2,328 matches
-
și să lupte cu toate mijloacele împotriva patimilor omenești derivate din instincte. Biserica ideală, rezumă Paulescu, a fost concepută de inițiatorul ei ca un mod de organizare a umanității pe principiile moralei creștine, ca o pavăză împotriva devierii instinctelor natur ale, în care caritatea și dragostea creștină să fie liantul unirii oamenilor. Analogia Bisericii cu o școală în care totalitatea oamenilor să fie școlarii, iar clerul (prin definiție caritabil și lipsit de patimi) să fie dascălii cu cele trei funcții importante
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Probleme de stilistică literară, București, 1948, 56-57; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 19-20, 224-227; Mihai Bujeniță, Jurnalul liric al lui Ernest Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285; Gabriel Țepelea, Așteptând..., Cluj-Napoca, 1997, 26-38; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. Emil Manu, București, 1998, 348-351, 421-424; Emil Manu, Retrospectivă lirică, ALA, 2002, 630. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285; Gabriel Țepelea, Așteptând..., Cluj-Napoca, 1997, 26-38; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. Emil Manu, București, 1998, 348-351, 421-424; Emil Manu, Retrospectivă lirică, ALA, 2002, 630. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Anarhismul poetic, București, 1932; Valorile literare în critica lui Titu Maiorescu, București, 1937; Un aspect al originalității lui Ion Creangă, București, 1938; Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Anarhismul poetic”, ALA, 1932, 599; Șerban Cioculescu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, ADV, 1932, 14 862; Perpessicius, Opere, V, 351-359; Stelian N. Cucu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, U, 1933, 248; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 274-275; Virgil Carianopol, Critică și adevăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Datcu, București, 1991 (în colaborare cu Petru Froicu); Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări, Suceava, 1997. Repere bibliografice: Emil Satco, „Lovineștii” - o excelentă carte de Eugen Dimitriu, „Monitorul de Suceava”, 2001, 26 martie; Iordan Datcu, Pagini biografice despre Lovinești, ALA, 2001, 592; Ion Beldeanu, Privind dincolo de vreme, CL, 2002, 12; Gheorghe Giurcă, „Orașul muzelor”, „Bucovina literară”, 2003, 1. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
Popescu, București, 1972 (în colaborare cu Petru Popescu); Edgar Rice Burroughs, Întoarcerea lui Tarzan, București, 1973; Charles Dickens, Impresii din Italia, București, 1997. Repere bibliografice: Emil Mladin, Fabrica de scriitori din Manhattan, RL, 1994, 29; Teodor Vârgolici, Romanul unui exilat, ALA, 1994, 231; Mirela Roznoveanu, O posibilă reîntoarcere; Titu Popescu, Din experiența exilului, în Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 133-144, 154-158; Alex. Ștefănescu, Un scriitor agitat, RL, 1999, 38; Micu, Ist. lit., 653-654; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 225-228
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
Desigur, teza exterminării nu mai poate fi menținută în fața probelor incontestabile care atestă supraviețuirea populației autohtone. Totuși, pentru a consolida noua cucerire, "Traian au așezat aicĭ o mulțime de Romanĭ saŭ Latinĭ, luațĭ parte din Italia, parte din alte țĕrĭ ale imperiuluĭ Roman" (Xenopol, 1890, p. 13). Poporul român s-a format din asimilarea dacilor în matricea etnico-spirituală a coloniștilor romani: "Daciĭ amestecîndu-se cu Romaniĭ aŭ inceput a vorbi limba latinească, schimbând cu încetul formele vorbireĭ, ast-felŭ că aŭ dat nascere
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apa antropomorfică descrie cadrul universal al desfășurării ceremonialului, făcându-l părtaș la procesualitatea logos-ului întemeietor de noi praguri existențiale care mijlocesc transsubstanțierea informalului, facilitând consacrarea. Ființialitatea universaliilor ontologice creează liantul dintre spațiul exterior, al gestualității ritualice și spațiul intern, ala limbajului poetic, în care elementul acvatic este tabu, rostirea ar distruge echilibrul dintre pragurile de trecere. Apa ritualică se înfățișează dual, ca "sânge al pământului" 194, dar și ca ființă a lumii, alături de celelalte elemente arhetipale (focul, aerul, pământul): Focu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007. CIORNEI, Aurelian, La izvor de joc și cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000. COATU, Nicoleta, Structuri magice tradiționale, Editura ALL, Bucirești, 1998. COJOCARU, Nicolae, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008. COMAN, Mihai, Mitologie populară românească, vol. II, Viețuitoarele văzduhului, Editura Minerva, București, 1988. DAICOVICIU, Hadrian, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. * * *, De sub muntele Rarău. Folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 270. 216 Ibidem, pp. 270-272. 217 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008, p. 170. 218 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ed. cit., p. 299. 219 Ibidem, pp. 308-309. 220 Ibidem, p. 318. 221 Ibidem, p. 443. 222 Ibidem, pp. 487-489. 223
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care se ocupă de studiul literaturii pe perioade sau de la origini până la o anumită dată. Literatura apocrifă face legătura dintre istorie, istorie literară și literatură. Pe de o parte ne oferă date concrete despre momentele importante din istorie, pe de ală parte analizează modul de desfășurare al acestor evenimente. Scriitorul de literatură apocrifă este în egală măsură atât un martor al unor evenimente importante cât și un observator atent al reacțiilor societății. Scrierile apocrife au permis transformarea romanului ficțional în roman
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-mi o generație de mame bune și voi transforma lumea.” O generație de mame bune ar fi o generație care să-i învețe pe copiii lor să fie buni creștini, să fie drepți, respectuoși, să învețe să fie prin toate ale lor creatori de bine și de frumos, să iubească pe aproapele și pe Dumnezeu, să-și manifeste această iubire prin credință, fapte bune și rugăciune. Sfântul Apostol Pavel spune: „Femeia se va mântui prin naștere de prunci, dacă va viețui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a fost mult mai evidentă decât a altor literați. Oare exist ă vreo cauză? Articole ca cele citate și altele - vorba lui I. Delamisa (Ion Manta - Roșie, magistratul) care la 15 aprilie 1955 semna articolul „Scriitori bârlădeni și „Comanda soci ală” a ceasului de față” - au fost număr de număr: „Mai multă atenție ate lierelor mobile din regiunea noastră”, de Elena Prisecar u; „L‐am văzut pe tovarășul Stalin” - scria M. Florescu, student la Institutul de căi ferate din Moscova în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atentat la drepturile fundamentale și libertățile omului, la libertatea de opinie, de exprimare, de întrunire, de acțiune social-politică etc. Semnificativ este faptul că aceste instituții apar, proliferează și funcționează în interiorul statelor totalitare, sub regimurile dictatoriale din deceniile VII și VIII ale secolul XX, iar prezența lor a stârnit numeroase acțiuni de protest, polemici și dispute politice, sociale și juridice. Cu toate aceste, instituții psihiatrice represive menționate își au originea în legea privind „Regimul alienaților și libertatea individuală” votată de Parlamentul Franței
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spirit” generală, o veritabilă psihoză colectivă a fricii, prin preluarea de către masele sociale a culpabilității statului și a puterii politice. Această situație creată va da naștere unei reacții protestatare de un tip particular, extrem de semnificativă în deceniile VI și VII ale secolul XX - mișcare cu caracter ideologic declanșată de filozofi și psihiatri nonconformiști (M. Foucault, A. Laing, D. Cooper, A. Szasz, C. Koupernik). Este vorba despre curentul antipsihiatric. Antipsihiatria nu rezolvă problema conflictului dintre stat, boala psihică și bolnavul mintal, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale provinciei, F, 1996, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Un critic ardelean, RL, 1996, 45; Monica Spiridon, Autoportretul criticului în tranziție, R, 1996, 10-12; Daniel Cristea-Enache, Criticul de tranziție, ALA, 1997, 365; Mircea Muthu, Rebreanu și gramatica realismului, RL, 1997, 49-52; Borbély, Xenograme, 93-102; Z. Ornea, Dincolo de realism, RL, 1998, 15; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 168-177; Cornel Munteanu, Diagnoza spiritului critic, JL, 2000, 15-18; Dimisianu, Lumea, 382-387
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4; Gh. Voina, „Camaradul Vâltoare”, „Mișcarea”, 1915, 34; Ștefan George, „Nebunul”, „Gândul nostru”, 1926, 6; Em. Manoliu, „Migrena asiatică”, „Opinia”, 1927, 6133; Emil Serghie, „Când reînfloresc salcâmii”, „Lumea”, 1928, 3087; Izabela Sadoveanu, „Sfânta dreptate”, ALA, 1936, 788; Ovidiu Papadima, „Sfânta dreptate”, G, 1936, 2; Erasm [Petru Manoliu], „Catrinel”, „Lumea românească”, 1937, 187; Izabela Sadoveanu, „Catrinel”, ALA, 1937, 887; Eusebiu Camilar, „Catrinel”, IIȘ, 1938, 2; N. Iorga, „Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu”, „Gazeta cărților”, 1940, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
Em. Manoliu, „Migrena asiatică”, „Opinia”, 1927, 6133; Emil Serghie, „Când reînfloresc salcâmii”, „Lumea”, 1928, 3087; Izabela Sadoveanu, „Sfânta dreptate”, ALA, 1936, 788; Ovidiu Papadima, „Sfânta dreptate”, G, 1936, 2; Erasm [Petru Manoliu], „Catrinel”, „Lumea românească”, 1937, 187; Izabela Sadoveanu, „Catrinel”, ALA, 1937, 887; Eusebiu Camilar, „Catrinel”, IIȘ, 1938, 2; N. Iorga, „Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu”, „Gazeta cărților”, 1940, 1-2; Octav Șuluțiu, „Tragedia lui Petru Cercel”, G, 1941, 3-4; Cioculescu, Aspecte, 426-432; Alexandru Raicu, „S-a stins candela”, SE, 1942, 1284
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
Ornea, „Bietul Ioanide”, RL, 1995, 37; Z. Ornea, Bălcescu în proza istorică, RL, 1997, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 185-187; Ioan Holban, Ediții, editori și critici, RL, 2001, 49; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Cornelia Ștefănescu, Istorie și literatură, RL, 2002, 49. T.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
IV), CL, 2003, 4; Bogdan-Alexandru Stănescu, Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară”, 2003, 63; Marius Ianuș, Cine a inventat „fracturismul” și ce este el, ALA, 2003, 670; Daniel Cristea-Enache, Poezia-jurnal, ALA, 2003, 677; Mihai Iovănel, Suferință erotică și erotizantă..., ALA, 2003, 680. N. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară”, 2003, 63; Marius Ianuș, Cine a inventat „fracturismul” și ce este el, ALA, 2003, 670; Daniel Cristea-Enache, Poezia-jurnal, ALA, 2003, 677; Mihai Iovănel, Suferință erotică și erotizantă..., ALA, 2003, 680. N. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară”, 2003, 63; Marius Ianuș, Cine a inventat „fracturismul” și ce este el, ALA, 2003, 670; Daniel Cristea-Enache, Poezia-jurnal, ALA, 2003, 677; Mihai Iovănel, Suferință erotică și erotizantă..., ALA, 2003, 680. N. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
Goma - disidentul ca personaj, Tudoran - disidentul ca om, ADV, 30 septembrie-1 octombrie 1995; Nicolae Manolescu, Tânărul cinquantenar, RL, 1995, 34; Ulici, Lit. rom., I, 116-118; Ierunca, Semnul, 192-197; Lovinescu, Unde scurte, IV, 60-64, 189-193; C. Stănescu, Autobiografia lui Dorin Tudoran, ALA, 1996, 339; Ioana Pârvulescu, Semne de întrebare, RL, 1996, 43; Cristian Tudor Popescu, Dorin Tudoran la „Adevărul literar și artistic”, ALA, 1997, 366; Al. Cistelecan, Dorin Tudoran, CL, 1997, 3; Dan C. Mihăilescu, Exerciții de subscriere, „22”, 1998, 23; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Lit. rom., I, 116-118; Ierunca, Semnul, 192-197; Lovinescu, Unde scurte, IV, 60-64, 189-193; C. Stănescu, Autobiografia lui Dorin Tudoran, ALA, 1996, 339; Ioana Pârvulescu, Semne de întrebare, RL, 1996, 43; Cristian Tudor Popescu, Dorin Tudoran la „Adevărul literar și artistic”, ALA, 1997, 366; Al. Cistelecan, Dorin Tudoran, CL, 1997, 3; Dan C. Mihăilescu, Exerciții de subscriere, „22”, 1998, 23; Gheorghe Grigurcu, Radicalul Dorin Tudoran, RL, 1998, 29; Adrian Popescu, Consecvența morală, ST, 1998, 7-8; Iulian Boldea, Mai mult ca perfectul singurătății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]