5,899 matches
-
boiari”, „au început de au tăiat mulțime de boiari”, „au tăiat pre...”, „îndată tae pre...”, „și încă voea să mai taie pre mulți...”, „pre unii i-au și omorât”, „și porunci de-i tăe pre toți afară de poartă”, „iar au abătut de ș-au tăiat boiarii, câți au mai rămas”), emițând despre faptele lor sau observații generale (judecata dihotomică: fapta bună - fapta rea), sau constatări cu privire la caracterul suprimării - dacă a fost, adică, pedeapsă, succedaneu al unei judecări (înaintea unui juriu amplu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șerban-vodă, cum ei sânt cu dreptate împărații, au zei și aceasta că el în zilele frăține-său, lui Șerban-vodă, cât l-au cunoscut că iaste cu dreptate cătră împărăție nimic n-au zis, iar după ce l-au cunoscut că să abate de cătră împăratul și va să să lipsească lângă vrăjmașii împăratului, l-au otrăvit [cu o combinație ucigașă savantă, cu acțiune lentă, presupunea cineva - n.m.] și au murit. Așijderea și un frate iar al lui, Iordache spătar, carele au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omorârea sprijinitorului (bărbat): „Blestemat să fie cel ce va judeca strâmb pe străin, pe orfan și pe văduvă! Și tot poporul să zică: amin!” (sau, cum zisese traducătorul din veacul al XVII-lea - cu siguranță Nicolae Milescu: „Blestemat carele va abate judecata nemernicului și surumanului și văduvei. Și vor grăi tot poporul: «Fie!Ț”). Montarea sintagmei „văduvele și orfanii” într-un blestem evoca moartea, era o amenințare cu moartea - ca o pedeapsă ce cuprinde și partea fizică, și pe cea spirituală
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
374. Vezi Violaine Vanoyeke, La prostitution en Gréce et à Rome, Les Belles Lettres, Paris, 1990. 375. în 1798, trei călugări - Acachie, Deronisie și Gherasim - au fost închiși la Mănăstirea Snagov, să fie acolo „șăzători până la sfârșitul vieții lor”, fiindcă „abătându-se la rele petreceri, umblând pe la locuri netrebnice prin cafenele i prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în desfătări care sânt spre defăimarea cinului preoțesc” (după Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 371). 376. V.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
De fiecare dată când se face auzită, vocea lor reprezintă un avertisment adresat oamenilor, pentru a le atrage atenția asupra acțiunilor lor nesăbuite, obligându-i la abținere, la Întoarcerea la normele și valorile morale și spirituale de la care s-au abătut. Funcția profetică este o funcție de cenzură socială, colectivă. Rolul profeților este de a certa și de a Îndrepta abaterile oamenilor, În special cele de ordin moral și religios. Avertizând masele că s-au Îndepărtat de la porunca divină, vocea profeților Îi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tinde și pe care le pune În valoare pentru a-și realiza plenitudinea ființei sale. Ca instanță de cenzură colectivă, profeții judecă, previn, amenință și anunță pedeapsa și mânia lui Dumnezeu care se va revărsa asupra oamenilor când aceștia se abat de la legea divină. Ei sunt glasul conștiinței colective a unui grup uman care, recunoscându-și filiația Într-un Dumnezeu unic (arhetipul Tatălui creator, primordială, este permanent legat de acesta, fiind astfel obligat să asculte și să nu se abată de la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se abat de la legea divină. Ei sunt glasul conștiinței colective a unui grup uman care, recunoscându-și filiația Într-un Dumnezeu unic (arhetipul Tatălui creator, primordială, este permanent legat de acesta, fiind astfel obligat să asculte și să nu se abată de la legile morale impuse de acesta. Orice ascultare implică o supunere. Abaterea este răzvrătire, iar În plan moral reprezintă păcatul. Ea este o conștiință a predestinării care mă Închide În relațiile mele, sau ale noastre, făcându-mă dependent de autoritatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Supra-Eului, cu consecințele negative, la care făceam referire asupra individului. Caracteristicile conștiinței pervertite Așa cum există ceva În mine care mă Îndeamnă să fac Binele și să evit Răul, În mod egal trebuie să existe și o pornire care să mă abată către Rău, Împiedicându-mă să fac Binele. A face Binele este conform cu normele morale. Este o afirmare În intenție și În acțiune a virtuților. A face Rău este contrar principiilor morale. Răul neagă valorile și pervertește ființa celui care-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
etapelor vieții mele, după cum, În mod egal, sunt perceput ca diferit de către celelalte persoane. Acest concept de diferit, presupune, În primul rând, o scurgere temporală, având În cazul acesta un caracter natural. Dacă Însă faptul de a fi diferit se abate de la cursul temporal firesc, situația se prezintă ca având un caracter de anormalitate. Tot ceea ce se abate de la cursul temporal firesc este un accident ontologic, o anomalie, indiferent de natura acesteia. Atât eu, cât și ceilalți, percepem aceste anomalii ontologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferit, presupune, În primul rând, o scurgere temporală, având În cazul acesta un caracter natural. Dacă Însă faptul de a fi diferit se abate de la cursul temporal firesc, situația se prezintă ca având un caracter de anormalitate. Tot ceea ce se abate de la cursul temporal firesc este un accident ontologic, o anomalie, indiferent de natura acesteia. Atât eu, cât și ceilalți, percepem aceste anomalii ontologice, care scot În evidență și mai pregnant raportul dintre timp și persoană. Dar, deși timpul este cel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai potrivită a acțiunilor sale psiho-morale, În raport cu circumstanțele vieții. Nu trebuie Însă confundate mijloacele cu scopul, iar I. Kant a subliniat acest aspect. Între mijloace și scop trebuie să existe o concordanță perfectă, În caz contrar acțiunea este pervertită, se abate de la legea morală. Binele se realizează numai prin mijloace oneste. Mijloacele imorale la care se apelează În realizarea unei acțiuni nu duc niciodată la rezultate oneste. Chiar atunci când Binele este realizat, el va fi un „bine al egoismului”, al meu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dincolo de orice fel de interese personale, ca o datorie. Acest fapt demonstrează că ideea de Bine are un caracter aprioric, ea fiind preexistentă În conștiința persoanei, dincolo de orice experiență anterioară sau posterioară acesteia. Prin urmare, comiterea unui act care se abate de la legea morală este străin ideii morale de bine. El nu mai este un act de virtute, ci o manifestare a pervertirii naturii umane prin viciu. Putem trage de aici o concluzie interesantă și utilă. Dacă actele mele morale au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Morale, accentuând asupra aspectukui care vizează experiența psihologică și valorile morale corespunzătoare acesteia. Nu toate cuplurile sunt de tipul descris mai sus. În afara acestora mai există numeroase forme de cupluri nefirești, care din punct de vedere psihologic și moral se abat de la formele normalității. Aceste cupluri se constituie În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale precum curajul, spiritul de conducător și abilitatea de mobilizare a maselor, cel care prin prezența și virtuțile sale garantează stabilitatea și victoria. bă Profetul este simbolul cenzurii. El este cel care acuză, cel care arată lumii că s-a abătut de la normele morale, divine și umane. Este simbolul cenzurii, pentru că prin gura profeților vorbește Însăși divinitatea - arhetipul suprem. Profeții apar În momentele de criză ale cetății, pentru a avertiza asupra răului și a readuce lumea la starea de ordine de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dând impresia unei „permisiuni”. A. Bayet a vorbit, În sensul acesta, de o „morală diferențiată”. O atitudine morală, mai exact, care diferă „de la caz la caz”. Un spațiu sufletesc și moral În care mă pot „mișca liber”, fără să mă abat de la ceea ce nu ar leza normele morale. Ce trebuie Înțeles În acest caz? Întrucât avem de-a face cu o acțiune psihomorală, cred că se poate vorbi despre forme de sublimare, prin care normele morale sunt cel puțin din punct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o stare de posesiune demoniacă, iar actele nebunului ca fiind determinate de o pierdere a valorilor umane ale persoanei, idei care, În context cultural, moral-religios, filosofic sau medical, s-au organizat În jurul acestui arhetip central al ființei impure care se abate de la condiția normalului: persoana nebunului (Plutarch, Seneca, Homer, Sofocle, Platon, Erasmus, Kant, Charcot, Freudă. Având, prin modul de a gândi și de a se comporta, un caracter contrar actelor morale, prezența nebunului a făcut ca acesta să se transforme Într-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu sunt tratate ca boli, ci ca efecte ale răului, care, acționând asupra persoanei umane, produc pervertiri ale eului. În cazul acesta, tulburările psihomorale trebuie Înțelese ca Înclinații sau ca acte manifeste ale unei persoane, care, prin natura lor, se abat de la normele morale, manifestate, din punct de vedere psihologic, prin acte, intenții, conduite anormale. În sensul acesta menționăm următoarele: Înșelătoria, furtul, minciuna, impudicitatea, brutalitatea, izolarea, conduitele de refugiu, exaltarea etc. Toate acestea trebuie Înțelese, ca semnificație, În raport cu natura tendințelor eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Stăpânirea de sine, ca abținere, reprezintă măsura de precauție pe care permanent trebuie să o ai În vedere. În sensul acesta, Seneca recomandă: „ai Încredere În tine Însuți, spune-ți că ești pe calea cea bună, fără a te lăsa abătut la dreapta sau la stânga din drumul tău... scopul tău este măreț: ataraxia (v. De tranquillitate animiă. Dar ca să ajungă la această stare de echilibru interior „sufletul trebuie să renunțe la bunurile exterioare, mulțumindu-se cu sine, să aibă Încredere În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
demne de Înregistrat e posibil să fi scăpat amintirii mele. Pot totuși să-l asigur pe cititorul meu că, pe cât mă ajută memoria, i-am prezentat un document demn de Încredere și că niciodată, În nici un caz, nu m-am abătut intenționat de la adevăr 330. Regulile de sănătate ale dr. Trillertc "Regulile de sănătate ale dr. Triller" În concluzie, inserez acum ( Într-o traducere a unei personalități literare) Regulile de sănătate ale doctorului Triller. Acest autor cu reputație a trăit spre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din nou. XVIII Curăția, Sfințeniei Îi urmează-ntâia, spune Pavel; Și bunul-simț Îi Întărește spusa; Unii se spală, dar arar, alții deloc - Ades spălatul e la fel de necesar ca rugăciunea: Dacă o dată spre obiceiuri murdare decazi, De la prudență și religie te abați; Păstrează-ți dar trupul pur prin astfel de abluții Care, libere, te pot păzi de necurate poluții. XIX Nu neglija băitul, cum prea mulți o fac, Căci astfel de multe boli te poți păzi; Uneori, o baie caldă puterea ți-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Unui Întreg popor pentru un pic de bogăție! VII Medici abili ades au afirmat Că prin prizarea Tutunului, ca și prin fumat, Planta-i mult pervertită de la adevăratul scop. Pentru sexul frumos mereu provoacă Senzații de dezgust - pe scurt, e abătut De la al Naturii scop! și-nchei ca să invoc Geniul Insulelor Britanice, de izgonit așadar Obieceiuri atât de contrare Bunului-simț! J.M.H. Explicarea planșelor 332tc "Explicarea planșelor332" Gravurile litografiate din acest prim volum sunt copii de Încredere ale portretelor și schițelor luate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a apărut prima dată În Persia În iunie 1821, pe litoralul sudic, iar a doua pandemie apare În Afganistan, de unde, după 1829, Înaintează spre Teheran, apoi, prin Orenburg, spre Sankt-Petersburg (la 1831), iar prin Crimeea și provinciile românești 4 se abate către Europa Occidentală. Următoarele două valuri (1844-1846 și 1851-1862, respectiv 1865-1871) fac din vibrio cholerae un protagonist important al istoriei euro-asiatice În secolulal XIX-lea, și numai astfel se poate Înțelege prolificitatea contactelor medicale și politice dintre Occident și Turcia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
exprimată prin normalitate, respectiv starea de sănătate mintală, care implică o concordanță comportamentală atât cu lumea, cât și cu societatea. În afara tipurilor de mai sus, acceptate ca forme normale ale personalității sociale, J. Szczepánski descrie și alte tipuri, care se abat de la normele valorice ale modelului cultural. Întrucât nu există persoană umană în afara societății, aceste tipuri sunt fie în conflict, fie în dezacord cu valorile modelului socio-cultural, fie direct antisociale. Pentru J. Szczepánski, tipurile care sunt conforme parțial sau deloc cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu pot fi făcute decât de oameni.” (Grigore Moisil). II.2. Folosirea jocului didactic În înțelegerea și fixarea algoritmilor de calcul în instruirea școlară, algoritmul ar putea fi definit ca o succesiune riguroasă de raționamente de la care, dacă nu te abați, rezolvi singur o situație problematică sau o problemă de un anumit tip. Inițial, metoda rezolvării problemelor prin algoritmi a fost aplicată în matematică de matematicianul Al.Horezmi (secolul al IX-lea) care i-a dat și numele. În instruirea algoritmizată
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
cauză-efect, efectul fiind la rîndul lui cauză pentru un alt efect ș.a.m.d. Astfel se formează un lanț cauzal. Orice întrerupere a lanțului cauzal înseamnă de fapt existența unui efect care să nu aibă cauză. Nici un fenomen nu se abate de la acest principiu care poartă numele de principiul cauzalității. Cunoașterea desfășurării evenimentelor este asigurată de cunoașterea legilor care guvernează fenomenul și a ansamblului de condiții în care se desfășoară acesta. Deci legea este un element primordial în cunoașterea fenomenelor deoarece
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]