3,053 matches
-
dintre cuvinte aripa-i stângă în tăișuri de scrum despică zariștea pierdută cu lumina-i amăgitoare aducerea aminte pâlpâie ascunsă dincolo de auzire și văz Semnele ascunse cutremurările nopții de ochii bufniței pătrunse până dincolo de adâncul adâncurilor nu-i nici o adiere să arate steaua sortită stingerii din urmă pe acest tărâm printre rătăcirile vremii vântoasa necunoscută își bate semnele ascunse stelele ard în cercuri fugoase de jar cu neputință-i de ghicit ce frunte în clipa ce se apropie va cădea
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
ceilalți bogătași ai satului. Moartea, credința puternică și deșteptarea instinctului sexual reprezintă forțele vii din adolescența mea, al căror prim contact l-am resimțit în Calanda. Într-o zi, în timp ce mă plimbam cu tata printr-o livadă cu măslini, o adiere de vânt mi-a adus în nări un miros dulceag și scârbos. La vreo sută de metri de noi se afla un măgar mort, groaznic de umflat și de ciugulit, ce servea drept ospăț unei duzini de vulturi și câtorva
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
căruțe care și-au rupt roțile în viroagele drumului spre Brăila! Convoaiele ducând grâu la vânzare în Oborul Mare îngreuiau pământul cu cântecul dulce al roților. Iar când intrau pe drumul ceairului, șinele de fier își uneau șuietul lunecos cu adierea ovăzului sălbatic. Faraoancele cântă acum numai în amintire. Această stranie pierdere doare ca o moarte mirosind a scorțișoară. Trebuie să recitesc Ťsuneteleť căruței lui Nicolae Velea și să mă cutremur că lumea a trimis încă o poveste la păstrare în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
o ființă tot așa de mică sau și mai mică de cum erau5 ele amândouă. Vezi că nimeni nu avea cum să le spună că sunt mici și că se puteau întâlni ca bune prietene. Într-o dimineață de toamnă, cu adieri prevestitoare de vreme rea, una din gâze - cea mai mare - se întâlni din întâmplare cu gâza cea mijlocie; cât pe aci să se lovească una de alta. Și dacă s-ar fi lovit, avea oare să pornească o ceartă? aproape
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
văd zburând - încotro, unde, cu povara ta mică și dulce pe picioarele aurii, firavă, parcă temându-te, rătăcită, - iată, chiar acum te-ai izbit de fereastra mea, și încerci să-ți revii, poate-amețită, lăsându-te-n voia unei la fel de firave adieri, - mă încearcă un fel de teamă. Nu pentru tine, ci pentru mine. Printre atâtea baroce variațiuni, - încotro, unde, cum, până când -, către tainicul Hexagon. Te pot asemăna doar cu Bach, cumplitul, ciupind, s-ar crede, clavecinul cu fine degete, sau lovind
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
Lago Maggiore. Streza. Slavă Domnului, primul om bătrân pe care-l văd într-o gară nefăcând nimic. Stând. Ca pe la noi. "Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Numără florile care cad legănate de o adiere ușoară și căldicică...". Alte culori, altă vegetație. Ajunge! E prea frumos. Am obosit! Domodossola, priveliștea e parcă mai redusă la scară, mai umană. Alpii mai puțin orgolioși și ofensivi aduc a Colții Morarului. Slavă Domnului, mai o hârtie pe jos
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
de particule grele moartea tot își depune larvele în această densitate iar eu tot rămîn gustarea ei gratuită cîini de vînătoare semințe ce germinează numai pe întuneric palide virgule ale nopții sparg coaja sensului pielea mea simte-n prezența lor adierea frazei iar ceea ce eu nu pot să aflu rămîne cel puțin consistența disperării de a afla și lovește intermitent pe retina mea cînd mi-e urgent să trăiesc urgent cu prăvăliri din faliile trecutului meu de rîpă și să vorbesc
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
cu mare sfințenie principiul "cine se aseamănă se adună", încât, mai fățiș mai pe ascuns, mulți dintre ei se bucură sincer când ne prefacem că nu ne cunoaștem, mai ales ei, fapt care pentru suficiența mea nu e decât o adiere plăcută de vânt primăvăratic. Dorm bine noaptea, nu tresar dacă bate sau sună cineva la ușă. La mine totul se desfășoară respectându-se legile deplinei transparențe pe care nu totdeauna le înțeleg, însă le aprob pentru că îmi convin, fiindcă sunt
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
iureșul transfigurării. Nicio umbră nu le tulbura contemplarea văzându-și chipul răsfrânt în peisajul uimirii și nimeni în preajmă care să-i ispitească ardoarea întrupării făcând ca Verbul să se irosească în atât de clara viziune a genunii și nicio adiere nu se-nfiripa doar vocea pierdută a călătorului care-și striga numele pentru a nu se înstrăina complet și să nu fie surprins de omnitudinea pustie copleșit de-o stranie vacuitate precum focul interior e privegheat de himera pustiului de
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
câteva pe strada mea. bețivii au lăsat paharele pline pe strada veche și s-au așezat la mesele de pe strada mea nu mai găsești un loc nu mai este pic de intimitate nu mai simți o frunză sub talpă o adiere ceva se consumă imediat totul pe strada mea m-a adus la exasperare situația asta dar n-am ca face am să construiesc altă stradă mihai popescu
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
îngheța? și cum să ieși din hățișul de spini fără a face o reverență morții deratizării de text după dezghețul Letei înlătur cu o mînă ultimele ramuri, doar cărare-ngălbenită în bura de iarbă. se-ntunecă. se întunecă a răgaz. orice adiere o absență. fiecare parc, visul betoanelor, de pe acum oare unde în cine se mistuie iubirea celui însingurat căutînd doar ce se afla mereu în noi contemplarea alunecării de rîu ignorat de trecători parcă se lasă o lespede, vîrste închise peste
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
Ruxandra Cesereanu Keran și Baubo Călăuzita de pisicile din Rodos, alb-roșcate, sub adierea unui evantai cu boare de santal, iată-mă-n insula zisă a soarelui, cea izbăvita de îmbucătura unui zeu furios, care nici ibovnice de seamă nu avea, nici lumea nu stia s-o zămislească îndoit. Roșcove și smochine culegeam în
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
dar cele 8 sunete continuau să se miște, ridicân-du-se ca niște fire de păpădie. Pluteau foșnind pe sub nasul bărbatului, înțepenit în fotoliu, fuioare luminoase ieșite din sufletul muribund al unei femei îndrăgostite. Cristian se ridică ușor, urmând clinchetul ca o adiere și licărirea apelor spiralate, fără să se gândească la ceva, fără planuri și fără precauții, păși în hol, apoi deschise ușa de la baie și rămase o clipă trăznit de lumina orbitoare. Primii pași îi făcu pe orbecăite, apoi începu să
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
limbajului plămîn plin de grandioasele cascade văzute-ntr-un film ochi bucurîndu-se copilărește de parfumul unei comete cuvînt ca o răzvrătire ce te unește cu tine însuți. Amin. Final Oaspete-al osului îți vopsești chipul cu apă mai răcoroasă e adierea mîinii stîngi cu ajutorul unor cuvinte simple s-a făcut Lumea cu ajutorul unor sofisme se desface. Vacanțî V-ați adunat în jurul focului să fiți aidoma lui furia caniculei o strîngi cu grijă-n canistre odihna e-afară mereu afară asemenea unui
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
neguri și spaime întretaie lumina târziului poate noi amândoi luminați de nenumire respirăm rugina alunecatului amurg Neliniștea florilor un singur strop de sânge e îndestul pentru a sparge liniștea florilor malvia tresare căutându-și zadarnic în ochiul zorilor de ziuă adierea culorii amiaza trece prin trandafiri sfâșiind îngândurarea o sete de întunecare răsfrânge teama crinului de-a cădea ostatec nopții celei mai negre Sunetul caută pasărea fulgul unui sunet uitat într'un frunziș nevăzut își caută pasărea nefoșnită bate aripa văzduhul
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
dăruitor îmbelșugat cu pești străluminați de duh Lacrima neplânsă prădați de umbră în gol se leagănă copacii pierduți în uitare rătăcită într'o aură tristă într'o foșnire pustie frunza nu mai dă zvon văzduhul veșted văduvit fără milă de adierile odinioarei când mor poeții pădurile pier fără urmă în lacrima neplânsă din volbura aducerii aminte Iuțeala și vuietul timpul curge aproape de nemișcare prin visele zăbavnice ale broaștelor țestoase o altă vremelnicie deschide deasupra zodiilor necunoscutul câmp magnetic pe unde se
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
Iată o mișcare bruscă apoi un vînt înalt înalt cît un bloc turn încît privindu-l în sus amețești și-un regret încărcat de ceva ce nu se mai poate trăi dar se poate scrie sau o mișcare lentă o adiere de vînt abia perceptibilă care se desface de tîmpla ta oarecum de la sine cum un timbru de pe un plic vechi însă odată făcute toate mișcările rămîn în făptura ta aidoma oaselor. Poetică Palidă resignată stîngace de-acum Ființa mărturisește ceea ce
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
său: o imagine în care de la un timp să nu se mai recunoască (îl vom recunoaște doar noi). Semn de carte Un încurînd care nu va fi nicicînd sinele gol cum o armă fără vreun glonț într-însa. Inspirație Această adiere de vînt ce limpezește țărmurile glasului pline de pietricele murdare îl saltă pînă la văz. Apoi decade se-absoarbe în moliciunile pielii cum o alifie. Brutalul zgomot Brutalul zgomot neputînd nici să-nceteze nici să se mai prelungească în stare
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
Alexandru LUNGU Ochi nesfârșit șarpele sacru încătușat de umbrele veacului în respirația mitică a pietrei așteaptă răscumpărarea clipei foșnetul de sus e acelaș cu tainica adiere de jos așteptarea se face ochi nesfârșit dincolo de orbirea oglinzilor Pasărea din așteptare privirile prinse în capcana oglinzii preschimbă neîncetat culorile lumii și adâncesc lumina tresărită haosul generează întrebări și întoarceri dintr-un cuib de aer adânc zboruri ciudate bat
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
lilieci, Și se izbesc unul de altul, Și este de fapt noapte, Iar eu ies Și mă tem pentru scalpul meu. Primăvară Stătea picior peste picior, Cu brațele întinse pe spătarul băncii Și cămașa descheiată, Ca să primească direct pe piept Adierile Cu care lumea ar fi vrut să-l atingă. Ochii prea roșii, Vocea răgușită Și totuși Nu mi-am putut stăpâni o tresărire Când mi-a aruncat acel Ieșim la o cafea, frumoaso? Undeva, în stânga noastră mult, Pe Dâmbovița clăbucii
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
cursurile de măiestrie, sunt găzduite în Sala Festivă a Primăriei, o bijuterie a stilului galant vienez târziu, sală dominată de cele două candelabre imense, de cristal. Prin geamurile galeriei superioare, în răstimpuri, se înserează sunetele clopotelor bisericii din deal, pătrunde adierea vântului, chemarea nocturnă a păsărilor. E o lume de mister, de vrajă, o atmosferă vitalizată de muzica tinerilor, a maeștrilor. Aidoma unui laborator viu de alchimie sonoră. Care au fost marile momente ale Festivalului sighișorean? Nu au fost puține. Am
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
de pe brațele și trupul ei a curs ca o apă înspumată peste urmele-i lăsate-n țărână. Doamne, n-o mai pot bănui pe care cărare s-a îndepărtat! Fire cu fire se-aleg din apă, pânză subțire, foșnitoare în adierea vântului, ia forma ei, înălțată din roua de pe iarbă și flori. Doamne, veșmântul gol al celei ascunse în lumina ta este aninat de-o cruce! Firele nu mai țin, nodurile s-au slăbit. Doamne, în umbra ta mi se sapă
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
prin amintire ca un brâu de in, atât de subțire și de firav, sperând să nu te risipești. Sunt goală! ca o flacără de lumânare deasupra creștetului tău, nu îți întoarce privirea, mergi și respiră cu mine de-odată, împotriva adierii de-afară!
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
Dumitru Chioaru Piața Aurarilor Înalte ziduri cu flori în ferestre escaladate de-o scară de piatră adăposteau larma negustorilor de giuvaeruri în Piața Aurarilor mătăsuri catifele și atlazuri se vălureau sub adieri de vînt cununi de mireasă armuri cavalerești măști viu colorate se-nfiorau pe stîlpii proaspăt vopsiți în fiecare zi de tîrg cărți învelite-n piele scoase din teascul unui meșter neamț sub degetele inelate ale tîrgoveților îmbrăcați în haine de
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
din vale urcă praful și claxoanele mașinilor odată cu turiștii veniți să filmeze veșnicia despuiată pe vîrful unui munte amurgul întețește încă o dată rugul și-n zgomot de sticle sparte de cruci și țigări aruncate-n fîntînă se stinge viața vrăjitoarei - adierile rășinii de brad împrospătează pînă-n zori aerul satului învăluit în neguri deasupra lor cetatea pare o corabie ce-n soare se înalță cînd crezi că se scufundă Aleea Filosofilor De partea stîngă codrul secular de partea dreaptă casele de piatră
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]