3,639 matches
-
au suportat-o. Învățătorii care folosesc acest tip de pedeapsă sunt, adesea, cei care-și pedepsesc corporal elevii. Tabelul 23. Identitatea "insultătorilor" (răspunsuri multiple posibile) Insultător Menționări Frecvență Nici un răspuns 302 18,1% Un elev 778 46,6% Învățătorul (sau învățătoarea) tău 255 15,3% Un alt învățător 181 10,8% Directorul sau Directoarea 208 12,5% Un alt adult din școală 227 13,6% Tatăl sau mama unui elev 289 17,3% Total obs. 1 669 La întrebarea " De cine
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6% 25,4% 100% Total 49,1% 50,9% 100% Tabelul 26 demonstrează asocierea dintre violența elevilor și violența adulților. Cu cât elevul suferă mai multe victimizări din partea altor elevi, cu atât este un mai des lovit de învățător sau învățătoare. Astfel, dacă aproximativ 30% dintre elevii nevictimizați de alți elevi spun că au fost loviți de învățători, proporția este de aproape 75% printre cei care au suferit patru tipuri de victimizare din partea altor elevi. Înmulțirea loviturilor primite de la adulți urmează
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
46 3,92 4,31 6,69 Total 3,95 3,68 4,18 4,08 3,18 3,74 4,03 4,65 Tabelul 34 arată, în primul rând, o stabilitate foarte mare în imaginea cadrului didactic. Învățătorul și învățătoarea sunt referenți puternici, indiferent de nivelul social. În ZEP și în afara ZEP, 81% dintre elevi consideră că relațiile lor cu învățătorii sunt bune sau foarte bune. Imaginea învățătorului a progresat în ZEP, egalând, în privința unui item, performanțele școlilor obișnuite: aprecierea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se încadrează vârsta). Este o eroare sociologică să vezi în maturizare un simplu proces glandular. Să luăm relația cu învățătorii, așa cum este ea percepută de elevi. Răspunsul elevilor din școlile elementare la întrebarea: "Cum sunt relațiile tale cu învățătorul sau învățătoarea ta?" este pozitiv, de vreme ce 80% dintre copii declară că această relație este bună sau foarte bună. Dar cum să interpretăm un asemenea plebiscit? Ca un efect al conformismului copilăresc sau ca un semn al bunei calități a învățătorilor? Dacă ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vedea aici, desigur, efectele unicității învățătorului, care nu a intrat încă pe o "piață a adulților" multipli, cum este cazul gimnaziului, și care de facto îi cunoaște mai bine pe elevi, cu care stă toată ziua, tot anul. Învățătorii și învățătoarele din școli nu sunt identificați printr-o disciplină academică și au rol educativ mai global. Școala elemntare pare să fie încă percepută ca o școală pentru toți, iar eșecul școlar este mai puțin vizibil. Fără îndoială, gimnaziul n-a fost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politicienilor naționaliști, care atribuie femeilor același plan natural și privat. Eminescu, de exemplu, adera la acest tip de poziție: dacă femeile, din motive obiective sau nu, nu alegeau să devină soții și mame, atunci aveau o singură opțiune: cariera de învățătoare, fapt motivat desigur de calitățile lor de îngrijitoare și educatoare. În timp ce scrierile lui Eminescu nu denotau dispreț, ci un anumit tip de protecționism, Eliade se declara dezgustat de femeile care doreau să acceadă în spațiul public, sferă căreia el îi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din cei dintâi ani ai fermecătoarei copilării, sub îndrumarea unei respectate învățătoare, tot ce se cade a ști o tânără nobilă.”241 Dragostea va fi cea care o va metamorfoza, o va determina să acorde o atenție sporită propriei persoane, dar care o va aduce și pe prăpastia disperării. Este deosebit de interesant
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Liviu Prosie, profesorul Gheorghe Gălățanu, casierul Mihai Bertea, medicul Izabela Andreiescu, săteanul Emil Țarălungă, contabilul Ioan Grigoreanu, avocatul Daniel Prosie, preotul Gheorghe Hodoba, tehnicianul veterinar Mihai Puțeanu, dirigintele oficiului poștal Nelia Puțeanu, agentul poștal Ion Samoilă, cântărețul bisericesc Mihai Nastor, învățătoarea Aurica Bertea, profesorul Gheorghe Bertea, conf. univ. dr. Nicu Aur, Costică Dobraniș și nonagenarul țăran Tache Jugaru. Nu-l pot omite pe colegul normalist, regizorul artistic de la Opera ieșeană Mihai Zaborilă, care m-a îmbărbătat și mi-a stimulat apetitul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Neculai Glod, Vasile Ciulei și Aurica Mardare. În anul 1986, din cauza scăderii numărului de copii, școala din Taula a fost desființată și clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dintre cadrele didactice, fii ai satelor noastre, care au îndeplinit funcția de director de școală după anul 1945, menționăm pe: Gheorghe Prosie, Jenică Popa, Mircea Chiriac, Margareta Curteanu, Grigore Puțeanu, Ada Huștiu (Bertea), Nelia Iftimie, Elena Pintilescu, dar și pe învățătoarea Georgeta Carp. În comuna Oncești au existat și există cadre didactice care, ca oameni învățați, au dus și duc flacăra culturii, făcând cinste acestei localități. Îi amintim, în acest sens, pe: Nicolae Brăescu, Ifrim Bichescu, Jenică Popa, Fănică Huștiu, Nicolae
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-și facă datoria cu profesionalism și afectivitate. Au mai funcționat, ca educatoare, la Tarnița: Maria Boghiu, Elena Puțeanu și Anișoara Nastase. În ziua de astăzi funcționează trei grădinițe: la Tarnița, Onceștii Noi și Dealu Perjului. PORTRETE DE DASCĂLI Îngerul meu (învățătoarea mea). “Îngerul meu este mama noastră - doamna învățătoare. Ea are chipul blând și bun și este îngăduitoare cu năzbâtiile mele de copil și cu naivitatea mea. În orice moment greu prin care am trecut, Doamna a fost lângă mine și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai funcționat, ca educatoare, la Tarnița: Maria Boghiu, Elena Puțeanu și Anișoara Nastase. În ziua de astăzi funcționează trei grădinițe: la Tarnița, Onceștii Noi și Dealu Perjului. PORTRETE DE DASCĂLI Îngerul meu (învățătoarea mea). “Îngerul meu este mama noastră - doamna învățătoare. Ea are chipul blând și bun și este îngăduitoare cu năzbâtiile mele de copil și cu naivitatea mea. În orice moment greu prin care am trecut, Doamna a fost lângă mine și mă povățuia, ajutându-mă să trec peste el
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
potrivit pentru a putea să-mi reiau zborul pe cerul vieții. De oriunde apărea, era precum o rază de soare și totul strălucea în jurul ei. Chiar și atunci când mă dojenea, simțeam în glasul ei o bunătate de mamă. Doamna învățătoare a fost o rază de floare care ne-a arătat ce e bine în viață. Dânsa nea spus: „E o mândrie să fii român, să te naști într-o țară frumoasă ca a noastră și să fii înconjurat de un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
consemnat au reușit să mă cucerească. Moșnegi, cetăți ai cărților din strană Din graiul tău culeg învățătură E scrisă parcă-n zâmbetele tale Seninătatea slovei din scriptură. (Octavian Goge “Dăscălița”) Trebuie subliniat pe bună dreptate că cea care a fost învățătoarea Nelia Iftimie, dispunea de o vastă și prodigioasă experiență științifică, didactică, metodică și pedagogică, completată cu o laborioasă înclinație pentru activitate culturală și publicistică, distingându-se din rândul celor mai remarcabili dascăli ai comunei. Cu o viață exemplară de apostolat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția din bătrâni - Elena Sandu, Constanța Șerban, Catinca Tofan, Marghioala Gherase, Nelia Ifimie, Elena Pintilescu, Georgeta Baban sau Ada Bertea. DESCÂNTECELE Dată fiind nevoia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
găsesc pe valea Berheciului oale pline cu oase tocmai din vremea tătarilor acelora și chiar de mai multe secole, cum ne înfățișează arheologia.” (Eugen Șendrea - „Fosta- au acest Ștefan-vodă”, Antologie de folclor, editura Junimea, 1984 - material pus la dispoziție de învățătoarea Aurica Bertea). Este locul să putem insera în acest context la acest capitol și pitoreasca viață a neîntrecutului domnitor care în perioada în care a trăit a dus o viață fără prejudecăți, care în înțelesul de astăzi al diferitor fapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din cei dintâi ani ai fermecătoarei copilării, sub îndrumarea unei respectate învățătoare, tot ce se cade a ști o tânără nobilă.”241 Dragostea va fi cea care o va metamorfoza, o va determina să acorde o atenție sporită propriei persoane, dar care o va aduce și pe prăpastia disperării. Este deosebit de interesant
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ceea ce ea numește „marketizarea”excesivă a serviciilor de îngrijire (în detrimentul eticii grijii), serviciile de îngrijire a copiilor au un mare potențial de a crea locuri de muncă, în special pentru femei, și a suplimenta veniturile unei categorii de populație (educatoare, învățătoare) prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor în afara educației formale (aftercare și after-school). Prevederile legii privind concediul de maternitate ridică, la rândul lor, o serie de probleme, deoarece plafonul fix al retribuției nu încurajează femeile cu un venit superior să
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
stele‐ n purpurii veștminte O să ne strige luna înciudată: ‐ Hei, voi de jos, da ´isprăviți odată!... Sau în aceeași gamă a simțămintelor juvenile, dar mai cerebrală, poezia „Cine‐ i oare?” - de Ion Hobană, din 3 decembrie 1955, despre o tânără învățătoare care a sensibilizat în așa măsură auditoriu încât:... ... Iar când se sfârșește ora, Rău le pare tuturora. ............................................ De atunci, să‐i vedeți: O salută de departe. Fiindcă - Spuneți voi ce vreți! - Fata asta știe carte Cât o sută de băieți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova” zice Nicolae Ionescu în documentarul „Aspecte din activitatea Liceului „Mihail Kogălniceanu” oglindită în presa locală”, publicat în „Acta Moldaviae Meridionalis”, vol. II, p.4, fără să precizeze perioada când a apărut publicația cu titlul și publicat de Cezara Toporaș învățătoare distinsă la școala de editată de Muzeul județean „Ștefan cel Mare Vaslui în 2007, ” 229 arătat. Cum autorul citat afirmă în continuare că primul ziar local din orașul reședință a județului a fost „Vasluiul” apărut în 1886, când noi am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
competent și exigent în satul Priponeștii de Jos - unde‐i învățau și copii săi ‐ Gugurel și Dorica. Eu aveam învățător pe Ștefan Baștă, un alt căpitan rezervist, rudă cu Filiche, care se ocupa de pr emilitari. De la el și de la învățătoarea Cornelia Pricopescu, fostă elevă a lui, am învățat atâta istorie a românilor cât n‐am învățat mai târziu în anii învățământului superior... Ștefan Bastă se odihnește în cimitirul din Priponeștii de Sus, unde a și profesat... Gh. Filiche - Iorgu, cum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
teresat. * 360 Lumea elevului Lumea elevului, revistă editată de școala cu clasele I-VIII Mireni, nr.4, din martie 2006, apărută cu sprijinul Consiliului local Coroiești. Tipărită la S.C.Irimpex SRL Bârlad, strada Repblicii nr.85, format Colectivul de redacție, învățătoarea Maria Porumb, iar colaboratoare Nela Munteanu. Revista găzduiește doar “opera” celor mici (clasele II-IV), firește și grafica ei se adresează celor... mici. În consecință așteptăm ca în viitoarele numere de revistă să apară aportul profesorilor, dar și ale elevilor din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
începe prin a publica un “interviu cu preotul comunei Corneliu Popa” referitor la misiunea preotului în 443 biserică și în rândul credincioșilor, dar și despre pregătirile pentru sărbătorile de iarnă 2007-2008. În același număr mai semnează materiale pe diferite teme învățătoarea Mariana Vasilache (“Boboci”, “Copile drag”, Alexandra Costea (“Început de toamnă”), Alina Vrânceanu, Ioana Condrea și Viorica Pavel (Sărbătoarea satului), elevi. Revista citată apare la școala din comuna Ciocani, din apropierea orașului Bârlad și despre ea vorbește prof. Cicerone Medeleanu în lucrarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, 2006): „... Iată‐mă școlar în clasa I a școlii din Priponești de Sus, alături de băieții și fetele de seama mea. Pentru prima dată am pășit sfios pragul școlii, aflându‐mă într‐o mare de copii de vârste diferite. 453 Învățătoarea mea, El. Basocescu, originară din Bârlad, ne‐a primit cu zâmbet pe figura ei luminoasă, ca o a doua mamă. Parcă o văd și acum, cu o pălăriuță și jachetă roșie, tânără și frumoasă, îndrăgostită de copii și de meseria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]