102,424 matches
-
carte de o excepțională valoare documentara. Autoarea a obținut, prin investigații proprii, Dosarul nr. 1595/ÎI/1980 din arhiva Procuraturii Municipiului București, care cuprinde procese verbale, declarații ale martorilor, rapoarte medico-legale, fotografii etc. Ea reproduce în carte aceste prețioase documente, adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în vârstă
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
o mângâiere, de parcă voia să îi simtă vibrația! Pe urmă a răsfoit-o și m-a întrebat: „Mi-o dai mie?” -cronică de weekend Nu e cazul să mai spun că am acceptat cu emoție, mai ales când a mai adăugat: „Să-mi dai și un autograf!” Mi-am zis în gând „Doamne, ce se întâmplă cu mine, astăzi?!” Am început să vorbim simplu, natural. I-am povestit cum am venit din România, în urmă cu 15 ani și cum de
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
arsă, cu un model solar, care se agață pe perete. O privește cu admirație și se bucură ca un copil. Vede gravat „Korod” pe spatele ei. Îi explic că este numele localității din Transilvania unde a fost făcută farfuria și adaug zâmbind: Contele de Saint Germain, despre care am vorbit cu o zi în urmă, s-a declarat ca fiu al prințului Rakoczy de Transilvania. Prin hazard, cercul discuției noastre despre Conte s-a închis într-un mod neașteptat. Îmi spune
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
60, cartea a stărnit valva imediat, ăn mare parte atrăgăndu-i autorului oprobiul din partea comunității științifice, o valvă care a dus nu doar la reluarea ei an ediții succesive ori la consacrarea lui Kuhn, ci l-a obligat pe autor să adauge, la ediția din 1969, un post-scriptum explicativ, ăn care nuanțează cateva dintre conceptele fundamentale pe care ași bazase demonstrația ce ănfuriase spiritele. Kuhn e de formație om de știință. Ceea ce afirmă an acest volum reprezintă, anca și acum, erezie curată
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
Descoperi bunăoară cum ți se grefează/ noul organ numit minciună progresivă,/ cum este de căutat an trecutul tău/ locul dubios an care el se va dezvolta,/ locul an care va fi silit să ănflorească!/ Și astfel,/ cu fiecare zi mai adaugi și tu ceva/ putreziciunii progresive/ an care se lăfăie un urlet ănghetat./ El, - afli -/ stă de-acum ăncolo la baza/ oricăror simțuri (Puntea măgarilor, podul minciunilor). Efectul acestei demonice absorbții a Râului exterior al reprezintă dorința exasperata a accentuării fenomenului
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
scris, cu mari intermitențe, despre autori, fenomene literare sau publicații, propunând puncte de vedere demne de reținut. Și, probabil, faptul că au rămas an revistele vremii nu le-a oferit posibilitatea că ideile de aici să circule. La această aș adaugă imediat că practicarea istoriei literare prin mari intermitențe a contribuit, cu siguranță și ea, la acest inexistent ecou de presă și de public. De curând, autorul nostru și-a adunat studiile și exegezele an volum, pe care l-a intitulat
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
celebra apreciere că "dincolo de Renaștere rămâne un rătăcit". Asta voind să spună că valabilă ar rămâne numai Istoria literaturii române an secolul al XVIII-lea. E drept că dintre cele trei istorii ale literaturii iorghiste (la care se cuvine să adăugăm mică Introducere sintetică din 1929) cea dintâi, pomenita fără titlu și de G. Călinescu, e cea mai rezistentă. Și dacă cea despre secolul al XIX-lea mai prezintă, totuși, interes (deși scriitorii nu șanț tratați monografic), cea despre perioada modernă
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul la Istoria literaturii și că prezintă ciudățenia că ăntr-o carte de estetică, această știință e contestată de plano nu numai an polemică dreapta cu M. Dragomirescu (despre care, adaug, Croce spusese, ăn 1936, ca confundă estetică cu zoologia), dar și, implicit, cu Vianu și cu tot ceea ce ăntruchipa estetică. Studiul cel mai amplu (peste șaptezeci de pagini) și mai dens este, ăn volumul pe care al comentez, cel despre
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
comunist simbolizat de "acvila cu țeasta goală" ce-a pătruns prin efracție în insula cu neuroni, blazon de omenie și dăinuire prin forță Cuvântului strălucind în "Albul/ Semnul particular/ Al făpturii mele/ Așezat în filigran/ Brâncovenesc". Râului istoric i se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat mereu de mitul ținutului natal și de religia albului, de cultul părinților, de smerenia rugăciunii creștine. Își face tot mai mult loc actualitatea "producătorilor de infern", bănuiți
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
și subordonat culturalului. Ediția dlui Andrei Pippidi (care umple o lacuna pînă acum regretabilă) este învățată și realizată înalt profesional. Pe lînga luminată prefață, de adăugat este operatorul de note dovedind - se putea altfel? - știință de carte. Nu uit să adaug impecabila transcriere filologica a textului, care întotdeauna, la Iorga, este o operație foarte dificultoasa. N. Iorga, Istoria literaturii românești (Introducere sintetică). Artă și literatura românilor (Sinteze paralele). Traducere de Lisia Simion și Andrei Pippidi. Studiu introductiv și note de Andrei
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Știe să își aducă acasă mult prea iscusitul soț, căci oprind - prin propria voința - valul să se întregească (Verweile doch, aber bist du wirklich șo schoen?), ea știe să-și păstreze - aproape intactă - tinerețea. Dacă mi-ar placea cuvîntul, aș adaugă: înțelepciunea. Aparent, Penelopa nu face nimic. Nimic decît să țeasă și des-teasă o poveste. Odiseea. Peste mii de ani, probabil, Penelopa ar fi o ipostază a lui Manole, care îl zidește pe Ulise, conferindu-i astfel nemurirea. Într-un spațiu
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
de realitate. "Aceasta literatura seamănă aproape întru totul cu literatura S.F., cu precizarea că imaginea literaturii de anticipație este înlocuită totalmente de gramatică și lexicul ideologiei. Chemările la reflectarea vieții sînt doar chemări la integrarea în discursul puterii". Am putea adăuga: sînt voci de sirenă. Emil Iordache, Literatura orizontală, Ed. Timpul, Iași, 1998, 154 p.
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
abia în secolul al nouăsprezecelea e nu numai contraproductiv, ci și ridicol. Oricâtă imaginație aș avea, nu descifrez în faimoasa aserțiune a banului Craiovei, "Asta-i pohta ce-am pohtit!", altceva decât satisfacția seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o victimă - sigur sunt! - a unei educații anume, dar, cu orice sforțare, nu pot identifica ideea de "patriotism" cu aceea de "pohta". Patriotismul mi se pare în continuare ceva nobil
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
hoardelor" hunice, care speriaseră Europa. Măcar de-am fi speriat-o noi! Realitatea este că românul normal a admirat în secret întotdeauna, la unguri, tăria lor de caracter - vezi 1956 - si rînduiala strașnica în toate, la care aveau să se adauge, odată cu coroană regelui, sfînt, Ștefan, catolicismul, iar mai tîrziu și reforma disciplinata, evanghelismul... În acest timp, românii, cu graiul lor atît de neobișnuit aici supraviețuiau colindînd dealurile și munții în deplasarea cosmică a sezoanelor, aventură lor existențiala petrecîndu-se altfel decît
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
operei cantemiriene împreună cu biografia autorului: Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschrieben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten în Moldau... Aus dem Englischen übersetzt (64 + 854 p. + plânse; biografia, p. 841-852).4 În afară de aceste două traduceri, care se adaugă ediției engleze, Virgil Cândea citează și o a treia, în italiană, "începută de Antioh Cantemir, dar continuată de prietenul său abatele Ottavio Guasco", fără a o termină însă: Dell'Accrescimento e Decadenze dell'Impero Othmano o sia Epitome dell'Istoria
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
devansat-o, dovada traducerea și publicarea rapidă, în decurs de un deceniu - între 1734/5 și 1745 -, a celebrei opere cantemiriene în ediții somptuoase, de referință, în trei limbi de circulație internațională - engleză, franceza și germană. Și, dacă la această adăugăm tentativă redării, tot cam pe atunci, în italiană, transpunerea rezumativa în rusă (1828), traducerea în română (1876-1878) și cea în limba turcă (1979), avem imaginea completă a difuzării Istoriei Imperiului Otoman de la Londra, Paris și Hamburg până la București, Moscova și
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
1996, p. 421 (Bibliografie selectivă. ÎI. Istorii generale). 8 Istoria literaturii române..., Vol. I p.310-311 9 Dimitrie Cantemir. Viață și opera, București, 1958, p. 172-175. 10 Pe langă studiile primilor doi autori, citați de Virgil Cândea, ne îngăduim să adăugăm aici: Gh. I. Constantin, La réactualisation de l'Histoire de l'Empire Ottoman de Démètre Cantemir - à l,'occasion de la commémoration du 300ème anniversaire de la naissance de l'auteur, extras din Cultura turcica, Volumen V-VII, Ankara, 1968-1970, p. 55-66
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre exerciții narative cotidiene, cînd adăugăm un minuscul detaliu ici, omitem altul dincolo, totul doar pentru că există un entuziasm al povestirii, care stimulează în oricine o vocație creatoare, novatoare. Micile retușuri, discretele intervenții sînt precum niște inflexiuni de glas, ori alegeri de gesturi retorice ce însoțesc
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
conotat metropolitan, spre a i se asigura alibiul unei "actualități" pe cît de defectuoase moralmente, pe atît de trebuitoare nădejdii de supraviețuire estetică: "Trec pe străzi cu o sabie deasupra capului./ În spatele meu istoria și aceasta clipă care i se adaugă./ În fața femeia în verde semănînd cu neliniștea mea/ emuli ai curajului mastodonți spînzurați prin bărăcile/ rîsului voluntar îngrijind rănile publice/ la etaj un bufon plîngînd în singurătate./ Trec pe străzi că un Cain cu mîinile/ însîngerate mut și orb că
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
imagine a exilului e mai grăitor-biblică decît aceasta? Or, cum viața mea s-a desfășurat în cea mai mare parte sub semnul exilului, titlul mi s-a impus de la sine. Cu atît mai mult cu cît m-am străduit să adaug cîteva file a pe care-mi îngădui să le găsesc nu lipsite de importanță - la istoria unui fenomen nemaicunoscut la noi în asemenea proporții; un exil de mii și mii de români răspîndiți pe atîtea ape al Vavilonului de-a
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
nu există învinși. Atenția este focalizata strict asupra filmelor și oricine poate pleca de aici simțindu-se învingător. De aceea le și place cineaștilor să vină la Toronto!" a afirma în discursul inaugural directorul Piers Handling adresîndu-se tuturor participanților și adăugînd: "Dragostea dumneavoastră pentru cinema este contagioasă și energizanta pentru noi toți." La invitația de a ne bucura împreună (căci a conform sloganurilor festivalului a filmele sînt menite să ne schimbe mentalitatea despre lume învătîndu-ne și cum să acționăm în acest
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
rar întâlnit într-o carte de studii. Există un Vighi teoretician și filosof care nu-și intra deloc în rol pentru ca temă aleasă nu-i permite abstracția. Apare și un Vighi excelent comentator de texte a observații extrem de fine se adaugă neîntârziat citatelor din Istrati sau Sadoveanu. Și nu în ultimul rând trebuie amintită latura de comentator social. De altfel, autorul oferă, din această ultimă perspectiva, un motiv extrem de serios pentru care orientalismul românesc merită discutat: Există o superioritate calmă a
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
se află fetiță (Maria) regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Un an mai tîrziu, de Paste, la biserică Domnită Bălașa, domnitorul participînd la slujba, mîngîind pe sora ei mai mică, a lăcrimat, gîndindu-se la fiica lui dispărută. Cred a adăuga autoarea a sînt singura persoană încă în viață care a văzut plîngînd pe regele Carol", acesta avînd faima unui personaj rece, de om al datoriei. Își descrie, aici, în acest capitol primar, familia cu mătușile iubite, unde l-a văzut
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
niciodată nu a admis să facă parte din vreun guvern" liberal. Va să zică de aceea nu a ajuns Stere ministru în guvernele liberale din 1908-1914. Și presa epocii atribuia faptul refuzului liderului liberalilor sau chiar refuzului fostului exilat siberian. Elisa Brătianu adaugă că de la Stere a invatat "ceea ce rusul detesta cel mai mult este spiritul european. El descria atunci într-un mod profetic o Rusie revoluționară, arbitrară și oarbă, care pînă la urmă avea să dezorganizeze toate elementele ei componente". De reținut
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
300 000 (pentru că presupusa evacuare în interiorul URSS nu s-ar fi produs). După calcule interesante, dl Dinu C. Giurescu ajunge la încheierea că numărul evreilor masacrați, în condiții barbare, în aceste două teritorii, ar fi de 108 711 persoane. Și adaugă prevăzător " Cifră reprezintă un minimum". Alți analiști (macabră contabilitate!) ajung la cifra de 160 000 victime, iar alții la vreo 250 000. Și la asta ar trebui adăugați evreii uciși din ordinul lui Antonescu, de către armata și jandarmeria română, care
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]