16,607 matches
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului “Ieșit din pivniță, jupânul Nae Moldoveanu avea buzele pline de vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc central, se aduna multă lume: învățători, preoți, funcționari la poștă, pensionari. Uneori intrau aici și industriașii satului, Costică Teodorescu și Iancu Anastase. Iancu era clănțău de gură, arogant și de o zgârcenie proverbială. Din câte îmi amintesc, deși cu buzunarele doldora de bani n-a făcut
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
răzgândit și l-a anunțat pe părintele-paroh să nu mai facă anunțul ... Deși el făcea parte din același partid cu dl.Toma Ștefănescu (P.N.Ț.) se ținea în “colț” cu acesta. Nu mai știu ce se discuta însă, adresându-se învățătorului, zise în sala cea mare a lui Misac: “Măi, Tomo, tu să vorbești de câți bani ai. Așa era, pe dl.Toma și pe ceilalți tovarăși de dăscălie nu-i dădeau banii afară din casă. La spusele de mai sus
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
a construit minunata și originala cișmea din piatră cunoscută sub numele de “Izvorul Virginia”, ridicată în amintirea primei lui fecioare, decedată în floarea vârstei la numai 19 ani de meningită. Am mai fost martor și la o glumă făcută de învățătorul Ion Macedonescu, aflat la un “pahar de vorbă” cu prietenul său, tâmplarul Bălteanu în restaurantul lui Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
roșu. “Iar ai gustat din damigeană, Nae!? “Nu, nu, domnule Macedonescu, răspunde jupân Nae fonfăind și care își pregătise răspunsul la o întrebare ce revenea de fiecare dată când îi avea mușterii pe cei doi. “Ia privește, aici! Din salon, învățătorul luase din cui o oglindă, pe care i-o puse în față. Cârciumarul s-a înroșit tot. Fusese prins cu minciuna. “Deverul” s-a mutat, pentru ceva timp, la altă unitate din sat cu același specific, chiar dacă nu atât de
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
urmat cursurile școlii, adică cele 4 clase elementare au fost pentru mine grele. Părinții mă voiau agricultor și din acest motiv după clasa a patra nu am fost lăsat să urmez mai departe ciclul doi. Norocul meu a fost cu învățătorul Agape CASANDRA care l-a admonestat pe tatăl meu că nu mă lasă mai departe la școală. Astfel după un an de pauză am continuat ciclul doi. Viorel DARIE; De ce nu ați devenit inginer la vreo uzină, ci maistru miner
LA ANIVERSARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347521_a_348850]
-
Gura-Văii, județul Bacău. Mărturie este stejarul din curtea Școlii generale din satul Gură - Văii, comuna Racova, care a fost plantat de tatăl profesorului la nașterea dansului, care a avut loc în clădirea vehe a școlii unde locuiau părinții generalului, ambii învățători. Constantin Bucur fost Profesor universitar la Institutul Politehnic “Traian Vuia” din Timișoara, Doctor în Științe medicale sportive, cu doctoratul obținut la Facultatea de Medicină a Universității din Bruxelles, veteran de război cu gradul de general de brigadă ,cercetător în domeniul
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
de olimpism, unul dintre puținii specialiști europeni în aceste domenii, doctor “Honoris Causa” al Universității Craiova, colaborator extern (din Germania, unde domiciliază) la Academia Română, Filiala din Timișoara, și membru titular al Academiei Româno-Americane din S.U.A. Tatăl său, Ion Bucur, era învățător și director al școlii din Gura-Văii, comuna Racova, județul Bacău, fost șef de promoție în toți anii cât a fost elevul unei școli normale, iar mama sa, Elisabeta Bugan Bucur, era, de asemenea, învățătoare. Constantin I. Bucur și-a petrecut
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
din cer că, odată izgonit din rai, Adam și urmașii lui nu vor fi veșnic părăsiți. În Testamentul Vechi toți prorocii au vestit venirea Mântuitorului, străduindu-se să țină trează conștiința poporului iudeu și să-l ferească de rătăcirea idolească. Învățătorii de lege, fariseii și preoții n-au înțeles cuvântul care zice că Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele lui Emanuel, care se tâlcuiește cu noi este Dumnezeu. Poporul aștepta totuși sosirea Împăratului cel
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
la bisericuța cea din lemn de la Miroslovești, lăcașul de închinăciune al strămoșilor săi. Avea copiii bine rânduiți pe la casele lor, căci îi dăduse pe la școlile de vază ale vremii. Pe unul îl facuse popă, pe altul - profesor, iar pe mezin, învățător. E drept că și ei, copiii, s-au arătat cu tragere de inimă pentru asta. Dar numaidecât aveau și ceea ce le trebuia, de la sine, adică glagorie bună, cum numeau pe atunci oamenii locului zestrea minții. Cică bărbatul acesta, respectat în
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
suntem, el este primul om care ne-a marcat viața spirituală, intelectuală, profesională... Dascălul este o entitate, este soldatul necunoscut care a câștigat toate bătăliile cu care i-a făcut celebrii pe generalii lui. Toți învățații lumii au avut un învățător care le-a descifrat miracolul învățăturii, al cunoașterii”. Emoționante sunt cuvintele despre părinți scris e de preotul dr. Nicolae Ghoerghe Șincan în paginile purtând titlul „Până la moartea lor, părinții rămân părinți”. Din acestea am spicuit: "Cinstirea părinților Dumnezeu a îmbrăcat
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
unor oameni de vază: farisei, mari latifundiari, ori bancheri, ori chiar în casele unor cetățeni romani, cărora le sucise mintea cu vorbele sale meșteșugite. Îngrijorător era și faptul că acel Iisus câștigase adepți și printre oamenii învățați, mai puțin printre învățătorii de lege iudei, însă extrem de mulți printre învățații elini, printre profesorii și dascălii lor. Arhiereul Caiafa și ceilalți membri din Sinedriu căutaseră o vreme să-l denigreze pe Iisus în public prin zvonuri și bârfe, sau insinuări rostite la predici
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
prea puțin pe realități obiective. Așteptăm cu încredere analiza dumneavoastră asupra aspectelor comunicate prin acest mesaj. Sper că, și de această dată, veți reacționa cu aceeași promptitudine pe care ați demonstrat-o în ultima perioadă. 22 iulie.2012 Cristiana Anghel învățător român, cetățean european, om demn și liber ------------------------------------------------------------------------ Așteptăm răspunsul domnului Barosso ! Astfel de oameni să avem în Parlamentul României. ------------------------------------------------------------------------- Votați DA ! Să-i spunem lui Băsescu PA ! Noi cei care nu suntem nici pedeliști, nici useliști, doar alergici la dictatură
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (10.5): SE VOR UNI ROMÂNII CU TOŢI, CA SĂ SCĂPĂM ŢARA DE HOŢI !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350173_a_351502]
-
era numai bun pentru funcția pe care cu onor o ocupa; răspunsul lui invariabil la fiecare sarcină care îi revenea era : da, da, să facem, da, să faceți ! adresat, cu puțină salivă împrăștiată, subalternilor și ortacilor. Venise vremea examenelor pentru învățători. Ca de obicei, Girovrievici Ptița era cu onor numit dascăl al comisiei de organizare a examenelor. În această calitate, el amâna totul până în ultima zi. Când ultima zi de dinaintea examenelor sosi, el se zborși la subordonați: cum, nici numirile comisiei
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]
-
într-o continuă creștere: așa cum arătam și mai devreme, la 1750, erau 274 de suflete, iar la 1847, 499 de suflete. Începând cu anul 1896, constatăm în toate statisticile prezența țiganilor. Aceștia au fost aduși începând cu anul 1895, de către învățătorul Vasile Merlaș, care era și judele satului, pentru a lucra la construcția casei (locuită azi de către Mircea Merlaș, împreună cu familia). Revenind, să spunem că, la 1896, erau 625 de suflete, împreună cu țiganii (element etnic nelipsit de atunci și, majoritar astăzi
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
satului. Înainte de anul 1848, nu se putea vorbi de școală. Prima școală a fost construită după hotărârea sinodului vicarial de la Șimleul Silvaniei, din 1850, când s-a hotărât ca în fiecare sat să existe școală. Astfel, în anul 1854, primul învățător, Moise Conea, ținea cursuri cu copiii din sat într-o casă închiriată (nu se menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
închiriată (nu se menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din: o sală de clasă, o tindă (anticameră) și o cameră de locuit pentru învățător. În anul 1902, sub îndrumarea învățătorului Vasile Merlaș, s-a construit localul altei școli, mai mari, situată în centrul satului, mai spațioasă și mai frumoasă; era compusă din două săli de clasă, un coridor și o locuință cu două camere
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din: o sală de clasă, o tindă (anticameră) și o cameră de locuit pentru învățător. În anul 1902, sub îndrumarea învățătorului Vasile Merlaș, s-a construit localul altei școli, mai mari, situată în centrul satului, mai spațioasă și mai frumoasă; era compusă din două săli de clasă, un coridor și o locuință cu două camere pentru învățător. Această clădire a servit
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
anul 1902, sub îndrumarea învățătorului Vasile Merlaș, s-a construit localul altei școli, mai mari, situată în centrul satului, mai spațioasă și mai frumoasă; era compusă din două săli de clasă, un coridor și o locuință cu două camere pentru învățător. Această clădire a servit ca școală până în anul 1966. În 1960, a fost construit localul școlii noi, în care se învață și azi, în locul numit Gura Uliței. Din anul 1966 și până în anul 1979, vechea clădire a școlii a servit
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
acum? Parcă eu n-am încercat să-i atrag cu toate farmecele mele posibile...și din Grecia preelenică și din Indiei pre-vedică, fără îndoială, amândouă mari culturi universale, dar din nefericire cu o autoritate bicefală, împărțită doar în două categorii: învățători și războinici. Și veșnică lor luptă între sabie și idee...De când tot rătăcesc singură prin universul ăsta tehnologic, fără simbrie, am tot încercat și eu Teoria și practica tragerii spirituale cu Arcul și cu Săgeata lor, sperând să prind și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
Lulu și Tică Grama, „ai Căuaciului”, Margareta și Alexandru Bogdan, alături de fiul lor Radu și nora Adriana, Sandu, vânătorul iscusit și mulți, mulți alții sunt cei pe care îi mai regăsesc acasă. Pretutindeni, aici și oriunde, am în amintire icoana învățătorilor Zinia și Zoachi Hărșan. Ei nu mai sunt, și nici casa și clădirea școlii. Au rămas numai un nuc bătrân și câțiva meri din livada așa zisă „a popii”, pe care îi știu bine și din care Toader Haba mi-
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
iubit copiii și mărturisea că: „Am fost o fetiță tare cuminte. Toți erau mai mari decât mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toți. Uneori cântam. Alteori priveam gâzele, păsările, când se topeau zăpezile”, A fost al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu, născută la 12 februarie 1894, la Cotu Vameș, județul Neamț. Alexandra Gavrilescu a semnat cu pseudonimul Otilia Cazimir, ales de Mihail Sadoveanu și de Garabet Ibrăileanu . Ei nu i-a plăcut acest nume: „Dați-mi voie să vă
OTILIA CAZIMIR-ARTICOL DE IULIAN NEGRILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365806_a_367135]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. Voi începe prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete și conștiințe, a plantat multă sete de cunoaștere. El însuși
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. Voi începe prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete și conștiințe, a plantat multă sete de cunoaștere. El însuși fiind însetat de a aduna multe, dar și prin acel simț civic de a lăsa și
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
a greșit enorm prin această eliminare voită sau nu. În același timp autori mai puțin cunoscuți sunt nominalizați. Iată că la ora actuală când reeditez acest articol constat că mai sunt monografii ale satului Gornea tipărit în 2003, autor fiind învățătorul Ion DRAGOMIR. Comuna Sichevița are datorită profesorului Gheorghe POPOVICI, preoților Dorin și Daniel NISTORAN, profesorii Ana SOREANU și Ionică POPOVICI o monografie numită; 650 ani de la atestarea documentară 1363 - 2013. Așteptăm de mai multă vreme Monografia orașului Moldova Nouă la
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]