce făcea ea în living, eu fiind cum spuneam în bucătărie. Destul de neplăcută mi-
MĂRŢIŞORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367454_a_368783]
-
cu îndemnul și cu darea de mână, pentru ca roatele vehicolului ce cară la deal povara lor de vreo trei ani, spre a se alcătui în conținut fizic ființa livrească în care bat peste patru sute de inimi de artiști, să se învârtă când începeau a ședea în nemișcare! Nu pe absolut toți protagoniștii cărții acesteia îi agreează Maria Burcă, dar din momet ce pe toți îi iubesc eu și îi sădesc în grădina sufletului meu, ca pe flori (cât de mulți alții
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
pe cer. Împărțeam cerul în două. Eu am găsit opt nori, iar Torica zece. Întotdeauna era mai cu moț. Spunea că norii ei sunt mai frumoși, că la mijloc sunt negri, iar pe margini albi. În acest timp ei se învârteau pe cer.Se suprapuneau unii peste alții și am început să ne certăm care sunt ai ei și care ai mei. Într-un târziu când am observat că s-a întunecat am zis:”hai să mergem acasă, că e noapte
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
de faptele alergării pe urmele lui Dumnezeu. Datorită caracterului limitat al ei, Sfântul Isaac Sirul o consideră opusă credinței. Credința este față de aceasta o dezlegare, o eliberare de legile cunoașterii naturale. Această pseudo-cunoaștere sau cunoștință deșartă, arată scriitorii filocalici, "se învârte în uneltiri și viclenii în toate lucrurile ei". Ea îngâmfă pe om, fiindcă umblă în întuneric și "vrea să adeverească cele ale ei după asemănarea celor de pe pământ, necunoscând că este ceva mai înalt decât ea". Cei conduși de ea
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Politicienilor chemați la DNA Unul pe-altul se reclamă... Să te mai întrebi ce-nvârte!? Când n-au tată și nici mamă, Ce mi-e Mande, ce mi-e...Tute. De Dragobete Orice face un bărbat Pentru draga lui nevastă, Uf, dar ce mare năpastă!... S-a-mbătat. Unor însurăței S-au cununat la primărie, Și la
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367656_a_368985]
-
și eu, Lege nouă se dezbate, Ca legat de sănătate Să ne facem "Itepeu". Zice că anual să fie Câte o verificare, Să vedem la fiecare Înc-un an de-o să mai ție. Vor începe cu motorul, Să îl vadă cum învârte, Dacă dă rateuri scurte Și de cere ajutorul. Va urma apoi și hardul, Căutând prin circuite, Să nu fie încâlcite, Cu defecte cât e gardul. La rulmenți or să se uite, Dacă se învârt ușor, Sau le trebuie ajutor După
ITP PE PERSOANĂ. FIZICĂ. de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367664_a_368993]
-
cu motorul, Să îl vadă cum învârte, Dacă dă rateuri scurte Și de cere ajutorul. Va urma apoi și hardul, Căutând prin circuite, Să nu fie încâlcite, Cu defecte cât e gardul. La rulmenți or să se uite, Dacă se învârt ușor, Sau le trebuie ajutor După drumuri mult prea scurte. .................................. Puricați la amănunte, Dovedind că funcționăm, "Bun de treabă !" căpătăm Și-o ștampilă drept în frunte... Referință Bibliografică: ITP PE PERSOANĂ. FIZICĂ. / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ITP PE PERSOANĂ. FIZICĂ. de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367664_a_368993]
-
tine păstrat neîntinat Cu nașterea crudă al dragostei oarbe Eu cu tine mă simt tot ca primul bărbat Tu pari că gonești printre ape adânci Furând de la mine al dragostei cânt Cu strângeri și șoapte și zbucium ocean Mereu te învârți ca sirena în van Să mă prinzi, să mă încerci... Dar nu mai pot să te vreau acum Nu mai pot dorinței să te fur Al demnității cuget clar Mă îndeamnă să stau drept și amar Nu sunt o poartă
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
simtă! Știi cum zâce vorba: dacă nu e, înseamnă că nici n-a fost.(?!) —Bine, nea Ilie, lasă-i în seama mea! Auzi?... Am și eu o curiozitate. —Așa, taică!?... Am auzit multă lume că ai o gospodărie de se învârte după soare și că ai o grămadă de păsări și animale. Ai o singură fată și mai ai și 93 de ani... De ce muncești atâta, nea Ilie? —Ehei, măi taică!... Mie mi-a zis tataie o vorbă de duh și
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
dacă după ce vom tăia capul aceluia și un fals sau mai multe vor spune că și ei sunt adevărul, ce vom face? întrebă cineva. -Le vom tăia capetele nenorocite! spuse Iocentus îmbufnat, iar ceilalți făcură haz de supărarea acestuia. -Ne învârtim în cerc neajungând la nimic. -Asta doream să-ți spun Simbinacus, că lucrăm cu aparențe, neștiind exact ceea ce este adevărul. Presupunem deci. Doar presupunem... -Trebuie să vă dau dreptate mărite. E adevărat că nu putem cunoaște adevărul! Ce ciudat sună
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
sufletește erau departe de ea, ca de la cer la pământ. I-ar fi plăcut să audă și discuții despre viață, să filozofeze, să audă propuneri sau vreo idee din partea măcar a unuia dintre ei cu privire la soarta concetățenilor. Totul, totul se învârtea numai în jurul banilor, le străluceau ochii când auzeau de o eventuală afacere. Așa că dieta ei naturistă era de acum cea mai bună scuză pentru a refuza invitațiile la cină. Când a făcut un împrumut la bancă să-și cumpere Fordul
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ESEU DESPRE PUTERE (II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 212 din 31 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Putere - Supuși ; Stat - cetățeni! În despotia orientală supușii se învârtesc în jurul unui punct central, în jurul stăpânitorului, care stă în fruntea statului ca patriarh și nu ca despot în sensul Imperiului Roman și unde, în afara acestei unice puteri nu există altceva decât arbitrariul, în toată cruzimea sa, rătăcind fără rost în jurul
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
le punea de fiecare dată când se întorcea de la facultate, când mintea lui mesteca gândurile creierului secat de nevoi. Obosit de a se mai lupta cu boala, care îi răpusese din greu trupul încă viguros, omul simți cum totul se învârte în jurul lui și căzu pe trotuar cu capul sprijinit de o lespede. Nu mișca, privea doar cum mașinile luxoase, ce îi treceau prin fața ochilor împăienjeniți de durere, îl luminau cu farurile lor orbitoare, nesinchisindu-se nicicum să staționeze o clipă
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
că am luat legătura cu Hazicaf și, la întoarcere, îmi va da ceea ce i-a promis. Lui Constantin, care este atât de uimit de ceea ce vede, i-am cumpărat un talisman, un șirag de mărgele din chihlimbar, pe care le învârtește ca osmanlâii, cât e ziua de lungă. Pietrele șiragului sunt negre, vineții. Să știi că a început să numere în limba turcă până la douăzeci și unu, atâtea pietre câte are șiragul. Călătoria va dura mult. Abia aștept să vin să-mi văd
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Voi face tot ceea ce voi putea ca neamul nostru grec, urgisit și uitat, să urce din nou ca în vremurile de glorie, apuse acum... Se apropie de fereastră privind cerul senin. Sus, în largul albastru, apăru o pasăre ce se învârtea într-un cerc uriaș. Cu aripile întinse urca și cobora tăind văzduhul, iar zborul ei atât de liniștit îl făcea să se creadă că această pasăre nu ar fi în stare să facă rău niciunei vietăți. Dar se înșelă. Din
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
observă în depărtare spinările gălbui-roșietice ale unor movile, asemănătoare cu “cocoașele” tumulare ale unei stațiuni arheologice din epoca neolitică - “înfipte” la ultimul nivel de evoluție al perioadei respective - și apoi un fel de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor îl simțim clătinându-ne serios mașina), pe stânga costișe mai râpoase ale căror smocuri de miriște zvântată de secetă le pasc vacile și caii de la vre-o fermă din
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
a lipit de palma dreaptă. Am avut timp să văd un lichid roșu. Cred că este o glumă de-a băieților. Când m-au lăsat jos, în picioare, o sfârșeală mi-a cuprins trupul. Îmi vâjâia ceva în ureche. Se învârtea totul cu mine. M-am clătinat cu mână plină de sânge. Am auzit ca într-un somn dulce care mă chema la orizontală: Sânge! Atentat! Asasinat! Și s-a sfârșit. M-am ridicat în sus ca un ghem de aer
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
Irod fiindcă toți realizaseră că acesta luase o mină stranie, cu o mână în aer îndreptată către Iisus. Dezmeticindu-se după câteva clipe, lăsă mâna în jos și privi în jurul său vizibil stânjenit. Nimeni nu mai râdea acum. Se mai învârti o dată în jurul lui și spuse apoi către alaiul care-l adusese la dânsul, să facă în așa fel să nu-l mai aducă la el, fiindcă : Noi n-aveam nevoie de nici un Mesia sau de vre-un Hristos.” Apoi făcu
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
de casă, ascultând ordinul ferm al bunicii, care după ce a trimis-o la plimbare pe inutila mea mamă, ce mi s-a alăturat încrezătoare, s-a apucat să bântuie prin toată casa stropind sistematic peste tot cu apa ei sfințită, învârtind ca pe un iatagan buchețelul de busuioc și repetând într-una aceeași formulă, ce nu avea nimic neobișnuit și misterios: ,, Plecați, plecați, plecați! Întoarceți-vă de unde ați venit! Duceți-vă înapoi la cine v-a trimis!” Eu cu mama, așteptându
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
însetate-s de-o stea neastâmpăr e pânda-n frunzare și cetini armonii ce se-aprind în fulgii de nea sudălmile maicii în rouri se-aștern litanii uitate-n răspântii, etern mai merg și mai caut căușu-mi de prunc mă învârt în ce sens ? pe unde-o apuc ? vina m-ascunde în zarzări - icoană aleasă cineva se scutură-n lut...ascute o coasă... Referință Bibliografică: Ars poetica / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 185, Anul I, 04 iulie
ARS POETICA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367111_a_368440]