3,869 matches
-
pe care ni le dă limba românească prin formele și cuvintele ei asupra istoriei poporului român din timpul originii acestui popor” (II, 569). În al treilea rând, zona iliră, unde s-a constituit limba albaneză, care prezintă cele mai mari afinități cu româna, a fost desființată de Philippide ca spațiu romanizat. Astfel s-a încercat minimalizarea rezultatelor celorlalți cercetători care au analizat în manieră neogramatică limbile balcanice. Iorgu Iordan, elevul excepțional care a putut prelua de la profesorul său doar acribia cercetării
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a substratului; 4) limba maghiară, atinsă de indoeuropenizare, prezintă trăsături pregnante de limbă aglutinantă. 14. Istoria și preistoria limbii române o integrează pe aceasta în procesul devenirii globale a limbii. În consecință, limba română, născută din baza traco-latină, prezintă identități, afinități și consonanțe cu întreg peisajul lingvistic care s-a dezvoltat în vastul spațiu euro-afro asiatic: 1) cu italiana și cu limbile albaneză, slavă, maghiară; 2) cu romanitatea franceză și iberică; 3) cu spațiul indoeuropean neromanic: celtic, germanic, baltic, caucazian, indoiranian
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
importanța ripostei compensatoare de natură simpatică sau parasimpatică atât la nivel central cât și periferic, Danielopolu introduce ideea autoreglării prin forțe antagoniste cu mult înainte de a se fi pus bazele teoretice ale ciberneticii, plasându-se astfel printre precursorii concepției biocibernetice. Afinitatea selectivă a mediatorilor chimici pentru anumite organe efectoare se datorește formațiunilor receptoare specifice mediației simpatice și parasimpatice. Existența acestora fusese întrevăzută de Ehrlich (1904) întrucât „corpora non agunt nisi fixata”. La rândul lor lucrările lui Von Euler, onorate cu Premiul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alcătuiți din corpurile neuronale (somata) enterice și din neuropilul enteric format la rândul său din prelungirile neuronale, complexele sinaptice și enteroglie care le solidarizează în structuri compacte fără capsulă colagenă sau vase. Neuronii enterici se clasifică după formă, proprietăți fiziologice, afinitate histo- și imunohistochimică, conexiuni, tipul stucturii inervate și neurotransmițători (2, 9, 31). Formele neuronilor enterici pe secțiuni histologice se referă la geometria corpului, la morfologia arborelui dendritic și la modul de emergență al axonilor. Majoritatea studiilor din ultimii 20 de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a o adapta la necesitățile transmiterii mesajului neuronal presinaptic în teritoriul postsinaptic. Inactivarea prin recaptare predomină în cazul sinapselor monoaminergice și aminoacidergice. Mecanismul recaptării este neglijabil în cazul mediației chimice peptidergice. Interacțiunea neurotransmițătorului cu receptorii specifici are la bază atât afinitatea acestuia pentru situsurile active ale zonei receptoare, cât și realizarea unei anumite concentrații necesare recunoașterii și fixării sale la nivelul situsurilor respective. I.5.1.6. Receptorii sinaptici Conceptul de receptor biologic a fost introdus de către Ehrlich (1907), care semnalând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și fixării sale la nivelul situsurilor respective. I.5.1.6. Receptorii sinaptici Conceptul de receptor biologic a fost introdus de către Ehrlich (1907), care semnalând că „Corpora non agunt nisi fixata”, a deschis calea cercetărilor referitoare la structurile celulare cu afinitate specifică față de anumite substanțe endogene sau exogene, denumite liganți. În sensul strict al cuvântului, receptorul este structura de recunoaștere a unui mesager chimic oarecare și, totodată, de execuție a ordinului biologic conținut în mesaj. Cuplajul între cele două funcții ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efector, executiv, este situat pe fața internă, citoplasmatică, a membranei cu rol reglator asupra permeabilității ionice, generatoare de manifestări electrochimice membranare, urmate de răspunsul celular specific. Această bipolaritate funcțională a receptorilor membranari asigură suportul celor două proprietăți fundamentale ale acestora, afinitatea și activitatea. În unele cazuri, cei doi poli sunt situați pe aceeași moleculă, iar în altele, polul efector este net separat de cel receptor, de către sistemul de transducere. La mamifere și om, receptorii specifici neurotransmițătorilor sinaptici sunt de două feluri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
număr mic de subunități proteice, care deși prezintă un grad ridicat de omologie (80%), nu sunt întrutotul asemănători. Fiecare din subunități prezintă patru componente transmembranare. Subunitățile îndeplinesc roluri diferite, după cum prezintă situsuri de fixare a transmițătorului sau de reglare a afinității și acțiunii sale. La rândul său, canalul ionic este format de juxtapoziția segmentelor transmembranare ale mai multor subunități. Acțiunea asupra canalului ionic este transmisă direct în interiorul complexului molecular, determinând o viteză de răspuns mai ridicată decât în cazul receptorilor monomerici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un singur potențial de acțiune presinaptic eliberează mii de molecule de substanță mediatoare, amplificând răspunsul selectiv al receptorilor postsinaptici. Pluralitatea tipurilor de receptori. Pentru fiecare sistem de neurotransmisie există mai multe tipuri de receptori. Diferențele dintre aceștia privesc fie localizarea, afinitatea pentru ligandul endogen sau ordinul de selectivitate al liganzilor farmacologici, fie structura biochimică, originea genică și modul de transducție al informației la nivel postsinaptic. Deosebirile dintre diversele tipuri și subtipuri de receptori au la bază diferențe importante fizio-farmacologice. Obținerea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
corespunzător va da semnalul de declanșare a reacțiilor ce vor duce la răspunsul fiziologic. Neurotransmițătorul îndeplinește rol de ligand endogen (fiziologic) pentru receptorul respectiv, deoarece reprezintă molecula naturală, eliberată local la nivelul sinapsei. Există și liganzi exogeni (farmacologici), prevăzuți cu afinitate pentru aceiași receptori utilizați în scop experimental sau clinic. Procesul de recunoaștere este general în biologie, începând cu reacțiile enzimă-substrat sau de tip antigen-anticorp și sfârșind cu acțiunile majorității substanțelor biologic-active. Ca liganzi, neurotransmițătorii sinaptici prezintă o capacitate de fixare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ligandul care antrenează activarea receptorului, comportându-se ca agonist, produce o acțiune fiziologică identică cu a neurotransmițătorului. Mai mulți agoniști naturali sau sintetici pot intra în competiție pentru aceleași situsuri de legare ale receptorului, predominanța unuia asupra altuia depinzând de afinitatea acestora și concentrațiile respective. Antagonist este ligandul care se opune acțiunii unui agonist, în absența căruia antagonistul apare inactiv. Antagonismul este o proprietate farmacologică, deoarece în organism nu există un antagonist endogen specific. În condiții fiziologice, efectele inhibitorii sunt realizate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conformației și proprietăților termodinamice ale celor două elemente intrate în reacție, în vederea formării unui complex tranzitoriu, dotat cu noi proprietăți. Cu excepția legăturilor covalente, numeroase modalități de interacții chimice (legături electrostatice, de hidrogen, Van der Waals, hidrofobe etc.) pot interveni, determinând afinitatea și fixarea reversibilă a ligandului pe receptor. Reacția reversibilă dintre receptor (R) și agonist (A), depinde de constantele cinetice de asociere (K+1) și de disociere (K-1). Liganzii endogeni sunt caracterizați prin stereo specificitate, care conferă capacitate de fixare și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
transducție (proteina G via fosfolipaza C). Se știe că variațiile concentrației de calciu liber în celulă sunt fundamentale și că deplasarea acestuia în diferite compartimente controlează activitatea unor enzime prin intermediul proteinelor reglatoare de tipul calmodulinei (Cam) (fig. 40). Aceasta prezintă afinitate micromolară pentru ionii de calciu cu selectivitate de 1000 de ori mai mare decât pentru ionii de magneziu. Calmodulina, fixând 2 ioni de calciu degajează o zonă de interacțiune pentru unele enzime (adenilciclaza, fosfodiesteraze, proteinkinaze etc.), a căror activare prezintă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
specificitatea diferitelor proteine G. Spre deosebire de subunitatea alfa, subunitățile beta și gamma sunt identice. Transferul de informație între receptorul activat și efector depinde de ciclul de activare/inactivare a proteinei G cu ajutorul schimbului GDP/GTP. Legarea unui agonist la receptor scade afinitatea subunității alfa pentru GDP și o crește pentru GTP. Subunitatea alfa-GTP disociindu-se de proteina G, reprezintă forma activă a acesteia, care interacționează cu un efector generator de mesager secund. Efectorul poate fi o enzimă, ca adenilciclaza cu cuplaj pozitiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu celulele endoteliale) poate avea efecte modulatoare deosebit de complexe. I.5.2.4. Cuplarea excitație-contracție și mecanismul molecular al contracției Interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Miozina din mușchiul neted are afinitate mică pentru actină în repaus, deci nu este necesară inhibiția interacțiunii lor, contrar prezenței și acțiunii inhibitorii a complexului troponină-tropomiozină în mușchiul striat. Mai mult, miozina trebuie activată pentru a interacționa cu actina; lanțurile ușoare reglatoare sunt fosforilate de o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru a putea fi considerată mediator chimic sunt următoarele: - substanța trebuie să fie prezentă în terminația presinaptică; - teritoriul presinaptic să conțină precursorii și enzimele necesare sintezei mediatorului; - stimularea neuronului presinaptic să determine eliberarea mediatorului chimic; - să existe receptori postsinaptici cu afinitate pentru substanța mediatoare; - aplicarea substanței respective în teritoriul postsinaptic să antreneze același efect ca stimularea directă a acestuia; - să existe mecanismul enzimatic de inactivare rapidă a neurotransmițătorului în teritoriul sinaptic; - antagoniștii specifici să blocheze acțiunea sinaptică a substanței mediatoare. Referitor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de altă parte, l-a determinat pe Dale (1934) să atribuie acetilcolinei proprietăți colinergice de tip nicotinic și muscarinic prin intermediul receptorilor specifici celor două tipuri de acțiuni ale acesteia (fig. 46). Receptorii colinergici prezintă două tipuri de situsuri active cu afinitate maximă față de acetilcolină, ca principal neurotransmițător colinergic. După eliberare în fanta sinaptică, acetilcolina difuzează spre membrana postsinaptică, la nivelul căreia se combină cu unul din cele două tipuri de receptori colinergici. Spre deosebire de receptorii nicotinici, care sunt receptori ionotropi predominanți la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de receptori adrenergici se aseamănă cu subtipul 1A-adrenergic. Structura glicoproteică a celor nouă tipuri de receptori adrenergici este comună, fiind reprezentată de 7 subunități dispuse într-un singur lanț polipeptidic format din 400-500 de aminoacizi cu lungime și secvență variabile. Afinitatea receptorilor adrenergici față de liganzii agoniști și antagoniști este diferită, fiind mai mare pentru noradrenalina în cazul receptorilor 1-adrenergici decât pentru adrenalină în unele țesuturi și organe (fig. 50). Localizarea lor, de asemenea, diferă la nivelul sinapselor interneuronale și neuro-efectoare. Receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamusului, influențând în sens inhibitor secreția hormonală hipofizară. Factorul inhibitor de prolactină (PIF) eliberat de hipotalamus este dopamina. Efectele fizio-farmacologice se produc atât la nivel central, cât și periferic, prin cuplare cu receptorii dopaminergici din țesuturile respective (fig. 52). În funcție de afinitatea față de liganzii specifici, receptorii dopaminergici sunt împărțiți în cinci subtipuri: D1, D2, D3, D4 și D5. Majoritatea acestora acționează în sens inhibitor. În timp ce receptorii: D2, D3 și D4 sunt inhibitori ai sistemului adenilatciclază-cAMP, determinând hiperpolarizare membranară, receptorii D1 și D5
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
D5. Majoritatea acestora acționează în sens inhibitor. În timp ce receptorii: D2, D3 și D4 sunt inhibitori ai sistemului adenilatciclază-cAMP, determinând hiperpolarizare membranară, receptorii D1 și D5, fiind cuplați cu proteina Gs la adenilatciclază, determină creșterea AMP ciclic, ca mesager secund. Datorită afinității diferite a receptorilor dopaminergici față de drogurile agoniste și antagoniste (haloperidol, fenotiazine, benzodiazepine) s-a extins utilizarea acestora de la tratamentul tulburărilor de motilitate (tremur parkinsonian și coreiform) la dezechilibrele psiho-afective și endocrine (bromocriptina ca substanță inhibitorie a secreției de prolactină). La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tipuri de receptori ionotropi specifici. Ca și receptorii nicotinici, receptorii pentru glutamat și aspartat sunt receptori cuplați cu canalele ionice permeabile selective la cationi, inclusiv la calciu. Din această categorie fac parte receptorii NMDA, KA și AMPA. Receptorii NMDA cu afinitate deosebită pentru N-metil-D-aspartat și glutamat realizează activarea canalului voltaj-dependent pentru cationii Na+ și K+ însoțită de intrarea concomitentă a calciului. Permeabilitatea mare la calciu este blocată de magneziu. Stimularea repetitivă a receptorilor NMDA îndepărtează efectul blocant al magneziului, determinând fenomenul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu a enkefalinelor, excepție făcând doar prezența în cantități mai mari la nivelul complexului hipotalamo-retrohipofizar. Acțiunile inhibitorii sinaptice ale peptidelor opioide au la bază participarea a cel puțin cinci tipuri de receptori membranari specifici. - Receptorii sunt receptori ionotropi ce prezintă afinitate pentru endorfină, beta-endorfină și enkefaline. Ei sunt de două feluri: - Receptorii interacționează ca modulatori ionotropi cu cei ai enkefalinelor, prevăzuți cu proprietăți inhibitorii asupra canalelor de Ca2+ și a celor de K+. - Receptorii au afinitate deosebită pentru dinorfine, acțiunea lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt receptori ionotropi ce prezintă afinitate pentru endorfină, beta-endorfină și enkefaline. Ei sunt de două feluri: - Receptorii interacționează ca modulatori ionotropi cu cei ai enkefalinelor, prevăzuți cu proprietăți inhibitorii asupra canalelor de Ca2+ și a celor de K+. - Receptorii au afinitate deosebită pentru dinorfine, acțiunea lor exercitându-se prin intermediul proteinei G și adenilatciclazei, cu răsunetul corespunzător inhibitor asupra canalelor de Ca2+. Activarea lor provoacă analgezie, sedare, somn și catalepsie. - Receptorii nu prezintă sensibilitate specifică, având oarecare afinitate doar pentru enkefaline. - Receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de K+. - Receptorii au afinitate deosebită pentru dinorfine, acțiunea lor exercitându-se prin intermediul proteinei G și adenilatciclazei, cu răsunetul corespunzător inhibitor asupra canalelor de Ca2+. Activarea lor provoacă analgezie, sedare, somn și catalepsie. - Receptorii nu prezintă sensibilitate specifică, având oarecare afinitate doar pentru enkefaline. - Receptorii , considerați ca subtip al receptorilor , prezintă afinitate pentru beta-endorfine. Efectele predominant inhibitorii ale peptidelor opioide se produc prin modularea eliberării presinaptice a neurotransmițătorilor colinergici, adrenergici și serotoninergici însoțită de inhibarea canalelor de Ca2+ și activarea celor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-se prin intermediul proteinei G și adenilatciclazei, cu răsunetul corespunzător inhibitor asupra canalelor de Ca2+. Activarea lor provoacă analgezie, sedare, somn și catalepsie. - Receptorii nu prezintă sensibilitate specifică, având oarecare afinitate doar pentru enkefaline. - Receptorii , considerați ca subtip al receptorilor , prezintă afinitate pentru beta-endorfine. Efectele predominant inhibitorii ale peptidelor opioide se produc prin modularea eliberării presinaptice a neurotransmițătorilor colinergici, adrenergici și serotoninergici însoțită de inhibarea canalelor de Ca2+ și activarea celor de K+. Acționând în sens inhibitor atât presinaptic, cât și postsinaptic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]