2,725 matches
-
deasupra lui, descrie o scenă de tandrețe psihologică și de sacrificiu de sine. Astăzi, o astfel de strategie retorică - dacă relatarea lui Smith este adevărată, deoarece specialiștii în domeniu au dezbătut deseori această problemă - ar fi considerată "romanescă" deoarece evită abstracția analizei istorice atente și "moderne". Acest pasaj dezvăluie cât de mult și cu câtă ușurință se amestecau tehnici precum descrierea într-o narațiune a cărei intenție fundamentală era, după cum sugerează și titlul, de a zugrăvi o istorie. Astfel, în povestire
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și-a coborât privirea de la ideal și a privit spre lumea din jur ca un ocazional jurnalist al formei narativ literare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Lafcadio Hearn, Stephen Crane, Hutchins Hapgood și Lincoln Steffens, printre alții, au evitat abstracția platonică și ceea ce devenea idealul jurnalistic în favoarea detaliilor concrete. Hapgood și Stephens au respins formal idealul neoplatonic. Steffens și Hapgood au plecat în Germania pentru a studia platonismul modern sub forma eticii și esteticii hegeliene, Steffens în 1880 și Hapgood
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
social) și temperament (determinat fiziologic). Literatura modernă se caracterizează printr-o nouă reprezentare a omului. În tradiția materialismului Luminilor, omul este considerat ca un corp, el are o densitate materială. Dacă personajul romanelor baroce și clasice era un fel de abstracție, în românul realist și naturalist el devine corp, cuprins de frământare și pasiuni contrarii. Corpul feminin, în special, este atât de prezent în literatura perioadei studiate, încât ajunge, uneori, să înlăture orice altă dimensiune. Balzac și Zola își bazează psihologia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fenomenul migrațiilor barbare. În timp ce apusenii sunt entuziasmați de capacitatea hoardelor barbare de a străbate și de a îngloba în stăpânirea lor vremelnică teritorii care depășesc ca suprafață Europa, dacă ei, apusenii, văd aspectul cuceririi în sine, al gloriei militare, făcând abstracție de tot cortegiul de distrugeri, exterminări și dislocări de populație, de jafurile și sălbăticia asiaticilor, de insignifiantul lor bagaj cultural și de civilizație , pentru cei din estul continentului și mai ales pentru noi, românii, lucrurile stau altfel și acest altfel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
facă niște compromisuri, azi În unanimitate respinse. Primul volum din romanul „Moromeții” se constituie ca o atitudine a scriitorului În raport cu lumea, pus În situația de a spune și altceva decât ce era la modă. Cu alte cuvinte, prozatorul a făcut abstracție de „indicațiile și recomandările” vremii (chiar dacă ele aveau să se nască mai târziu, dar se subînțelegeau și atunci), și a dat glas propriilor sale gânduri, dacă avem În vedere faptul că personajul principal reprezintă glasul celui care i-a dat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realizări mai evidente decât ale scriitorilor Nicolae Filimon, creatorul lui Dinu Păturică, G. Călinescu, creatorul lui Stănică Rațiu și Marin Preda, cratorul lui Ilie Moromete. Este drept că toate personajele numite mai sus nu Întrec performanța personajelor caragialiene, dar făcând abstracție de dramaturgie și proza scurtă, Dinu Păturică, Stănică Rațiu și Ilie Moromete sunt emblematice, chiar dacă e vorba de tipuri fundamental deosebite, dar nu acest lucru este important. Nu putem nega că fiecare personaj din cele numite mai sus au precedente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mâncați, măi Bâznaie... ?”(5) Chipul unui om desenează În mare și comportamentul acestuia, natura lucrează Într-un soi de paralelism. Oricâte speculații se pot face Între starea morală a individului și lumea care l-a creat, nu se poate face abstracție de zestrea aceea unică, să-i spunem genetică, venită nu se știe de unde, dar aflată și pe chip. Portretul fizic al lui Moromete nu poate fi rupt nici măcar parțial de comportamentul lui moral. Gesturile sunt unice, irepetabile, nimeni nu Încearcă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
egalează rezultatul și indiciul valorează 1. Evident, în realitate, indivizii se situează între cele două extreme. Viziunea lor asupra a ceea ce ar fi putut să prezică în trecut este parțial influențată de cunoașterea istoriei. Ei nu reușesc să facă complet abstracție de informație și să se pună în pielea indivizilor care trebuie să-și facă previziunile și alegerile în timp real. Biais și Weber (2006Ă au folosit a treia metodă pentru a evidenția diversiunea retrospectivă în judecățile individuale. Ei le-au
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Kelley și Paul McCarthy înregistrează actori profesioniști și modele pentru a interpreta performance-uri ale lui Vito Acconci în Fresh Acconci, 1995), habitarea stilurilor și formelor istoricizate (când, de exemplu, Sarah Morris întrebuințează grid-ul modernist în picturile ei pentru a descrie abstracția fluxului economic), folosirea imaginilor (când Angela Bulloch prezintă filmul Solaris a lui Andrei Tarkovsky, la Bienala de la Veneția din 1993, înlocuindu-i coloana sonoră cu propriul ei dialog), întrebuințarea societății ca pe un catalog de forme (când, de pildă, Jens
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unui standard admirat de unii și criticat de alții. Critica sa a fost focalizată în primul rând asupra artei produse după expresionismul abstract. Această artă, cunoscută ca pictură în câmp de culoare (color-field painting), pe care el a numit-o abstracție post-picturală (post-painterly abstraction), reflectă teoria lui Heinrich Wölfflin, potrivit căruia picturalitatea și stilurile lineare ar alterna de-a lungul timpului. În colecția sa de eseuri Art and Culture (1961), Greenberg argumentează faptul că esența artei moderne, în special a picturii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Noland, Jules Olitski, Frank Stella și Anthony Caro, Michael Fried stabilește un set de termeni de bază pentru înțelegerea unor probleme cheie ale modernismului: viabilitatea relatării lui Greenberg cu privire la infralogica modernismului, statutul artei figurative după Pollock, centralitatea problemei formei, natura abstracției picturale și sculpturale, precum și relația dintre operă și privitor. Într-o serie de eseuri, Fried opune întreprinderea modernistă artei minimaliste ori literaliste, argumentând că minimalismul ar fi un gen al teatrului, mai curând decât al artei plastice. La rândul ei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artă nominal abstractă, însă literalistă și teatrală. Aceste opoziții ar fi făcut parte dintr-o serie de alte opoziții abordate în acest eseu, precum opoziția dintre "prezentabilitate" (presentness) și "prezență" (presence) ori dintre "instantaneitate" (instantaneousness) și "durată" (duration) ori dintre "abstracție" (abstraction) și "obiectualitate" (objecthood). Constatând că, datorită gândirii deconstructiviste, avem astăzi parte de o asumare a suspiciunii față de gândirea opozițională în variatele sale forme, criticul american aduce în vedere faptul că însăși minimaliștii și-au definit arta prin opoziție directă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
compozițională a priori executării), spre deosebire de "prezența" fără durată a operelor minimale 174. Într-un alt caz, punând în discuție diferența dintre arta conceptuală, pe de o parte, și poezia, literatura și filosofia, pe de altă parte, Ian Wilson sesizează apariția "abstracției nonvizuale" ca fiind o consecință a aplicării principiilor abstracției vizuale la limbaj. Fiind informă, abstracția nonvizuală se confruntă cu tendința obișnuită a publicului de a căuta semnificații vizuale, folosindu-se din inerție de facultatea vizuală. În viziunea lui Wilson, arta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
operelor minimale 174. Într-un alt caz, punând în discuție diferența dintre arta conceptuală, pe de o parte, și poezia, literatura și filosofia, pe de altă parte, Ian Wilson sesizează apariția "abstracției nonvizuale" ca fiind o consecință a aplicării principiilor abstracției vizuale la limbaj. Fiind informă, abstracția nonvizuală se confruntă cu tendința obișnuită a publicului de a căuta semnificații vizuale, folosindu-se din inerție de facultatea vizuală. În viziunea lui Wilson, arta conceptuală se preocupă de gradul de abstracție al ideilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
caz, punând în discuție diferența dintre arta conceptuală, pe de o parte, și poezia, literatura și filosofia, pe de altă parte, Ian Wilson sesizează apariția "abstracției nonvizuale" ca fiind o consecință a aplicării principiilor abstracției vizuale la limbaj. Fiind informă, abstracția nonvizuală se confruntă cu tendința obișnuită a publicului de a căuta semnificații vizuale, folosindu-se din inerție de facultatea vizuală. În viziunea lui Wilson, arta conceptuală se preocupă de gradul de abstracție al ideilor, ținând cont de faptul că natura
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aplicării principiilor abstracției vizuale la limbaj. Fiind informă, abstracția nonvizuală se confruntă cu tendința obișnuită a publicului de a căuta semnificații vizuale, folosindu-se din inerție de facultatea vizuală. În viziunea lui Wilson, arta conceptuală se preocupă de gradul de abstracție al ideilor, ținând cont de faptul că natura abstracției poate fi descoperită doar printr-o cercetare primară, de felul artelor vizuale, care ar percepe abstracția pentru ea însăși, transferând-o apoi la nivelul limbajului, dezvoltându-ți astfel capacitatea de a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nonvizuală se confruntă cu tendința obișnuită a publicului de a căuta semnificații vizuale, folosindu-se din inerție de facultatea vizuală. În viziunea lui Wilson, arta conceptuală se preocupă de gradul de abstracție al ideilor, ținând cont de faptul că natura abstracției poate fi descoperită doar printr-o cercetare primară, de felul artelor vizuale, care ar percepe abstracția pentru ea însăși, transferând-o apoi la nivelul limbajului, dezvoltându-ți astfel capacitatea de a surprinde o lume non-vizuală. Regăsindu-se dincolo de execuția vizuală
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inerție de facultatea vizuală. În viziunea lui Wilson, arta conceptuală se preocupă de gradul de abstracție al ideilor, ținând cont de faptul că natura abstracției poate fi descoperită doar printr-o cercetare primară, de felul artelor vizuale, care ar percepe abstracția pentru ea însăși, transferând-o apoi la nivelul limbajului, dezvoltându-ți astfel capacitatea de a surprinde o lume non-vizuală. Regăsindu-se dincolo de execuția vizuală și fizică a ideilor, în abstracțiile informe ale limbajului, arta conceptuală este preocupată de natura internă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o cercetare primară, de felul artelor vizuale, care ar percepe abstracția pentru ea însăși, transferând-o apoi la nivelul limbajului, dezvoltându-ți astfel capacitatea de a surprinde o lume non-vizuală. Regăsindu-se dincolo de execuția vizuală și fizică a ideilor, în abstracțiile informe ale limbajului, arta conceptuală este preocupată de natura internă, intelectuală, a conceptului. Gândirea cotidiană este compusă atât din concepte, cât și din relațiile conceptelor cu lumea exterioară. Ea se exprimă însă prin intermediul abstracțiilor informe ale limbajului 175. La rândul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vizuală și fizică a ideilor, în abstracțiile informe ale limbajului, arta conceptuală este preocupată de natura internă, intelectuală, a conceptului. Gândirea cotidiană este compusă atât din concepte, cât și din relațiile conceptelor cu lumea exterioară. Ea se exprimă însă prin intermediul abstracțiilor informe ale limbajului 175. La rândul ei, atunci când pune problema alegerii materialelor, Adrian Piper indică limbajul și simbolurile conceptuale care s-ar referi la conținuturi aflate dincolo de ele însele, cum ar fi cele specific politice, de genul rasismului ori xenofobiei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Helen Molesworth, s-a insistat, de asemenea, pe relația consistentă dintre critică și starea de criză. George Baker, de pildă, a adus în discuție productivitatea acestei relații, pentru ca Benjamin Buchloh să nuanțeze această idee referindu-se la extraordinarul proces de abstracție / extracție prin care a trecut critica de artă în ultimii douăzeci de ani, în ciuda faptului că, în aceste condiții, funcția criticii de a media ceea ce s-a întâmplat cu practica artistică în raport cu variatele segmente ale sferei publice a culturii avangardiste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prea mult bunului nostru „utilizator” de internet?... (revista Plumb, aprilie, 2013) 103 La normă! Pentru unii „părerologi” contemporani, Uniunea Europeană ar fi un fel de „uniune sovietică”, deoarece ar practica în interiorul ei un fel de „hegemonism” de tip comunist. Se face abstracție de regulile democratice ce o guvernează, de transparența actului politic. Formați în spiritul autoritarismului comunist, numiții „lideri de opinie” tind să confunde fermitatea legislației europene cu autocrația, iar apelul la principii general acceptate - cu atentatul la... independența națională! Să recunoaștem
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
prea mult bunului nostru „utilizator” de internet?... (revista Plumb, aprilie, 2013) 103 La normă! Pentru unii „părerologi” contemporani, Uniunea Europeană ar fi un fel de „uniune sovietică”, deoarece ar practica în interiorul ei un fel de „hegemonism” de tip comunist. Se face abstracție de regulile democratice ce o guvernează, de transparența actului politic. Formați în spiritul autoritarismului comunist, numiții „lideri de opinie” tind să confunde fermitatea legislației europene cu autocrația, iar apelul la principii general acceptate - cu atentatul la... independența națională! Să recunoaștem
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tipul "da sau nu", ci Consiliul o poate modifica în unanimitate. Totuși, pentru că unanimitatea este destul de greu de obținut într-o Uniune de 27 de membri, puterea Comisiei de a stabili agenda este încă una considerabilă. În continuare, vom face abstracție de diferențele intrainstituționale și ne vom concentra pe negocierile interinstituționale. Să presupunem, pentru aceasta, că protagoniștii procesului legislativ, și anume, Comisia, Consiliul și Parlamentul, sunt instituții unitare, ale căror preferințe se pot reduce la cele ale comisarului, guvernului sau deputatului
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Eu nu vreau să spun mai mult pentru că datoria mea este să apăr acest guvern și să-l sprijin. Vreau să dau un semnal de unitate și de solidarizare a partidului față de acest guvern, evident însă că nu putem face abstracție de acest risc. Are partidul sau va avea partidul la congres o strategie de avarie? Aici vreau să mă gândesc, și reflectez foarte serios, și studiez încă o dată experiența PNȚCD. Să nu uităm că, în ’96, PNȚCD a avut rolul
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]