2,246 matches
-
mai atentă, organizarea însăși a cunoștințelor enciclopedice este subliniată de această idee de "sistem descriptiv", organizat în jurul cuvîntului-nucleu: modul prin care conceptele sînt definite și organizate în memoria de lungă durată. Analogia lexicografică este cea mai bună cale de a accede la coeziunea sistemului descriptiv. Este de ajuns un exemplu ales din Pluri-dictionnaire Larousse ce apare atît în forma unui dicționar de limbă, cît și enciclopedic: (18) ENCICL.: automobil. Automobilul este format dintr-un șasiu ce se sprijină pe două axe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de nerespectarea unei reguli de coeziune textuală: cea a izotopiei discursului. Cu siguranță, o definiție de tipul "zeiță egipteană" pentru denumirea de "Isis" nu poate obstrucționa izotopia: contextul referențial este același, este vorba aici doar de a putea sau nu accede la denumiri de zeițe egiptene din propria memorie enciclopedică (memorie pe termen lung) care să fie apoi selectate prin criteriul de selectare grafică (denumire din patru litere) stabilit de grilă. Un ușor decalaj intervine între o definiție ca "Pot fi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
contemporană este schimbarea, indusă de mecanica cuantică, a raportului dintre subiect și obiect. În celebrul său manuscris din 1942, Heisenberg, care l-a cunoscut bine pe Husserl, a introdus ideea de trei regiuni de realitate, susceptibile să ne facă să accedem la însuși conceptul de "realitate": prima regiune este cea a fizicii clasice; a doua este cea a fizicii cuantice și a fenomenelor biologice și psihice; a treia este cea a experiențelor religioase, filosofice și artisti-ce40. Această clasificare are un fundament
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
domolită, ci convulsivă. Subordonarea statului-națiune față de partidul unic va da naștere totalitarismului în URSS, în Italia, și ulterior în Germania. Criza din 1929 va reprezenta seismul economic care va provoca cele mai mari erupții politice și militare din Istorie. Hitler accede la putere în 1933, o monopolizează în scurt timp, reia cursa înarmării, operează primele anexări, se dezlănțuie. El transformă pangermanismul în imperialism rasist hotărît să colonizeze Europa. Răsturnările de alianțe, care aveau cîndva darul de a restabili echilibrul european, se
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
grecești, mereu reînnoite, îi răspunde reviviscența iudeo-creștină, și ea mereu reînnoită. Pascal a fost primul gînditor creștin cu adevărat modern. El pleacă de la neputința Credinței de a se întemeia pe rațiune, și în același timp de la neputința rațiunii de a accede la Taine. El își asumă integral gîndirea rațională, devine pionierul științei experimentale, fiind în același timp pe deplin conștient de limitele rațiunii și ale științei. În loc să respingă îndoiala lui Montaigne, o asimilează, transformînd aprehensiunea Credinței în Pariu absolut căruia i
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mozaic de micro-spații culturale de o varietate fabuloasă. Teritoriile naționale au devenit mici rezerve culturale, fiecare avînd conținuturi și stiluri diferite. În interiorul acestor teritorii supraviețuiesc culturile etniilor, dintre care unele, precum Bretagne, Catalonia, Țara Bascilor sau Scoția, ar fi putut accede la statutul de națiune dacă n-ar fi fost hazardurile Istoriei. Altele au beneficiat de altfel de un stat propriu, ca de pildă Sicilia, Savoia, Bavaria sau Prusia. Există chiar, în interiorul provinciilor, minunate culturi locale, așa cum se întîmplă în Toscana
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lovi nepedepsite în moalele pîntece european. Totul este în criză în criza planetară, alcătuită din conjugarea unei miriade de crize, economice, sociale, poli-tice, culturale, religioase, morale, intelectuale. Nebuloasa spirală de umanitate se desface în chiar clipa în care încearcă să acceadă la ființă. Căci acolo unde planetarizarea se dezvoltă prin hegemonie sau omogenizare, ea regresează. Astfel, devenită efectivă din punct de vedere tehnic, ea nu se efectuează pentru umanitatea dezbinată și sfîșiată în națiuni, imperii, rase, religii. Iată-ne departe de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în dialogica sa punctele de vedere extra-europene. Încă o dată, deschiderea și revitalizarea sînt legate una de cealaltă. Ceea ce a spus T.S. Eliot despre literatură este valabil pentru tot ce înseamnă cultură: Posibilitatea fiecărei literaturi de a se reînnoi, de a accede la o nouă etapă creatoare [...] depinde de două lucruri: 1. de facultatea sa de a asimila influențele străine și 2. de facultatea sa de a reveni la propriile surse și de a extrage informații de aici". Pînă în prezent, japonezii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ale civilizației noastre, care exteriorizează, dezmembrează, fărîmițează și accelerează tot ce atinge. Ea ar putea deveni chiar mai mult decît un antidot: un mijloc necesar pentru a reveni în interiorul sinelui nostru și în interiorul adevăratelor noastre probleme, un mijloc de a accede la contemplarea lumii surprinzătoare pe care ne-o dezvăluie știința, un mijloc de a stabili o cale de comunicare cu misterul a ceea ce numim Real. Mai mult, am putea să ne întrebăm, așa cum ne sugerează S. C. Kolm35, dacă mesajul lui
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un concept la celălalt pentru a-l înțelege și pe unul, și pe celălalt. Să ne-nțelegem: confruntarea se referă aici la "tipuri ideale", după expresia lui Max Weber. Totalitarismul total este imposibil, și orice tentativă a totalitarismului de a accede la absolut îl autodistruge (așa cum s-a întîmplat în cazul Cambodgiei lui Pol Pot). Totalitarismul poate fi mai mult sau mai puțin deschis, se poate liberaliza mai mult sau mai puțin, însă poate fi definit drept totalitarism atîta vreme cît
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a doua fază vor obține câștiguri substanțiale care vor permite realizarea altor campanii publicitare, ceea ce crește și mai mult plăcerea subiectivă asociată mărcii. Conjugarea mass-media cu sensibilitatea creierului nostru pentru mărcile foarte cunoscute, le va permite unora dintre ele să acceadă la statutul de veritabile simboluri. Ne pot invada toate domeniile vieții și deveni adevărate suporturi de identificare pentru milioane de oameni. Concluzie Creierul uman este sensibil la fenomenul de reputație sub toate formele - fie că este vorba despre prestigiul indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
creeze, dincolo de simpla tehnică, li se poate transmite "harul", "geniul", "stilul", când orice creație înseamnă ruptura de convențiile trecutului și se vrea ireductibilă la o tehnică? Un student are un dar pe care școala îl poate revela sau el doar accede la niște posturi, aptitudini, calificări predate și transmise? E greu de răspuns la aceste întrebări, în măsura în care charisma se simte emoțional, fără a putea fi învățată sau a se lăsa inculcată rațional (Panofsky, 1967; Segré, 1993). Totuși, nici o educație nu este
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
hominem). Considerăm că esența glumei constă în dedublarea sa dialogică: la nivelul enunțării există doi actori complici: A1, emițătorul, dotat cu "savoir" (lingvistic, retoric și enciclopedic) și "faire croire", și A2, receptorul, posesorul unui "savoir-faire" interpretativ care îi permite să acceadă la sensul ascuns (implicit) al glumei, iar la nivelul enunțului (textul glumei) un a1 complice și un a2, actor inocent, victima semnificației explicite: A1[a1(...)a2)]A2 Deși reprezentată în majoritatea covîrșitoare a cazurilor de microdialoguri, putem afirma că la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mediul său natural și nu pentru a fi preocupată de treburile realității conștiente (și de soluționarea lor). În Economie suntem în inversul concretului fizic, inert și suficient sieși, adică în ceea ce este conștiența concretului și material și spiritual la care accedem și rațional și emoțional în sisteme deschise și dinamice. În astfel de sisteme determinanții și condiționările lor se schimbă și aceasta schimbă contextele. Ceea ce previzionăm ar fi doar că se va schimba situația, iar când spunem asta s-ar putea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
din plin de poziția religiilor oficiale față de aceste practici. Folosirea abuzivă a termenilor "ghicit" sau "ghicitor" a avut drept consecință discreditarea, blamarea și punerea sub semnul diabolicului a unor străvechi practici ce țin, în esență, de dorința oamenilor de a accede la cunoașterea ascunsă. În plus, calitatea și seriozitatea celor care practică acest gen de divinație lasă de dorit în multe situații. Toate acestea au făcut din ghicit cea mai puțin respectată practică. Din această pricină, pentru a-și spori capitalul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai corecte. Fără îndoială, pentru studiul divinației cele mai utile s-au dovedit a fi instrumentele calitative. Clarificările referitoare la metodă și tehnici au venit pe parcurs. Referindu-se la acest fapt Norbert Elias scria în 1985 că "trebuie să accezi la palierul următor pentru a percepe platoșa protectoare, pentru a înțelege natura, pentru a-ți da seama ce s-a transformat în palierul precedent, pentru a-ți recunoaște limitele și pentru a face astfel un pas spre soluția problemei"124
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
perspectivele se schimbă succesiv și că ne sunt oferite pe rând punctele de vedere ale actorilor și beneficiarilor diminuează extrem de mult subiectivismul inerent oricărui act de observație filmică. Cel care va urmări imaginile unui rit are deci ocazia de "a accede la coordonarea multiplelor puncte de vedere"141. 5.2.5.3. Tehnici corporale Surprinderea tehnicilor corporale prin metode vizuale, de observație, este o întreprindere deloc ușoară. Dificultatea rezidă în însuși faptul că elementul corporal nu poate fi extras din contextul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care s-au dat magiei de către antropologi nu exclud din ecuație divinația. "Magia scrie Bronislaw Malinowski nu este derivată dintr-o observare a naturii sau din cunoașterea legilor ei, ea este o posesie primordială a omului, la care acesta poate accede doar prin tradiție și care afirmă puterea autonomă de a crea finalitățile dorite"149. Din această perspectivă, actul magic este un mijloc prin care o persoană inițiată (magicianul) încearcă să controleze și să stăpânească o realitate prin supunerea unor forțe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apropie mai mult de știința ocultă, prin implicațiile pe care le are în concret ea devine o formă a magiei . În fapt, acest lucru nu face decât să sublinieze că, dintr-o perspectivă magico-religioasă, ființa umană a dorit dintotdeauna să acceadă la absolut pe două căi distincte: una activă și alta pasivă, contemplativă. În cazul nostru prima ar corespunde magiei, iar a doua divinației. În definitiv, "adăugarea temporară (sau nu n.n.) a unor elemente divine" cum scrie Auguste Bouché-Leclercq este un
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deci, totuna cu deținerea adevărului, dar nu a oricărui adevăr, ci a unuia absolut. Adevărului științific (rațional, bazat pe calcul statistic și probabilistic) i se opune un altul de natură absolută. Or, acesta nu poate fi aflat decât dacă se accede la cunoașterea divină. Maniera pe care au descoperit-o cei vechi este una îndelung verificată: ritul și simbolul. Acestea devin pentru om punțile de legătură cu divinitatea, singura în măsură să dea răspunsuri adevărate și să-i livreze omului un
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
diverse maniere prin mijlocirea simbolurilor. Nu discutăm pertinența afirmațiilor și explicațiilor de acest gen, dar le remarcăm prezența și la nivelul limbajului comun. De obicei oamenii merg să-și "ghicească viitorul", și nu trecutul, înțelegând prin aceasta posibilitatea de a accede la realitățile transcendente și eterne. Celelalte dimensiuni temporale (trecutul sau prezentul) au fost trăite și interesează mai puțin. Totuși, practicile divinatorii pot accesa în egală măsură prezentul, trecutul și viitorul. "A venit la mine o femeie ca să-i spun despre
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un întreg sistem de credințe populare românești care leagă cartea de faptul magico-religios. Unele legende populare culese și prezentate de Tudor Pamfile 305, de exemplu, pun în relație directă cartea cu Dumnezeu și atotcunoașterea. Ele prezintă tentativa diavolului de a accede la cunoașterea absolută. Potrivit acestora, întreaga înțelepciune a lui Dumnezeu ar fi fost scrisă într-o carte, iar diavolul ar fi fost izgonit din cer tocmai pentru că încercase să pătrundă secretul divin citind din cartea atotcunoașterii. Violarea atotcunoașterii este deci
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bazează pe receptivitatea oamenilor față de miraculos, fantastic și magic. În altă ordine de idei, cinematografia nu face decât să exploreze universuri și lumi imaginare ale mentalului uman și colectiv. Divinația nu este, în acest sens, decât un mijloc de a accede la aceste fabuloase ținuturi multidimensionale. Audiența pe care o înregistrează creațiile cinematografice respective relevă o anume deschidere a imaginarului colectiv contemporan către fantastic, necunoscut și mister. Capitolul 17 ÎN LOC DE CONCLUZII: IMAGINARUL COLECTIV, FANTASMELE ȘI ARTA DIVINATORIE Cercetarea socioantropologică a fenomenelor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
libertății, ceea ce conduce la corelarea libertății omului cu desacralizarea, în favoarea unei conștiințe pur raționale. Criza societăților desacralizate contemporane ne avertizează totuși că nu este suficient să ne lipsim de aceste imagini religioase pentru a fi realmente liberi și pentru a accede la o autonomie fericită" (p. 354). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOANTROPOLOGIA FENOMENELOR DIVINATORII 8 1 89 Cuvânt înainte Divinația. Definiții și delimitări conceptuale Divinația în societate Tipuri divinatorii Scurtă critică a modelului propus de Auguste Bouché-Leclercq Cercetarea socioantropologică a divinației Divinație și magie 109
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
poetic studiat Subiectul baladei este configurat ca o alegorie după modelul baladelor germane. Eroii au valoare arhetipală, ilustrând două modele existențiale opuse. Prin Riga Crypto se exprimă conceptul „carpe diem“ al omului care trăiește la nivel biologic, instinctual, fără a accede la valorile spirituale. Prin lapona Enigel se propune o reprezentare a conștiinței umane în aspirația ei spre cosmic și universal, spre cunoaștere apolinică. Cel deal treilea arhetip, Soarele, reprezintă conștiința universală, „Unul divin“ al cunoașterii absolute. Poezia își structurează astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]