2,520 matches
-
fie mereu în afara ei, să se îndrepte neîncetat către altceva. Așa cum afirmă Yannaras, conținutul ontologic patristic al persoanei este reprezentat de alteritatea absolută ca diferență existențială față de esență. Persoana este caracterizată de alteritate absolută, de unicitatea și irepetabilitate, însă această alteritate nu poate fi exprimată și încadrată conceptual, singura cale fiind trăirea alterității ca fapt concret, ca relație irepetabilă. Experierea celuilalt în relația față către față este unica și exclusiva modalitate a cunoașterii lui în ceea ce îi este propriu. După o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Yannaras, conținutul ontologic patristic al persoanei este reprezentat de alteritatea absolută ca diferență existențială față de esență. Persoana este caracterizată de alteritate absolută, de unicitatea și irepetabilitate, însă această alteritate nu poate fi exprimată și încadrată conceptual, singura cale fiind trăirea alterității ca fapt concret, ca relație irepetabilă. Experierea celuilalt în relația față către față este unica și exclusiva modalitate a cunoașterii lui în ceea ce îi este propriu. După o binecunoscută formulare, la modul simplu, firea este conținutul persoanei iar persoana este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ci expresia și semnificarea unei realități existențiale, cunoașterea înțeleasă drept participare empiric-universală la această realitate. Cunoașterea mediată de ierarhie trebuie înțeleasă ca depășind înțelegerea staticrațională a esențelor semnificate în mod obiectiv și referindu-se la cunoașterea conștientă dinamic universală a alterității persoanelor și lucrurilor. Nu în ultimul rând, ierarhia înseamnă mai mult decât o transmitere ierarhică a adevărului, ea înseamnă și o transmitere de ființă. Dacă este permis să se spună astfel, fiecare creatură ce participă la mijlocirea săvârșită de ierarhie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
indică o dimensiune, tot mai rar prezentă astăzi, a reluării. Așa cum indică de fapt același pasaj liturgic și multe alte locuri din literatura Bizanțului, re¬luarea are însemnătatea unei repuneri, unei re-situări a întregii persoane în deschiderea către și experierea alterității. Tema repetiției unei formule, mai mult sau mai puțin sacre, se dovedește ca aparținând mai cu seamă Orientului. De aceea s-au ivit confuzii în interpretarea rosturilor repetării unei formule esențiale în diferitele contexte și orizonturi ale culturilor orientale și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fi ușor identificate la nivel discursiv, dar și la cel al politicilor curente. Explicația pentru ceea ce se întâmplă după 1848, devenit un an reper și pentru schimbarea de ton înregistrată ulterior din partea unei bune părți a elitei politice românești față de alteritatea existentă în Principatele Române, dar mai ales față de reprezentanții etniei evreiești, o putem obține dacă avem în vedere existența unui capitalism aflat la începuturile sale, anumite greșeli strategice comise de actorii politici majori și nu în ultimul rând o importantă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acutizare a "problemei evreiești". Responsabilitatea pentru această situație aparține, credem, deopotrivă elitei intelectuale și politice care, prin acțiunile sale, încurajează practic o perpetuare a unor stereotipuri în locul unui efort în direcția formării altei imagini decât cea existentă până atunci asupra alterității. Un rol important în această direcție revenea presei românești care, profitând de libertatea de exprimare existentă, găsea de cuviință să contribuie la menținerea coeziunii grupului majoritar prin prezentarea evreilor drept pericolul cel mai serios la adresa națiunii române. Chiar dacă erau ziare
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politici ca, o dată ajunși în poziții decizionale, să conceapă diferite mecanisme de funcționare a statutului român doar pentru majoritari, chiar dacă în felul acesta se îndepărtau de spiritul epocii. Fără a fi recunoscută vreodată, exista în maniera aceasta de respingere a alterității și o uriașă teamă de concurența pe care o aduceau etnicii evrei mai ales în domeniul economic. Chiar dacă și în privința disponibilității de acceptare a celuilalt presiunea externă juca un important rol, treptat societatea românească demonstra că atitudinile ce puteau fi
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
evrei dețineau afaceri importante în zona comerțului și a industriei. Petițiile de protest adresate Constituantei transmiteau un mesaj cât se putea de clar factorului politic; liberalizarea cerută în repetate rânduri nu cuprindea, în viziunea momentului, și o altă atitudine față de alteritate decât cea existentă în Evul Mediu 616. Aproape toți cei care interveneau în timpul dezbaterilor asupra formei pe care trebuia să o aibă articolul ce permitea acordarea cetățeniei române făceau trimitere la nemulțumirile existente deja în țară la adresa evreilor și nu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
manifestat de un grup de lideri, formați intelectual și politic în spațiul occidental, nu avea să fie suficient pentru ștergerea tuturor "elementelor" specifice medievalității. O parte importantă a acestora avea să fie evidentă din modul în care se raportau la alteritate, nu doar clasa politică, ci și aceia care resimțeau în mod direct contactul cu "străinul". După instabilitatea politică din primul an al noului regim politic, existau destule semnale potrivit cărora trecerea în noul an calendaristic urma să aducă și o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
la jocul politic care se remarcaseră, pe parcursul mai multor ani, prin luările lor de poziție față de problema evreiască, existența unor mari diferențe între adevăratele lor convingeri și acoperirea lor verbală, dar și o modalitate aparte de a concepe relația cu alteritatea. Numeroasele presiuni externe se dovedeau insuficiente pentru producerea unei schimbări interne care avea să-și mai aștepte o bună perioadă de timp materializarea. Capitolul V Consolidarea unui nou regim politic Dorința de a pregăti cât mai bine acțiunea de îndepărtare
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936. I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a. Ioncioaia, Florea, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române (secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza". Ionescu, Virgil, Mihail Kogălniceanu. Contribuții la cunoașterea vieții, activității și concepțiilor sale, București, 1963. Iordache, Atanasie, Originile conservatorismului politic din România, București, Editura Politică, 1967
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. 548 Florea Ioncioaia, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române( secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, editura Universității Al. I. Cuza, p.168. 549 Baronul Kreuchely era cel care relata despre acest incident dar și despre opinia amintiă a funcționarului român în cotombrie 1823. Ibidem, p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
catolic pe care nu-l pot identifica, din păcate. Una dintre ele este în mod sigur româncă, cealaltă are trăsături asiatice, foarte fine, sunt îmbrăcate în alb complet, veșmintele largi, aeriene ale ordinului din care fac parte atrag privirea, reprezintă alteritatea religioasă cea mai radicală. Amândouă sunt foarte tinere, vorbesc într-o engleză șoptită, sora din România și-a luat în serios rolul de ghid și-i arată asiaticei picturile afumate de pe ziduri, cu gesturi largi, didactice. Cei din jur le
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
directă, rapidă : parcă și mai multe cupluri mixte, ea moldoveancă, el spaniol sau italian, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani. Bărbații sunt aduși aici „special” pentru hram, sărbătoare, Biserică, pentru a se obișnui prin priză directă cu alteritatea soției mult mai tinere decât ei cu „exotica” Ortodoxie. Pelerinii de „primul moment”. Pregătiri pentru sărbătoare. Baldachinul unde va fi expusă racla Sfintei Parascheva tocmai se împodobește cu flori, în marea lor majoritate flori de toamnă, crizanteme, dar și alte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar au dat greș, necuratul este mai tare decât puterile lor”. O filmează îndelung, cu metodă, din cap până-n picioare, femeia în negru nu protestează, ba dimpotrivă ; se simte că cei doi sunt mulțumiți, au găsit subiectul ideal, „pitorescul”, nebunia, alteritatea pelerinajului. După ce termină de filmat, acceptă bucuros să discutăm. Ea nu vorbește deloc limba română, el rupe ceva, un amestec de cuvinte englezești, franceze și românești. A copilărit în România, în vremea în care părinții săi, diplomați occidentali, se găseau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
următorul fapt : Cornel este un fel de emblemă a pelerinajelor, imposibil de ignorat, dar nu l-am văzut niciodată prezent în reportajele audio-video realizate de diverse posturi de radio și TV la fața locului. Oare de ce ? Pentru că reprezintă pe undeva alteritatea absolută, iar a-l prezenta ar însemna să tragi un semn de egalitate simbolic între slăbiciunea sa psihică și cei prezenți, o apropiere pe care nici cele mai critice poziții media nu îndrăznesc să o realizeze ? Pelerinajul, spre final. Incident
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Spun repede, cu mirare prefabricată, că sunt din Brăila, fac fotografii pentru soție, ea nu a putut să vină la pelerinaj, să vadă cât de frumos este aici. Cuvântul „Brăila” își face efectul imediat, ca o magie a distanței și alterității pelerine, situația se detensionează, cei din jur par mai împăcați cu mine și cu sinele propriu. Doar tânărul care m-a „deconspirat” mă urmărește în continuare, suspicios, cum fotografiez ca un turist devotat cupola mănăstirii sau ultimii trandafiri încă înfloriți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mirare pe care femeia rromă, vânzătoare de semințe, de la București i-a dat mai bine glas : adică cum se face că un om „tânăr”, un bărbat în putere ca mine merge singur în pelerinaj ? În ce constă de fapt alteritatea mea pe teren, nu ca antropolog, ci ca pelerin ? și încă ceva, oare „consacrarea” definitivă a unui pelerinaj, în vremurile noastre, ține de prezența jandarmilor ? Profit de starea de calm din jur, de prezența încă foarte redusă a potențialilor pelerini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și foarte distantă în același timp. La un moment dat, am putut zări prin deschizătura gecii de Gore-Tex pe care o purta unul dintre ei un ecuson albastru, tip card de presă, inscripționat „Pilgrim Tours Norway”. Turism ecumenic deci, experimentarea alterității spirituale europene. Mai târziu, aveam să aflu că era vorba de un grup de pelerini din Trondheim, prezența lor la Iași fiind o reminiscență a acțiunilor organizate în anul 2000, când Iașiul și Trodheimul au fost declarate orașe europene de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
straturi de piele uscată, valuri-valuri, un furtun gofrat îmbrăcat pe o carcasă umană, o mascotă grotescă, ca Bibendum, emblema unei celebre firme de pneuri franceze. Mamelonul stâng este detașat de corp printr-un nod de uscăciune, atârnând gravitațional, completând astfel alteritatea absolută. După ce se expune privirilor în toată splendoarea urâțeniei sale, băiatul începe să recite cu o voce sonoră, îndelung exersată, un fel de rugăminte-litanie : Doamnelor și domnilor care mă priviți cum arăt Nu vă speriați, nu vă fie scârbă Nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe copertă figura părintelui Cleopa, din seria Ne vorbește Părintele Cleopa. Situația se schimbă radical, bunica Georgianei face primul pas, surpriză, spune că a citit și ea „volumul nouă”, cei din jur mă privesc brusc altfel, ca și cum ar fi îmblânzit „alteritatea” din mine. Urmează obișnuitele întrebări : de unde vin, cu ce mă ocup, de ce nu a venit și soția cu mine, am copii, „să vină un bărbat așa singur la pelerinaj, nu prea s-a pomenit, doar dacă i s-a întâmplat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vreme vreau să merg și eu la Mešugorje și nu știu ce trebuie să fac. Impresionată de accentul meu și de distanța geografică („De unde sunteți ? Din Brăila, vai ce de drum ați bătut până aici” - e definitiv, orașul de la malul Dunării reprezintă alteritatea absolută în inima Transilvaniei), acceptă dialogul, atinsă în orgoliul său de pelerină cu experiență. Furnizează clar și aplicat toate informațiile logistice necesare, datele de contact ale organizatorilor, bazați în cea mai mare parte a lor la Timișoara. Apoi mă avertizează
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
împart adesea sarmale antreprenori, oameni de afaceri, personalități politice locale (primari, cum ar fi cazul la Suceava), arătând că gestul în sine trebuie înțeles și apreciat în context local, în legătură cu evoluția socială a comunităților. Hrana este și o descriere a alterității ultime. Rromii nu mănâncă de la pomana „gadjo” a românilor, iar românii, unii dintre ei, refuză să consume sarmale împărțite de rromi, acestea fiind percepute ca impure, preparate în condiții neigienice. Membrii comunităților neoprotestante se delimitează identitar de distribuția de hrană
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ar fi înțeles mai lesne), avem datoria de a accepta, fie și euristic ori ipotetic, posibilitatea autenticității trăirilor unor oameni, a bunelor lor intenții - chiar practicate numai în și poate pentru văzul lumii, în cadrul și pe durata unui ritual. Integrarea alterității este, în acest sens, și pentru pelerin, și pentru cel care-l întâlnește, observă ori însoțește ocazional, o experiență spirituală de prim rang, nu mai puțin vrednică de respect decât consecvența neabătută într-o credință particulară ori în reproducerea idiosincrasică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este profesor, dar dacă acea credință nu este împărtășită de către studenții săi atunci identitatea sa nu va funcționa în interacțiunea lor. Două tipuri de idei pot intra în identitate, cu alte cuvinte, cele deținute de Sine și cele deținute de Alteritate. Identitățile sunt constituite de structuri atât interne cât și externe (Wendt: 1999, 224). Identitățile nu sunt date odată pentru totdeauna, așa cum au tendința să le perceapă, deși în grade diferite, realiștii, pluraliștii sau marxiștii ci dinamice și flexibile, reflectând raportul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]