3,158 matches
-
indirect, la nivelul categoriei gramaticale a determinării sau la nivel sintactic, prin acordul în număr al determinanților nominali. În funcție de manifestarea opoziției singular-plural în planul expresiei, substantivele limbii române se grupează în trei clase: • substantive variabile cu flexiune regulată; casă-case, școlar, școlari, drum-drumuri etc.; • substantive variabile cu flexiune neregulată: om-oameni, soră-surori etc.; • substantive invariabile: tei-tei, învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câte știu, „refuzul” acesta nu v-a descurajat, ci dimpotrivă, v-a ambiționat și mai mult... Într-adevăr, nu m-a deranjat. Am continuat să scriu și să public în gazetele și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de teatru pentru școlari, multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (18571859), cu care am debutat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
puncte ale acestei lucrări. Acum vom aminti, printre acești factori, mediul socio-familial, particularitățile somato psihice, aptitudinile și experiența lingvistică și, nu în ultimul rând, dezvoltarea suficientă (corespunzătoare) a vocabularului oral și motivația pentru comunicare. Spre deosebire de vorbirea preșcolarului, limbajul oral al școlarului mic este mai corect, mai bogat și mai nuanțat. Aceasta nu înseamnă că problemele de comunicare ale elevului au dispărut. Confruntându-se cu materia cuvântului pentru a învăța să-l scrie și să-l citească, copilul trebuie să fie, în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să fie, în primul rând, atent la mai multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apărea în planul achiziției scris-cititului. Practică pedagogica arată, de pildă, ca școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii, sunt pur si simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu deficiență de învățare prezintă tulburări de articulație, dificultăți de coordonare și control al mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai riguroasă organizare mentală și reglare conștientă a actelor motrice, kinestezice, vizuale și auditive. În procesul instrucției școlarul mic își dezvoltă auzul fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo-motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel, premisele însușirii citirii și scrierii pot fi grupate în condiții generale ale dezvoltării fizice, perceptiv-motorii, ale dezvoltării
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a scrierii sunt date de erori la nivel literar, erori sintactice și erori de punctuație. Cu alte cuvinte, randamentul activității grafico-verbale a copilului este inferior celui scontat în raport cu vârsta și capacitatea intelectuală, dar și cu nivelul de instrucție și educație. Școlarul disgrafic face frecvente omisiuni, confuzii, substituiri, inversări, ad\ugiri de litere, silabe, cuvinte, erori de punctuație sau erori ce țin de aspectele caligrafice (mărimea și orientarea literelor, inclinarea și legarea literelor de mână, încadrarea în pagina etc.). Frecvent, micii elevi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Gamă manifestărilor dislexo-disgrafice este extrem de variată, apărând sub forme și intensități diferite de la caz la caz. Dacă privim aceste tulburări de limbaj din perspectiva procesului instructiveducativ și recuperator, putem specifică următoarele manifestări: 9 ¾ dificultăți în realizarea grafică a grafemelor. Micii școlari nu pot urmări și respectă succesiunea literelor, le inversează, alungesc unele grafeme, altele sunt prea mari sau prea mici, unele prea înghesuite sau altele, dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; ¾ dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
disfazic e omisiunea terminațiilor, mai ales în cuvintele polisilabice, sau folosirea silabelor f\r\ semnificație, formate din dou\ sau mai multe foneme. Adeseori folosește, ca un substitut al limbajului verbal, mimica și gestica. Lectură și scrierea sunt masiv atinse. Acești școlari realizează cu multă greutate operațiile de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba, cuvânt și propoziție. Apar astfel numeroase denaturări, omisiuni, substituiri, inversiuni în cuvinte și propoziții. (Mititiuc I. „Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj”, 1999
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o întârziere în dezvoltare fizică; ulterior acești copii se dezvoltă fizic și psihic, în timp ce dezvoltarea limbajului cunoaște o lentoare uneori accentuată la nivel fonetic, lexical și gramatical. Sunt și cazuri în care, datorită unor traumatisme psiho afective, se instalează la școlarii cu o anume fragilitate psihică o inhibiție totală a capacității de exprimare verbală, desi copilul posedă limbajul. Această tulburare este mutismul, si se manifestă prin refuzul total sau parțial de a comunica cu anumite persoane. Situația poate dura câteva zile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
săptămâni sau câțiva ani. Mutismul poate apărea la unii logopați pe fondul altor tulburări, ca reacție la metode psihopedagogice inadecvate sau datorită mediului școlar insecurizant și conștientizării handicapului verbal. O altă tulburare de pronunție pe care am întâlnit-o la școlarul mic este dizartria. Aceasta nu este o tulburare de vorbire, ci numai de rostire. Deci, nu afectează vorbirea în general, ci numai vorbirea rostita, care apare disritmică, disfonică, confuză, cu o pronunțată rezonanță nazala, monotonia vorbirii îmbinându-se cu pronunțarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
tensiune vocală dată de anticiparea momentului blocajului, prin tulburări respiratorii intermitențe, prin tulburări de fonație care conduc la o voce lipsită de ritm și modulare, prin pauze mari realizate înainte de a vorbi sau chiar refuzul comunicării. În planul psihicului, acesti școlari devin nervoși, neliniștiți, irascibili. Vorbim în acest caz de logonevroza, cănd bâlbâiala este conștientizata și este trăită ca atare în planul personalității. Deși nu se cunosc exact corelațiile dintre bâlbâiala și particularitățile stărilor afective, este cert că modificările neurovegetative existente
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mintală se află împreună cu cei normali, diferențele dintre cele două categorii sunt (aparent) insesizabile sub aspect cantitativ (numărul de cuvinte înțelese și rostite). Pentru ambele grupe de copii, repetarea sau însușirea de noi cuvinte depinde și de familiaritatea materialului verbal. Școlarul mic își însușește sensul cuvintelor în funcție de experiențele și activitățile sale cognitiv perceptive. Pe masura dezvoltării sale, copilul îmbogățește, organizează și reorganizează sensurile diferitelor cuvinte. Diferențele evidente între cele două grupe apar, însă, în însușirea și utilixarea morfemelor gramaticale. Elevii care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
variate tulburări dislexo-disgrafice, care reflectă, în egală măsură, particularitățile limbajului și gândirii copilului cu deficiență mintală. La unii elevi se constată existența bâlbâielii, care se poate corectă mult mai ușor decât la copilul normal deoarece este conștientizata superficial. Citit-scrisul la școlarul cu deficiență mintală începe la sfarsitul clasei I, dar este pregătit prin activități specifice încă de la grădiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapă pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo-motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv-motrice, de organizare și structurare spațio-temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Dislexo disgrafia este frecvent întâlnită la școlarul cu deficiență mintală la care există fenomene de transpunere a greșelilor din limbajul oral în limbajul citit-scris. Transpunerea fenomenelor dislalice în comunicarea vorbită și scrisă se produce pe baza principiului asemănării și contagiunii (pe cale auditiva și verbală). Astfel, prin asemănare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
orală, iar inversarea cuvintelor apare mai des `n scris. Tot în scris apar și adăugirile de sunete. Copilul cu deficență mintală întâmpină adesea greutăți în perceperea structurii unui cuvânt sau a unei propoziții. Analiza și sinteză cuvintelor se realizează la școlarul mic cu dificultate. Chiar și în clase mai mari, cei mai mulți copii cu deficiență mintală citesc pe litere sau pe silabe pentru că nu șiau însușit imaginea fonetica și grafică a cuvintelor. Dintre cuvinte, cel mai usor de analizat, citit și scris
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de punctuație sunt însușite tardiv și, chiar în clase mai mari, copiii cu deficiență mintală le conștientizează greu. Ritmul lent în care se realizează citirea, scrierea cu erori după dictare și autodictare este o alt\ particularitate a comportamentului lexicografic al școlarilor din ciclul primar. De asemenea, scrisul acestor copii reflectă deformări ale literelor, confuzii de litere, lipsa majusculei, agramatisme, vocabular deficitar, dificultăți de încadrare în spațiul paginii etc. Din categoria tulburărilor grave de limbaj (care apar frecvent pe fondul deficitului intelectual
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vorbire și dislexie-disgrafie, deși la elevii cu tulburări severe de limbaj și la cei cu vorbire întârziată greșelile se manifestă atât în formă vorbită cât și în cea scrisă. Din punct de vedere psihopedagogic, multe dintre greșelile scris cititului la școlarul mic nu pot fi considerate dislexii disgrafii, deoarece se produc în limitele evoluției normalului din cadrul școlarizării. O parte dintre greșeli sunt făcute în special la cuvintele polisilabice cu o structură fonologica dificilă în ceea ce privește analiza și sinteză fenomen denumit de către C.
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu greutate ideile principale dintr-un text dat; 9 nu înțeleg umorul; 9 nu au un vocabular bine stabilit pentru exprimarea ideilor și omit conjugarea verbelor sau o utilizează greșit. Acestea sunt cele mai frecvente dificultăți la nivelul limbajului micilor școlari care se datoreaza factorilor de mediu, factorilor extraintelectuali, în general, dar, preponderent, sunt influențate de gandire. Intercondiționarea limbaj gândire este evidentă: o parte dintre tulburările de vorbire sunt determinate de un anumit deficit intelectual, dar și ele pot influența într-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta vară ce-ai păzit? Dacă nu e cu banat Zi și noapte am cântat. Pentru mine, pentru toți.... Joacă astăzi dacă poți! (La Fontaine) 112 BIBLIOGRAFIE 1. Adler A., 1995 „Psihologia școlarului greu educabil”, Ed. IRI, București; 2. Ajuriaguerra J., (coaut.), 1980 „Scrisul copilului”, Ed. Didactica și pedagogica, București; 3. Androne S., Oprea M., 1994 „În drum spre școală”, Ed V&I Integral, București; 4. Antonovici S., Nicu G., 2004 „Jocuri interdisciplinare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Pedagogie nr. 12/1991. 29. Popovici D., 2000 „Dezvoltarea comunicării la copiii cu definciențe mintale”, Ed. Pro Humanitate, București; 30. Purcia S., 1998 „Elemente de psihopedagogie a însușirii scrierii”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 31. Radu Gh., 1999 „Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 113 32. Radu Gh., 2000 „Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal”, Ed. Pro Humanitate, București; 33. Rusu C. (coord), 1997 „Defeciență, incapacitate, handicap. Ghid fundamental”, Ed. Pro Humanitate, București; 34. Stanica C., Vrăjmaș E.
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mintale”, Ed. Pro Humanitate, București; 30. Purcia S., 1998 „Elemente de psihopedagogie a însușirii scrierii”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 31. Radu Gh., 1999 „Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 113 32. Radu Gh., 2000 „Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal”, Ed. Pro Humanitate, București; 33. Rusu C. (coord), 1997 „Defeciență, incapacitate, handicap. Ghid fundamental”, Ed. Pro Humanitate, București; 34. Stanica C., Vrăjmaș E., 1994 „Terapia tulburărilor de limbaj”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 35. Șerdean I., 1991
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea la cerințele școlii, integrarea întrun grup profesional. Deficiențele de vedere includ în tabloul psihopedagogic următoarele caracteristici: școlarului mic ambliop, datorită dificultăților întâmpinate în percepția vizuală, îi este influențată calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, prin urmare și ritmul și corectitudinea lecturii sunt mai lente; pot apărea, de asemenea, fenomene dislexico-disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de viață independentă. Conținutul programului educațional se referă la educația non-formală și informală. Educația formală se poate realiza în centrele de zi pentru copiii cu dizabilități numai în situații excepționale, cu avizul inspectoratului școlar și cu respectarea/adaptarea curriculum-ului școlar corespunzător vârstei și particularităților copilului. Totodată, educația formală în cadrul centrelor de zi pentru copii cu dizabilităti se face în baza hotărârii comisiei pentru protecția copilului cu privire la orientarea școlară. Educația integrată presupune necesitatea mai multor „ingrediente”: integrarea nu are sens decât
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
material de o mare sensibilitate, pe care îl reproducem mai jos, dorindu-ne ca ceea ce se petrece în această școală să constituie un exemplu și o realitate în toate școlile românești. RAPORT ASUPRA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE CU ELEVI CU C.E.S. ANII ȘCOLARI 2010-2013 - înv. Maria Moroșanu Mă numesc Moroșanu Maria, sunt învățător grad I, titular, cu o vechime în învățământ de peste 30 de ani la Școala Gimnazală nr. 1, Delești și, începând din anul școlar 2009 și până în prezent, desfășor activități instructiv-educative
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]