4,357 matches
-
a ajutat să-mi urc valiza pe bancheta din spate. Vremea era bună, însorită. Mă jena doar piciorul sufocat de pantof. Am luat-o spre Mănăstirea Cașin, ca să ieșim pe bulevardul 1 Mai. Încă se mai cunoșteau urmele luptelor din ajun: copăcei rupți, ziduri mâzgâlite cu sloganuri antiprezidențiale și antiguvernamentale, mașini cu faruri și geamuri sparte. Nimic extraordinar. De pe la Banu Manta șoferul a început să se smiorcăie. Mai întâi și-a tras nasul, dar mai apoi plângea în toată regula, băbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vrea să-i fie nașă, s-o boteze ea. — Bine că am rezolvat această problemă. Cu fiecare zi care se scurgea, Vasile și Paulina avea câte ceva de făcut privind pregătirea botezului. Răgazul de două săptămâni le-a fost suficient. În ajunul și în ziua botezului era mare forfotă la ei acasă. Au avut parte de o zi de vară frumoasă, de multe ajutoare și de mulți oaspeți. Printre cei mai fericiți se număra Claudia care a fost animatoarea petrecerii. Atât și-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
unii colegi de-ai lui din alte orașe ale țării n-au făcut față testării și au fost respinși. Au fost anunțați când și unde să fie prezenți pentru primirea biletelor de avion și pentru decolarea spre destinația respectivă. În ajunul plecării, a ținut să o întâlnească pe Teofana ca să-și ia rămas bun. Nu le-a fost totuna, dar au știut să se folosească din plin de umorul lor pentru a depăși cu brio situația unei despărțiri de lungă durată
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
săptămâni înainte.Gospodinele se aprivizionează cu toate cele necesare pentru a prepara mâncăruri cât mai gustoase și pentru că musafirii și colindătorii să se simtă cât mai bine. Primul eveniment care prevestește nașterea pruncului Iisus din Nazaret este venitul preotului cu ajunul Crăciunului, pe care gazdă trebuie să-l servească cu ajunele niște turte umplute cu sămânță de cânepă fărmata. De asemenea, un obiect indispensabil atunci cand preotul venea să vestească acest moment important era candela, care trebuia să fie aprinsă și care
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
indispensabil atunci cand preotul venea să vestească acest moment important era candela, care trebuia să fie aprinsă și care i-a călăuzit pe cei trei magi pe drumul către peșteră unde Iisus avea să se nască. În ziua de 24 dec - Ajunul Crăciunului, copiii umblă din casă în casă, intonează colinde și apoi așteaptă ceea ce de fapt da farmecul acestui străvechi obicei - așteaptă răsplătirea gazdei care poate constă în fructe,colăci, bomboane, bani etc. Tot în Ajunul Crăciunului există obiceiul că oamenii
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
În ziua de 24 dec - Ajunul Crăciunului, copiii umblă din casă în casă, intonează colinde și apoi așteaptă ceea ce de fapt da farmecul acestui străvechi obicei - așteaptă răsplătirea gazdei care poate constă în fructe,colăci, bomboane, bani etc. Tot în Ajunul Crăciunului există obiceiul că oamenii să pună la fereastra 12 foite de ceapă - care reprezintă cele 12 luni ale anului, le presară cu sare și așteaptă apoi să vadă ce se întâmplă. Dacă după o saptămână se poate observa că
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
biserică la slujbă, iar spre dimineață se cântă colinde. Dimineața ,în prima zi, se ia masa cu familia și se așteaptă copii care vin în prima și a doua zi cu “Steaua”. Pe 27 decembrie este sarbătorit Sfântul Ștefan. În Ajunul Anului Nou, dimineața, în centrul comunei se adună flăcăii din toate satele împrejurate, mascați în draci, mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
agriculturii. Împodobirea bradului vi se pare un obicei românesc sau străin? În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit unul dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban cât și în mediul rural, odată cu așteptarea, în seara de Ajun, a unui personaj nou, Moș Crăciun, o variantă americanizată a Sfântului Nicolae. Pe vremea mea nu aveam globulețe și instalații, împodobeam bradul cu mere, beteală și câteva jucării. Moș Crăciun ce vă aducea cand erați copil? Haine în special deoarece
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
folosea mâncare de frupt ,oamenii trăiau mai liniștiți, nu se mai faceau hore sau nunți. În apropiere de Crăciun fiecare om mergea la biserică se spovedea și se împartășea. Casele se pregăteau de sărbătoare. Dar, frumos era pentru noi în ajunul Crăciunului când tăiau părinții porcul. Atunci când îl pârleau ne învârteam în jurul lui în așteptarea șoricului. Căram paie și puneam peste el, iar în timp ce oamenii mai mari mai cinsteau câte un pahar cu vin noi, copii furam șoric de pe purcel. După ce
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
puneam peste el, iar în timp ce oamenii mai mari mai cinsteau câte un pahar cu vin noi, copii furam șoric de pe purcel. După ce terminau cu tăiatul porcului, gospodinele pregăteau bucatele, umpleau chișca, făceau sarmale și cârnați pentru ziua de Crăciun. În ajun se mânca doar turte, fără drojdie, coapte pe plită și unse cu jolfă făcută din sămânță de cânepă și floarea soarelui cu zahăr. Seara lumina candelei lumina chipul Maicii Domnului din icoană, iar noi, toți așteptam dimineața de Crăciun. În
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
băiat trebuia să aibă pereche cu care să danseze, iar cel care nu avea rămânea de râs. La fel se întâmpla și în celelalte zile de Crăciun. Dacă acum lumea așteaptă Crăciunul pentru cadouri, atunci nici vorbă de așa ceva. În ajunul Sfântului Vasile copiii mergeau cu plugușorul,aducând colăcei și venind acasă cu traista plină. Când se însera flăcăii porneau și ei cu plugul. În grupuri de șase-șapte flălcăii mergeau și urau pe la ferestrele caselor unde aveau fete. Aveau cu ei
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12:00 ziua dintr-un capăt al satului și umblam din casă în casă prin tot satul. Oamenii ne răsplăteau cu colaci, covrigi, mere și nuci, dar și bani. Așa umblam până noaptea târziu. Cel mai
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
Anul Nou. Pentru sărbătorile de Crăciun fiecare gospodina pregătește pentru membrii familiei și musafiri, mâncăruri tradiționale cum ar fi: sărmăluțe în foi de vită și varză, drob de porc ciorbă de porc, friptură de porc, colăci, cozonaci și prăjituri. În Ajunul Crăciunului tinerii din sat, se adună în vârful unui deal din partea de E a comunei Lipovăț, unde organizează un foc de tabără care prevestește Nașterea Domnului. În prima zi a Crăciunului, bătrânii satului și enoriașii parohiei, merg la biserică pentru
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
un foc de tabără care prevestește Nașterea Domnului. În prima zi a Crăciunului, bătrânii satului și enoriașii parohiei, merg la biserică pentru a participa la Sfântă slujba. În săptămâna premergătoare Crăciunului, preotul satului Ciobotaru Dumitru, merge la fiecare enoriaș cu Ajunul Crăciunului. În primă și a2 a zi de Crăciun, copiii merg din casă în casă cu colindatul și cu steaua, primind în dar conform obiceiului colăci, nuci, mere, dulciuri și bani. În a-3a zi de Crăciun fiind și sărbătoarea Sfanțul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
cu lumea înconjurătoare, cu natura, asupra relațiilor interumane. În satul Oprișita, aflat aproximativ la 17 km distantă de Vaslui, oamenii sunt încă suficient de conservatori. În continuare voi enumera câteva din tradițiile pe care oamenii le respectă cu sfințenie. În Ajunul Crăciunului postul este mult mai aspru, deoarece se zice că în ziua aceea Maica Domnului s-a muncit și a fost supărată; i-a fost greu și nu a mâncat nimic. În ziua de Ajun nici pește nu se mănâncă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
le respectă cu sfințenie. În Ajunul Crăciunului postul este mult mai aspru, deoarece se zice că în ziua aceea Maica Domnului s-a muncit și a fost supărată; i-a fost greu și nu a mâncat nimic. În ziua de Ajun nici pește nu se mănâncă pentru că e cu sânge. Nu se mănâncă nimic cu sânge, pentru că Maica Domnului a fost plină de sange. Se mănâncă numai ceea ce rodește pământul: bob ,fasole, ciuperci. Se spune că pentru a nu avea purici
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
sânge. Nu se mănâncă nimic cu sânge, pentru că Maica Domnului a fost plină de sange. Se mănâncă numai ceea ce rodește pământul: bob ,fasole, ciuperci. Se spune că pentru a nu avea purici peste an, să nu rostești în ziua de Ajun cuvântul "mac" (care atunci se întrebuințează cel mai mult). Tot în ziua de Ajun să nu dai din casă "foc" deoarece tot anul o să ai supărări, pagubă în casă. Nici măcar gunoiul nu se dă afară, nu se împrumută nimic, iar
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
sange. Se mănâncă numai ceea ce rodește pământul: bob ,fasole, ciuperci. Se spune că pentru a nu avea purici peste an, să nu rostești în ziua de Ajun cuvântul "mac" (care atunci se întrebuințează cel mai mult). Tot în ziua de Ajun să nu dai din casă "foc" deoarece tot anul o să ai supărări, pagubă în casă. Nici măcar gunoiul nu se dă afară, nu se împrumută nimic, iar când se mătură gunoiul e bine să fie dinspre ușa spre fund, ca să vină
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
foc" deoarece tot anul o să ai supărări, pagubă în casă. Nici măcar gunoiul nu se dă afară, nu se împrumută nimic, iar când se mătură gunoiul e bine să fie dinspre ușa spre fund, ca să vină binele și norocul. Tot în Ajun o mare însemnătate o au turtele. Acestea sunt "pelincele Domnului"se fac niște foi de aluat de grâucât mai subțiri, se taie cu o farfurie rotundă și se coc pe o tavă. Apoi se asează câte o foaie pe farfurie
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
escadroanelor de escortă pârâiau prelung pe macadamul străzii. În frunte, într-o trăsură, prefectul poliției, în picioare, cu cilindrul pe ceafă, se agita țanțoș, strălucitor, ca un capelmaistru răsfățat, uitîndu-se înapoi în răstimpuri. Camera zumzăia discret, ca un stup în ajunul roitului. Tribunele pline de doamne păreau niște straturi de flori multicolore. Briliantele licăreau ca stropii de rouă, dimineața, pe petalele catifelate, însăși tribuna diplomatică era înflorită de uniformele atașaților militari, printre care miniștrii străini, în costumul internațional al breslei lor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cum îl cheamă, din Ardeal? continuă Nadina. Îl vom pune să ne cânte colinde ardelenești... Crăciunul cădea într-o joi. Nadina hotărî să plece cu toții marți după-amiază la Amara, să doarmă acolo în tihnă, ca să fie odihniți pentru seara din ajun. În Gara de Nord îi aștepta numai Raul; ceilalți cavaleri mondeni se scuzaseră în ultimul moment. De-abia dincolo de Chitila apăru și Titu Herdelea, radios și aferat. Minți că a sosit chiar când a plecat trenul și s-a instalat în alt
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vociferările celor veniți la mort. Preotul, ieșit în fața casei ca să fie auzit, face semn să se facă tăcere și să fie ascultat de toți: - Aveți timp până după Sfântul Ion să faceți ce v-am spus. Mâine voi veni cu ajunul Bobotezei, apoi slujba de Sfântul Ion, după care îl vom duce la groapă, așa cum v-am spus. - Dacă nu-l duci pe Vasile, așa cum s-a pregătit el pentru ultimul drum, strigă vărul Dumitru, al răposatului, nu mai vii să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Iadul lor ca și noi în eternitatea credinței în care ne naștem. Cu prima ocazie când mă voi duce la socri, voi opri în Hulubărești să aflu cum s-a terminat gâlceava, dacă preotul Apopei s-a mai dus cu ajunul Bobotezei prin sat, cum e datina sau dacă a mai fost să țină slujbă de Sfântul Ion. Dar văd că am luato razna cu povestea acestei întâmplări la care am fost martor. Mai bine hai să petrecem. Toți au ridicat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fost crescut de mic în mijlocul mioarelor și o spun deschis fără să-mi fie rușine. Cum s-a ajuns de la Ciobanu la Tălângă, vă puneți întrebarea. Iată cum. Era la sfârșitul anului, pe când eram în clasa a doua și în ajunul Crăciunului și al Anului Nou când a dispărut clopoțelul, obiect indispensabil într-o școală. S-a făcut anchetă în școală, dar clopoțelul nu a fost găsit. Dumneavoastră nu erați venit la școala noastră. Deci, trebuia un clopoțel la școală pentru
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de Anul Nou. La început, fiind mic uram și semănam doar pe la vecini noștri, dar după ce am crescut mai mare și a crescut și Aurel, am mers împreună cu plugușorul, cum îi spunem noi, la foarte multe case din sat. În ajun cu uratul, iar a doua zi cu semănatul. Ni se dădeau colaci, în primul rând, și mai puțini gospodari îți dădeau vreun ban. Îmi aduc aminte că strângeam împreună peste o sută de colaci pe care nu-i puteai mânca
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]