2,088 matches
-
au evidențiat nici o formă tipică de toxicitate , cu excepția hepatomegaliei asociată cu hipertrofie hepatocelulară , care au apărut când s- au administrat doze mari de stiripentol , atât la rozătoare , cât și la ne- rozătoare . Această descoperire este considerată a fi un răspuns adaptativ la încărcarea metabolică mare a ficatului . Stiripentol nu a fost teratogen în testările la șobolan și iepure ; într- un singur studiu la șoarece , dar nu și în alte câteva studii similare , s- a observat o incidență scăzută de apariție a
Ro_250 () [Corola-website/Science/291009_a_292338]
-
copii sub vârsta sub 2 ani sau la pacienți cu insuficiență renală sau hepatică . 5. 3 Date preclinice de siguranță În studiile de toxicitate orală de 14 zile ( 50 , 150 sau 450 mg/ kg ) la șobolani , s- au observat modificări adaptative hepatice și tiroidiene . La maimuțe , administrarea orală ( 50 , 150 sau 450 mg/ kg ) timp de 14 zile a fost asociată cu emeză legată de doză . Carcinogenitate , mutagenitate , toxicitate asupra funcției de reproducere Nu au fost efectuate studii pe termen lung
Ro_62 () [Corola-website/Science/290822_a_292151]
-
ori mai mari decât expunerea sistemică la om după administrarea dozei zilnice de 300 mg de două ori pe zi ( determinări ale ASC 0- 24h pentru maraviroc liber ) . La șobolan , administrarea maraviroc a produs adenoame tiroidiene , asociate cu modificări hepatice adaptative , la o expunere sistemică de 21 de ori mai mare decât expunerea asteptată la om . În plus , în studiul la șobolan , au fost raportate colangiocarcinom ( 2/ 60 masculi la doze de 900mg/ kg ) și colangiom ( 1/ 60 femele la doze
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
ori mai mari decât expunerea sistemică la om după administrarea dozei zilnice de 300 mg de două ori pe zi ( determinări ale ASC 0- 24h pentru maraviroc liber ) . La șobolan , administrarea maraviroc a produs adenoame tiroidiene , asociate cu modificări hepatice adaptative , la o expunere sistemică de 21 de ori mai mare decât expunerea asteptată la om . 39 plus , în studiul la șobolan , au fost raportate colangiocarcinom ( 2/ 60 masculi la doze de 900mg/ kg ) și colangiom ( 1/ 60 femele la doze
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
corespunde unei valori de tamponare de 46 mEq/L. Acestei valori îi corespunde o cantitate de hemoglobină de 10 g/100 ml. Conform graficului la pCO2 de 40 mmHg, pH are o valoare de 7.03 iar bicarbonatul în mecanismele adaptative cardiocirculatorii declanșate de variațiile volemiei. Sângele este o suspensie de elemente celulare (eritrocite, leucocite și trombocite) într-o soluție apoasă ce conține numeroase substanțe organice și anorganice numită plasmă. Separarea acestor componente se poate face prin centrifugare după tratarea sângelui
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
regională devine mai uniformă, ea crescând mai ales în zonele superioare. Deoarece ventilația crește mai mult decât perfuzia, raportul V/ P atinge valori cuprinse între 2-4 favorizând gradientul de difuziune alveolo-capilar. Factorul limitant principal al efortului este legat de posibilitățile adaptative ale aparatului cardio-vascular, debitul cardiac putând crește doar de 4-6 ori față de creșterea de 20-25 de ori a ventilației. Atâta vreme cât efortul nu se acompaniază de senzații neplăcute (dispnee, oboseală, durere) iar homeostazia este păstrată el poate fi continuat perioade îndelungate
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
putând crește doar de 4-6 ori față de creșterea de 20-25 de ori a ventilației. Atâta vreme cât efortul nu se acompaniază de senzații neplăcute (dispnee, oboseală, durere) iar homeostazia este păstrată el poate fi continuat perioade îndelungate. Apariția dispneei indică depășirea posibilităților adaptative ale organismului la un anumit grad de efort și apariția modificărilor homeostatice. Antrenamentul produce modificări adaptative importante mai ales la nivelul aparatului cardio-vascular și al mușchilor scheletici comparativ cu modificările respiratorii. Capacitatea vitală și ventilația maximală cresc, la fel ca
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
nu se acompaniază de senzații neplăcute (dispnee, oboseală, durere) iar homeostazia este păstrată el poate fi continuat perioade îndelungate. Apariția dispneei indică depășirea posibilităților adaptative ale organismului la un anumit grad de efort și apariția modificărilor homeostatice. Antrenamentul produce modificări adaptative importante mai ales la nivelul aparatului cardio-vascular și al mușchilor scheletici comparativ cu modificările respiratorii. Capacitatea vitală și ventilația maximală cresc, la fel ca și capacitatea de difuziune a plămânilor și diferența arterio-venoasă. Forța și rezistența mușchilor respiratori sunt mai
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
la pajiști alpine și subalpine majoritatea statelor europene însă au legiferat concubinajul mai ales din cauza numărului mare de copii născuți din cupluri necăsătorite această poezie este una de referință în literatura spaniolă hormonii produși prin aceste activări contribuie la răspunsul adaptativ al organismului în menținerea homeostaziei pot fi prezente și anomalii digestive ca de exemplu atrezie duodenală stenoză duodenală hernie ombilicală și pancreas inelar el anticipeaza fuziunile dintre poezie si celelalte arte care au inceput sa infloreasca secolul urmator lista seriilor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Atenția nu are un conținut informațional propriu. Totuși, ea are întotdeauna un obiect asupra căruia se concentrează, se focalizează. Funcția specifică a atenției este cea de orientare, selectare și concentrare selectivă a energiei psihonervoase în vederea facilitării proceselor de cunoaștere. Funcția adaptativ reglatorie a atenției este cea de adaptare, reglare, susținere energetică. În baza acestei funcții, atenția realizează o adaptare eficientă prin semnalarea evenimentelor, situațiilor, care se află în zona câmpului de conștiință. Atenția are la bază mecanismele neurofiziologice ale stării de
Atenție () [Corola-website/Science/298492_a_299821]
-
o funcție cognitivă, ea având roluri importante în lărgirea sferei cunoașterii, explorând zone noi și căutând soluții noi la problemele existente. Dacă gândirea adâncește sfera cunoașterii, imaginația lărgește această sferă și oferă astfel gândirii noi teritorii. Imaginația are o funcție adaptativ reglatorie, care exprimă locul și rolul imaginației în sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativității. Imaginația conferă conștiinței dimensiunea explorativă și creatoare. În calitate de proces cognitiv, imaginația dispune de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operații, procedee
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
surprinse toate de către un singur analizator. Diversificarea analizatorilor a fost impusă, în cursul evoluției, de necesitatea cuprinderii unei game mai întinse de însușiri și laturi ale realității obiective, pentru o mai bună adaptare la influențele ei. Dar tocmai pentru ca valoarea adaptativă a percepției să devină mai mare, s-a impus tot atât de necesar ca principiul diferențierii și specializării să fie întregit cu principiul interacțiunii și integrării plurimodale. Superioritatea calitativă pe care o dobândește percepția umană, se datorează, în bună parte, tocmai dezvoltării
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă, prin intermediul căreia percepția ne asigură o informare asupra însușirilor complexe, obiectuale, ale lumii înconjurătoare. Percepția are și o funcție adaptativ reglatorie, prin care îndeplinește roluri majore în adaptarea organismului la mediu și în activități complexe ale omului (scrisul, cititul, manipularea unor vehicule sau instalații complexe etc.) Percepția este primul proces la nivelul căruia putem vorbi despre o serie de operații
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
asemenea relație obiectul capătă semnificații, în funcție de gradul și durata satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea îndeplinește funcții de alertă și activare energetică, de selectare și potențare a comportamentului, în raport cu stimulii și posibilitățile satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea are atât o funcție reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să o și dezorganizeze la nivele de intensitate prea ridicată. Funcția esențială a afectivității în raport cu întreaga viață psihică este aceea de susținere și potențare energetică. Prin afectivitate, omul se manifestă ca
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
care funcționează ca o sită. Astfel, din tonele de apă vehiculate prin gură, ele rețin doar planctonul. Diferite specii de balene și-au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să rețină componente diferite ale planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru sursele de hrană. Cataceele care au fanoane lungi și subțiri, ca de exemplu balena albastră, rețin din apă microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de
Balenă () [Corola-website/Science/302252_a_303581]
-
specific fenomene brutale și grave de abstinență, deoarece deplasează repede morfina de pe receptorii celulari specifici. Mecanismul dependenței fizice este probabil asemănător cu cel al toleranței. Se presupune că intervin fenomene biochimice sau fiziologice compensatorii față de acțiunea medicamentului care se dezvoltă adaptativ în timpul folosirii acestuia. Sindromul de abstinență s-ar datora acestor fenomene, care, în absența medicamentului sau toxicului, își pierde caracterul compensator dînd naștere simptomelor caracteristice. Printre mecanismele presupuse: Psihotoxicitatea se manifestă prin tulburări de comportament, uneori cu aspect psihotic care
Dependență de substanțe psihotrope () [Corola-website/Science/302092_a_303421]
-
10 biți și cea pe 12 biți) și informație de culoare la o rezoluție și mai înaltă (incluzând structuri de probe cunoscute drept și ). Mai multe caracteristici noi au fost de asemenea introduse în proiectul Fidelity Range Extensions (precum comutația adaptativa între transformatele pe intreg între 4×4 și 8×8, matrice de cuantizare cu pondere perceptuală specifică pentru codări, codare eficientă fără pierderi între imagini, suport pentru spații de culori adiționale, si o transformată de culoare reziduala). Muncă de proiectare
H.264 () [Corola-website/Science/302730_a_304059]
-
de contrașoc. În plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturității, când individul are o rezistență bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu. Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparține bătrâneții) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza scăderii reacțiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative. Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
specifice ale acesteia au în ultimă instanță un substrat genetic. (Daniel Baril, antropolog) Componentele religiei analizate de către biologie sunt: - apartenența la grup și morala socială, - practica rituală și - credința în supranatural. Aceste componente ale religiei își găsesc fundamentul în factori adaptativi care se manifestă atât în comportamentul religios (care generează religia) cât și în funcțiuni sociale altele decât religia. Astfel se constată că religia și faptul religios sunt niște epifenomene ale dispozițiilor sociale și cognitive reținute prin selecție pentru valoarea lor
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
care se manifestă atât în comportamentul religios (care generează religia) cât și în funcțiuni sociale altele decât religia. Astfel se constată că religia și faptul religios sunt niște epifenomene ale dispozițiilor sociale și cognitive reținute prin selecție pentru valoarea lor adaptativă în materie de relații în interiorul unui grup. Această concluzie este sprijinită de studiile care atestă diferențele în chestiunea religiei observate între bărbați și femei, și care se exprimă fidel conform modelului prevăzut de către "selecția sexuală". Detalierea naturii fiecărui factor ce
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
acesta din urmă va fi codificat în reguli culturale, religioase și morale care întăresc prin tabu acest profil comportamental. Evitarea incestului reprezintă un exemplu de coevoluție gene-cultură: genele induc un comportament care este reținut de selecția naturală pentru valoarea lui adaptativă, comportamentul generând la rândul lui o cultură care întărește și încurajează tendința spre acest tip de comportament, fapt ce favorizează indivizii prezentând profilul genetic inițial. Relațiile de întrajutorare sunt un alt element structurant al societăților umane din familia moralei sociale
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
unei ființe dotate cu intenție, în speță un prădător, deși nu există nici un prădător nici vizibil, nici prezent. Atitudinea este comparabilă cu aceea a primatului uman care își antropomorfizează mediul. Trebuie remarcat că acest comportament cultural nu aduce nici un avantaj adaptativ indivizilor care îl practică: nu-i face nici mai bogați în descendență, nici mai buni vânători sau culegători, iar prădătorii și fulgerele nu-i scutesc mai mult sau mai puțin decât pe cei care nu manifestă un astfel de comportament
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sau culegători, iar prădătorii și fulgerele nu-i scutesc mai mult sau mai puțin decât pe cei care nu manifestă un astfel de comportament. Și cu toate astea, ei îl manifestă. Asta arată că e van să cautăm un avantaj adaptativ specific religiei, avantajele existând în funcțiile comportamentale și cognitive seculare ale abilităților în acțiune ȘI în sfera fenomenului religios. Ca și dansul ploii la cimpanzei, religia este un produs derivat al dispozițiilor noastre sociale. "Religia, la noi, a fost întotdeauna
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
bărbați dar doar 17 procente dintre femei consideră că infidelitatea sexuală este mai gravă decât aceea emotivă. Pornind de la teoria selecției sexuale psihologii se așteaptă să observe comportamente sexuale diferențiate acolo unde bărbatul și femeia au avut de soluționat probleme adaptative diferite, funcție de rolul lor reproductiv și parental. Din această perspectivă evoluționistă, comportamentele sociale fundamentale au fost modelate de-a lungul generațiilor de către aceste funcții de reproducție, iar absența diferențelor intersex ar fi pur și simplu o refutare (falsificare) a teoriei
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
religiei explicându-se printr-o funcție socială sau cognitivă alta decât funcțiunea religioasă. Aceste funcțiuni sociale sunt esențiale speciei și se explică prin teoria selecției. Religia este astfel un epifenomen al abilităților noastre reținute de către selecția naturală pentru valoarea lor adaptativă în condițiile vieții în grup. Ea ne apare deci ca o exaptație (Stephen J. Gould, care a introdus termenul, definește astfel "o funcție secundară pe care o adaptare ce îndeplinește deja o funcție o face posibilă"): funcțiile noastre sociale și
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]