3,955 matches
-
joc, un joc în care pui pariu pe propria ta viață, urmând uneori sfaturile unui așa-zis prieten, care te îndeamnă să încerci. Iar de la încercare la dependență e doar un pas foarte mic. Urmează apoi prăpastia în care se adâncesc acei consumatori permanenți de droguri, pierzându-și banii, serviciul, deseori familia sau, cel mai grav, viața. Toate aceste vicii sunt foarte periculoase, atât pentru noi cât și pentru cei din jurul nostru. Suferim foarte mult de pe urma consumului lor. Dependența poate duce
O lume în culori. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Andronic Andreea, Zaharia Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1988]
-
care o străbătea și o ucidea alături de mine. Eu mă trezeam lucid și ațâțat, experimentând în etape dragostea, în timp ce ea se dăruise toată miracolului unei atingeri bărbătești de timpul ei, fiind încă fecioară. Am înțeles mai târziu că voluptatea aceasta adâncită în carne, când era încă numai îndrăgostită, o crucifica. A avut atunci curajul să mă întrebe, cu un braț încleștat pe speteaza jețului și cu mâna cealaltă mîngîindu-mi părul. ― Nu e păcat? I-am răspuns, ca de obicei, cu o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
gândul că am îmbătrînit și că părul mi-e alb de supărare, și sării în sus, ca să mă uit în oglindă. De-abia mă recunoscui. Fața îmi era palidă, suptă, uscată, și sprînceneîe răvășite, parcă le smulsesem; nu știu ce dungă se adâncise la colțul buzelor, care mă schimba cu desăvârșire, dîndu-mi un aer de aprigă voință. Mă minunai descoperind pe fața mea o hotărâre virilă și putere de a acționa, însușiri pe care le pierdusem de mult. (De atunci nu mai cred
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vreo colibă părăsită diri junglă. Asistam ziua întreagă la desfășurarea aceluiași vis fantastic, care ne izola pe noi doi, pe mine și pe Maitreyi, de cealaltă lume. Fapte de mult uitate își recăpătați prospețimea, și închipuirea mea le împlinea, le adâncea, le lega între ele. Amănunte pe care atunci nu le luasem în seamă schimbau acum întregul câmp al viziunii mele interioare. Oriunde mă duceam, o întîlneam pe ea, printre pini și mesteceni, pe stânci, pe drumuri. Atât de mult trăiam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar fi putut arăta altfel libertatea pe care... - Ia priviți! întrerupse Maria da Maria, ridicând brațul. Făgădău călcă apăsat, grav, parcă ar fi avut cizme de campanie, cu mâinile în șolduri. Se opri în fața unui tânăr înalt, slab, cu ochii adânciți în orbite. - Tu ești ăla care, așa și pe dincolo, ziceai că ești fachir? - Poți fi și fachir, dar asta nu mă mai interesează. În India, în China, în Japonia, mi-ar fi spus Boddhisattva. - În orice caz, făcător de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
privim petele astea? - Nu ne-a cerut, o întrerupse Ieronim. Ne-a spus doar atît: că dacă am ști cum să privim petele acestea... - Cum să le privim și să le înțelegem, completă Făgădău. - Petele acestea decolorate de soare și adâncite de umezeală... - A spus altfel: "sensibilitate" de umezeală... - În orice caz, nu ne-a cerut nimic, continuă Ieronim. Nici nu i-am fi îngăduit, de altfel, să ne ceară ceva... Dar, la un moment dat, am avut impresia că mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trăsăturile decisive ale demonizării eului, semn al unei grave tulburări și nicidecum al lucidității ascuțite? Între spiritul care refuză alunecarea în ispită și adeptul dăruit acesteia, cu precădere cel pătruns de eclipsa răutății, care este, totuși, autenticul lucid? Care se adâncește spre fundamentele sinelui înțelegând autentica situație și poziționare a acestuia? Să-l privim, pentru moment mai în-deaproape, pe cel pătruns de răutate. Mai exact, să-l lăsăm să se privească pe sine observându-l în asumarea acestei contemplări a propriei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
din pragul binelui și-al răului, de pe hotarul dintre tentație și reversul acesteia. În viziunea misticului, cel care rezistă ispitei și înfrânge înclinația sinelui spre ea dobândește luciditatea care-i confirmă poziția în ierarhia ontică raportată la transcendență. El se adâncește în fundamentele sinelui și nu ratează inrospecția la nivelul înțelegerii sacralității propriei ființe. Această sacralitate el și-o asumă păstrând-o în pozitivitatea ei primară și nerătăcind, astfel, în zone demonice. Prin urmare, se recunoaște ca o creație a Divinului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fac prietenii, Își povestesc chestii, comunică, Împărtășesc, Își fac viața mai plăcută. Cam ce dracu’ o fi cu mine? De ce nu pot să mă mai uit În spate cînd las acolo niște oameni cu care aș putea rămîne prieten? Mă adîncesc În autoscopii și simt cum deznădejdea Își Înfășoară și mai strîns ghemul de sîrmă pe inimă. De ce? Pentru că abia am reușit să-mi fac prieteni și acum plec iar În necunoscut, pentru Încă un an și o lună. Nu, serios
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ascuțit care-mi trosnește surd În oase, Într-un fulger de crispare, aproape că-mi tulbură privirea. What a strange thing to happen to a little boy! aud țipătul lui Paul Auster În fața bătrîneții. Dar puțurile de tăcere nu-s adînci, pentru că timpul pe care Îl petrecem Împreună e scurt și avem niște chestii de vorbit. Uite cartea pe masă, mi-a adus-o cineva de la asociația asta a bucovinenilor... — Mulțumesc, am făcut rost de ea. Am vorbit... mă rog, nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dinspre Grădina Dianei, se înșiră alte câteva bazine rotunde, largi, umplute cu apă a cărei temperatură variază între 36 și 45 de grade. Fiecare dintre aceste bazine e căptușit cu dale de piatră și prevăzut cu o scară care se adâncește în apă și cu o bancă circulară la margine, pe care scăldătorii se pot așeza ținându-și capetele peste nivelul apei. Fiecare bazin poate cuprinde zece-cincisprezeee oameni. Aceste hedoniste locuri de meditație sunt cunoscute sub numele de „oalele cu aburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prilejul să ți-o spun... dar sper că tu ai înțeles. Nici măcar n-am stat vreodată ca lumea de vorbă... noi doi... aș fi dorit să fi discutat... acum, când pleci, simt că... Stella se încrunta și își mijea ochii, adâncind cele două cute dintre sprâncene. Își îndreptă umerii și se lăsă pe speteaza scaunului. Brian își spuse: „Ce naiba m-a apucat să-i înșir toate astea? Se vede că-s beat și sunt lipsit de loialitate față de Gabriel, Stella o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se pare. — Nu, e adevărat, și am putea să ne descurcăm cumva, putem... Poate tu, mie mi-e imposibil — Și cu dorințele mele cum stăm? — Dorințele tale sunt lipsite de importanță, sunt efemere, ești prea tânără, interesele tale nu sunt adânci, suferința pe care ți-o va pricinui despărțirea de mine va fi de scurtă durată. E mai bine să nu încercăm să mergem mai departe. Pentru mine asta e... nu o tragedie... viața nu-i tragică... e o catastrofă... doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trebui să facă o listă cu toți acei jurnaliști care doresc să afle mai multe amănunte, și trebuie să planifice în perioada imediat următoare respectivele interviuri. La aceste interviuri va trebui să fie prezent și consilierul PR, pentru că astfel se adîncește legătura interpersonală dintre el și jurnalistul căruia i-a facilitat respectivul interviu. Petrecerea participanților la plecare și un ultim salut cu zîmbetul pe buze fac foarte bine imaginii sistemului și membrilor acestuia. După plecarea tuturor participanților, consilierul PR va citi
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
cu chitara? Păi ia gândește-te cât te-ar costa să-ți iei cameră la hotel! Deci asta era. Totul pe lume se plătea. Chiar în avans. Mi-am amintit de fruntea înaltă a unchiului meu Vartan, cu golfurile ei adâncite în păr, pe care atâta o admirasem de-a lungul întregii mele copilării. Semn de bonomie, îmi ziceam. Văru-meu Amedeo, în schimb, la cei nici patruzeci de ani ai lui, avea încă de pe-atunci o chelie avansată, lipsită de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acasă, în vreme ce la școală și pe stradă pot fi văzuți plini de voie bună, râzând și glumind cu colegii și cu fetele. Dar de ce nu și acasă? Și astfel ruptura dintre ele și fiii lor (și fiicele lor7) s-a adâncit și s-a tot adâncit, an de an. Mai ales că ceea ce fiii le reproșau mamelor lor basarabence (și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe stradă pot fi văzuți plini de voie bună, râzând și glumind cu colegii și cu fetele. Dar de ce nu și acasă? Și astfel ruptura dintre ele și fiii lor (și fiicele lor7) s-a adâncit și s-a tot adâncit, an de an. Mai ales că ceea ce fiii le reproșau mamelor lor basarabence (și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
c-o ușoară zvâcnitură înainte. Cătălin visa în multe nopți că se afundă în desișul castanilor de pe bulevardul Regina Elisabeta, care te scoate afară din oraș, și merge și tot merge până când în dreapta sa Valea Prahovei se lărgea și se adâncea imens, însorită, până într-atât încât departe pe versantul celălalt abia mai puteai desluși o cărare ce cobora domol către oraș. Și drumul pe care el mergea nu mai era Bulevardul Regina Elisabeta, ci un drumeag în plin soare, de-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Doar o clipă, și din nou își ridica ochii spre el. Dragoș, cred că știu ce simți. Dar n-aș vrea să te dezamăgesc. Îmi pare rău. Oare de ce ținem neapărat ca dragostea să fie întotdeauna reciprocă? Tu ai ochi adânci. Aș putea să-mi amintesc de ei ani întregi de-aici înainte. Și să nu-mi trebuiască nimic mai mult. Așadar umbra de pe fața ei nu era de lungă durată fiindcă, iată, o vedea deodată ștergându-se. Pe fața ei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
1963 și ediția W.H. Stahl, New York, 1952. Rezumăm, pe scurt, visul lui Scipio povestit prietenilor săi. Scipio Æmilianus, tribun militar în Africa, în pragul ultimului război punic, face o vizită lui Massinisa, regele Numidiei. După o lungă convorbire, Scipio, adâncit în somn, visează că îi apare în față bunicul său, Scipio Africanus, care îi prezice o apropiată faimă, triumf în lupte, funcția de dictator în Roma, și deces la 56 de ani. Îi spune, de asemenea, că marii bărbați trăiesc
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
referitor la burnout sunt următoarele: • burnout-ul devine mai puternic pe măsură ce se trece de la depersonalizare la afectarea performanțelor și la epuizare personală; • nu este obligatoriu ca o persoană să treacă prin toate fazele descrise, unele putând fi sărite; • simptomatologia burnout-ului se adâncește treptat. Modelul fazic a fost validat de unii autori și invalidat de către alții deoarece i s-a reproșat că transpare ideea absolutizării rolului epuizării emoționale în detrimentul celorlalte două dimensiuni și că modelul prezintă prea multe faze, trei sau patru fiind
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a lungul drumului înglodat. Maranda îl fura cu coada ochiului pe Toader al ei și își spunea: „Uite că i-au ieșit fire de păr alb pe la tâmple. 94 Privirea îi mai aspră, iar cuta dintre sprâncene i s-o adâncit. Parcă nu mai este cel care o plecat în concentrare, iar greul milităriei și al războiului l-o făcut și mai tăcut. Și tare suferă pentru că nu mai este ca înainte, mândru și neînfricat”... Toaibă, auzindu-i parcă gândurile, i-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
realul și visul: poemele din cărțile mele pot fi citite ca impresii ale navetei între mine și mine, între mine și lume, între ideal și realizabil. Două universuri concentrice sunt în poezia lui Daniel Corbu: sinele (care se descoperă continuu, adâncindu-și datele intrinseci) și lumea din afara lui, cu fuga ei neobosită după orice (dragoste, glorie etc.), fără a găsi nimic altceva decât peticita speranță sau visul amputat, iar, la capăt, moartea, singura instituție care-mi impune respect, și care, față de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
erau creația unor cioplitori artiști și dominați de spiritul divin. Ei voiau să arate, chiar de la intrarea în biserică, că lupta dintre Cel Bun și Cel Rău nu a contenit și că forța credinței asigură biruința Binelui. Biscornet s-a adâncit și mai mult în gânduri. Sumedenie de întrebări au început a i se învălmăși în minte, amețindu-l: „Oare voi reuși vreodată?” era întrebarea care îl frământa cel mai tare. A mai privit o dată ușile. Chiar pe cea centrală era
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
că a înțelege fără a păstra ceea ce ai înțeles nu este știință, eu mi-am însemnat cele ce am adunat în minte din aceste lungi convorbiri cu ei și am alcătuit o cărticică De principatibus, în care, pe cât pot, mă adâncesc în cugetarea acestor lucruri și discut despre ceea ce este un principat, de câte feluri sunt acestea, cum se dobândesc, cum se păstrează, de ce se pierd. Iar dacă vreodată v-a plăcut ceva din câte nimicuri am scris, atunci nici scrierea
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]