3,021 matches
-
și psihică. Clipele de adevărată liniște sunt puține și se dizolvă ca o picătură Într-un ocean tumultuos de Îndoieli, nehotărâri și frustrări. Își percepe viața ca pe o monotonă, monocordă, inutilă cursă solitară spre moarte. Totul e tautologie, lucru știut și răsștiut, rutină și previzibilitate. Se știe invulnerabilă, iar imensa ei fragilitate acționează tocmai În numele conștiinței că n-o poate atinge nimic. „Adevărat, spune ea, mâine e o altă zi În drumul spre moarte (dar asta nu mi se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unor secvențe narative pe termen lung solicită un efort susținut de reactualizare, deci de participare. Dar, pe de altă parte, învățarea prin repetiție dezvoltă insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru speculații, vulgarizări, incoerențe. Deși învățarea școlărească nu pare suficientă pentru a construi apartenențe, ea poate susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la memorie este condiționată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a urmat însă canonul memoriei istorice 15, așa cum este el expus, de atâta timp, în școală: ascensiunea la tron, reglarea relațiilor cu Ungaria și Polonia, luptele cu turcii, patronajul cultural fără rival în Moldova. Toate au fost amintite în ordinea știută, de manual. Elogiul final a plusat tocmai virtuțile sale de mare pedagog al neamului, căci "prin modul în care a condus și apărat țara, Ștefan cel Mare a oferit o lecție de diplomație și, în egală măsură, de strategie militară
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asupritorii" lor: "lupta dintre țările mari, conduse de boierii capitaliști, se întețea. Ele râvneau să înghită țărișoarele mici, să-și împartă lumea"299. Ignorarea completă a vechii narațiuni era totuși dificilă. Au rămas în uz câteva dintre cuvintele prea bine știute ("război balcanic", "război mondial", "neutralitate"), dar sensurile tradiționale au fost puternic deturnate. "Războiul pentru reîntregire" dispărea, fiind înlocuit de "România în timpul războiului mondial", peste care se suprapuneau, pentru prima oară, "Revoluția rusă din Februarie" și "Marea Revoluție Socialistă din Octombrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apărare ("La toate aceste rugăminți și dojeni, năvălitorii răspundeau că au venit să-i învețe cum se mănâncă plăcintele"), iar trăsăturilor de caracter ale eroilor de odinioară sunt ferm și fără drept de apel recuzate. Vitejie, curaj, abstinență cu exacerbarea știută a însușirilor fizice din poemele eroice iată doar câteva noțiuni străine de sărmanul Grandgousier, silit să pornească la război "cu părere de rău". La Rabelais, singurele atribute "eroice" sunt pofta de mâncare și setea nepotolită decât cu ajutorul unor cantități (cum
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
interjecții și le încheie cu semne de întrebare și de exclamație. Pe de o parte, supraveghetorul Câmpiei Kulikovo este nostim, cu activitatea lui fără sens. Nostimă este intenția de a merge în căutările sale, pentru o dreptate numai de el știută, până la Ekaterina Alekseevna Furțeva, ministrul de atunci al Culturii. Naratorul se amuză, comparându-l pe Zahar-Kalita cu un ostaș rătăcit, fără sabie și scut, care poartă în locul coifului o șapcă uzată, iar în mâini duce un sac. Pe de altă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și atestând succesul; metode de auto-management - au reprezentat o completare importantă a training-ului de auto educare, sprijinind generalizarea comportamentelor exersate În situații naturale; intervenții prin joc - au urmărit, În principal, dar nu exclusiv, creșterea intensității și a duratei jocului, știut fiind faptul că de cele mai multe ori copilul hiperactiv manifestă neliniște când se joacă, schimbând un joc cu altul fără a finaliza ceva; tehnici expresive (desen liber/tematic, pictura individuală/colectivă, decupaj, colaj etc.) - prin acestea copiii au fost ajutați să
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
nazist ar fi fost cu mult mai suportabil decât cel comunist. În spiritul acelor care au contribuit la schimbarea politică, alegerea era între regimul nazist și o șansă rezonabilă de libertate (subl. ns.)”. Recunoașterea lui Grigore Niculescu-Buzești, coroborată cu declarațiile știute ale lui Maniu din septembrie-decembrie 1944 și nenumărate alte documente, denotă în ce grad complotiștii de la 23 august 1944 au ratat obiectivul vizat prin destituirea lui Antonescu, care a constituit însăși rațiunea acțiunii lor, și anume - în termenii dulci ai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
zborul aviației și fără materiale suplimentare, pregăteau și „treceau în teritoriul inamic” agenți, care reveneau cu rezultate destul de apreciabile. Aceste argumente au fost aduse cu scopul de a compromite colaborarea ce abia pornise. Partea sovietică, numai din rațiuni de ea știută, a impus necesitatea și utilitatea acțiunilor informative de la mică distanță (50-60 km) în defavoarea celor de la mare adâncime. La toate acestea s-a venit cu supremul argument, anume comandamentul sovietic a trecut la reorganizarea eșaloanelor informative în cadrul armatelor operative pentru „intensificarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
culturii române”, în replică la cei care-l consideră „mortul nostru din debara”, a celor care trec totul prin neștiin ță, neîntrebându-se ce s-a întâmplat cu românii din afara granițelor dacă simbolurile rezistenței lor sunt călcate în picioare, batjocorite, știut fiind că un popor fără simboluri este o legumă. I.N.O. - M-am numărat printre privilegiații Salonului. Dv. personal mi-ați selecționat cele două volume despre Bucovina pe care le-ați înscris în program și mi-ați adus cărțile în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de "scurta trecere" a unei trăsuri "cu arcuri slăbite", trasă "de o pereche de cai costelivi", "îndemnați aprig de un birjar rufos". Nota bene: recunoașterea tipicității peisajului are un efect narcotizant, adormind conștiința, pe când apariția unui element inedit în decorul știut (trăsura cu pricina) trezește la viață amintirile "uitate". Deși e posibil ca mai curând zgomotul trăsurii să fi atras atenția călătorului, iată că Lovinescu răstălmăcește tot în cheie raționalistă procedeul memoriei involuntare, de vreme ce sugerează existența unui raport de cauzalitate între
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
inspirase? Nu-și mai aducea aminte"), importantă fiind doar conștiința artistică, acea insatisfacție mereu reiterată față de propriul scris, care nutrește ambiția desăvârșirii estetice, a unui ideal de perfecțiune nicicând realizabil. Lovinescu intuiește corect maniera de lucru a poetului, fiind lucru știut că el intervenea în mod repetat pe propriile texte, chiar și după ce acestea erau publicate. Arta unui scriitor, zice într-un loc Eminescu, îngânându-l pe criticul modernist, "nu stă în ceea ce scrie, ci în ceea ce nu scrie; nu stă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din nou și îl mușcă (ca și Natalița), pentru ca mai târziu, înaintea plecării la București, să-l și posede "și din acea clipă devenise pentru ea băiețelul meu iubit, Titi, Eminul meu"162. Inversarea rolurilor în cuplul erotic (e lucru știut că orice relație erotică e și o relație de putere) sugerează, spun psihanaliștii, emascularea simbolică a bărbatului, redus la ipostaza de "bebeluș". Ca atare, femeia-mamă se vădește a fi nu doar "duioasă" și dominatoare, ci și castratoare (asemeni Meduzei), după cum
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
păcat că un asemenea Juvaer să rămâie aci"42. Din păcate, nu am gasit prea multe detalii cu privire la asociația înființată de Florian Becescu la începutul anului 1904. Probabil că activitatea ei s-a stins odată ce poetul se întorcea în țară, știut fiind că trecerea lui prin amfiteatrele Universității Libere a fost meteorica. Poate arhivele ne vor dezvălui pe viitor mai multe... Mai avem cunoștință de o grupare studențeasca a românilor de la Universitatea Liberă din Bruxelles poate erau doar studenți disparați, neafiliați
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
kilometri după hrană, dar se întorc iar, fără greș aici. Nu a reușit să mă convingă nici șeful cel mare de la întreținerea liniei. Omul tăcu deodată, lăsându-și mâinile mari pe genunchi privind undeva într-un gol doar de el știut. - Și ce i-ai spus, cum ai motivat, că șefii aceștia sunt de obicei greu de înduplecat când le intră ceva în cap. - I-am zis-o clar că dacă mă obligă să plec de aici, îmi dau demisia și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de a aștepta mereu și mereu o altă primăvară, o altă înnoire a frunzelor. Oftă șuierător de parcă povara dealului care începea la vreo câțiva zeci de metri de noi, l-ar fi copleșit, apoi tăcut, ca într-un ritual demult știut, uitat și redescoperit, cu o solemnitate ciudată pe care nu o înțelegeam, se ridică și înconjură buturuga scundă, ferindu-mi în trecere picioarele mele care mă dureau, simțindu-le ca de plumb după atâta mers. Înconjură o dată, de două ori
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la el: „Încetează odată cu mișcarea asta neroadă, mă năucești, devii enervant și apoi mișcarea asta circulară a ta, are pentru mine un efect hipnotic”. Prietenul meu își ridică mirat capul de parcă trezit dintrun vis adânc, chemat fiind dintr-o lume știută și înțeleasă numai de el. Se așeză din nou pe buturugă mai aproape de mine. Avu o mișcare scurtă, de parcă ar fi vrut să-mi cuprindă umerii cu brațul, dar renunță, lăsându-și iar mâna moale pe genunchi. Vorbi cu capul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o apă cenușie cu unduiri de cămilă, întregeau spațiul acela imens, doar puțin estompat de pâcla târzie a toamnei. Ciulinii, strângând încrețiturile domoale ale câmpului ca niște pioneze arhaice de un galben murdar, a moarte, foșneau sec și uscat, cântec știut și mereu reluat de la facerea lumii. Prin vântul subțire și înalt se auzea arar șuierul răgușit al unei locomotive al cărei menire nu ar fi interesat pe nimeni și poate de aceea încerca de fiecare dată cu atâta insistență să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parcă de un spasm interior îl făcu pe Niță să arunce crenguța ceea verde și să înainteze cu un pas înaintea prietenului său căutând să străpungă întunericul acela cu privirea pentru a descoperi pe movila din dreapta mica schelărie de lemn știută, schelăria cea pitică dar atât de enigmatică și stranie la ceas de noapte. Era întuneric, nu se vedea, dar știa că este acolo și acolo va fi și peste o mie de ani, așa îi spusese taică-său. Drumul, de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe drum depănând energic din picioarele-i trâmbe și crăcănate, neprivind nici în dreapta, nici în stânga. Noi, copiii, mai strigam după el, „Suta Kili” dar se făcea că nu aude trecând mai departe cu un sentiment de preocupare numai de el știut. Trăia într-un bordei săpat în pământ, într-un colț al grădinii unui frate de al său. Printre ierburile crescute pe bordei se ițea o găleată veche fără fund ce ținea loc de coș pentru sobă din care adesea se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și perseverenți, și-au vândut pământul celor care i-au sfătuit și, cu banii luați, au pornit la drum. Bătrânii, care au văzut cu ochii lor cele petrecute, povesteau că, după ce pe meleaguri străine au înfruntat greutăți numai de ei știute și nu au găsit nimic, s-au întors acasă trei în loc de patru, fără nici un gram de aur, fără nici un gologan în buzunare, cu alte cuvinte, lefteri. Odată întorși, s-au confruntat cu obstacole la care nici nu s-au gândit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură. / Închidem în noi un / sfârșit sub armură. (L. Blaga) Sau: afară era moină, urâtă și o mare,//din totdeauna știută, zădărnicie. îmi spuneam, / nam să mai trec niciodată de locul acesta de aici, / cu mese înalte, cu oameni străini, care nici //nu mă iau în seamă - și, întradevăr, aveam / să văd mai târziu că avea să fie așa. (Mircea Ivănescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]