16,511 matches
-
i‑a răspuns: - În zece minute ai să fii chemată de Andras, directorul spitalului. Lasă linia liberă. Foarte curând, doctorul Andras, un om foarte bătrân, o interoga pe Rosamund asupra simptomelor mele; după care a anunțat‑o că trimite o ambulanță să mă ridice. Rosamund l‑a Înștiințat că În Caraibe am refuzat categoric să intru În ambulanță. La care bătrânul director i‑a cerut să vorbească direct cu mine. Bine, da, l‑am asigurat că mă simt bine acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Foarte curând, doctorul Andras, un om foarte bătrân, o interoga pe Rosamund asupra simptomelor mele; după care a anunțat‑o că trimite o ambulanță să mă ridice. Rosamund l‑a Înștiințat că În Caraibe am refuzat categoric să intru În ambulanță. La care bătrânul director i‑a cerut să vorbească direct cu mine. Bine, da, l‑am asigurat că mă simt bine acolo unde mă găsesc, adică În propriul meu pat, dar ca să‑i fac gustul soției mele am să accept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fac gustul soției mele am să accept să mă las examinat de medici. Însă În ruptul capului n‑am să accept să fiu transportat pe o brancardă. După ce‑am negociat prostește, am căzut de acord să călătoresc ca pasager În ambulanță. - S‑a făcut! a exclamat doctorul Andras. Dar acum avem nevoie urgentă de dumneavoastră aici. Așadar, așezat lângă șofer, am plecat În ambulanța cu lumini rotitoare și sirene țipătoare către camera de urgență. Acolo am fost descărcat pe un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
transportat pe o brancardă. După ce‑am negociat prostește, am căzut de acord să călătoresc ca pasager În ambulanță. - S‑a făcut! a exclamat doctorul Andras. Dar acum avem nevoie urgentă de dumneavoastră aici. Așadar, așezat lângă șofer, am plecat În ambulanța cu lumini rotitoare și sirene țipătoare către camera de urgență. Acolo am fost descărcat pe un pat cu rotile și dus Într‑un colț unde am fost consultat de câțiva medici. Nu am cunoștințe coerente despre ce a urmat. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
spus lui Epstein, după ce Epstein îl declarase pe Krapptauer mort de-a binelea, a fost: — Din întâmplare, doctore, sunt și eu dentist. Chiar sunteți? se miră Epstein. Nu era prea interesat. S-a întors în cabinetul lui să cheme o ambulanță. Jones l-a acoperit pe Krapptauer cu una din păturile mele din surplusul de război. — Tocmai acum când lucrurile începuseră în sfârșit să se aranjeze și pentru el, zise el despre mort. — În ce fel? am întrebat. — Începuse să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
-ți alta, i-am sugerat. — Pe aia o vreau, se încăpățână el. M-am obișnuit cu ea. Aia-i pipa pe care o vreau. A deschis cutia de pâine, s-a uitat în ea. — Poate au luat-o cei de la ambulanță, i-am spus. — Ce nevoie ar fi avut? întrebă el. — Poate au crezut că e a mortului, am zis. Poate au pus-o în buzunarul mortului. — Că bine zici! exclamă Kraft și ieși în goană pe ușă afară. 23 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
O femeie țipă. Un bărbat înjură guvernul că omoară lumea la cozile de la policlinici. Îl apostrofă un altul: „Dar voi, ce parfumeria națiunii, ați făcut când ați fost la putere?! Ce-ați făcut cu banii de compensate?!“ Un altul chemă ambulanța. Tânăra Mirandolina Crețu, proaspătă asistentă a maestrului Pârțângău, se gândi speriată: „Îmi șochează sarcina. Iese ecografia damblagită.“ Un câine, sub o Toyotă parcată chiar în fața intrării în clădire, începu să urle. Duduia Felicia, sora șefă, nu-și mai aminti de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o plesnește în falcă. Se chirci. Plămânii îi refuzară să respire. Cât despre ciclist, casca îi zbură cât colo și el fu proiectat la rădăcina unui platan. Atât Kristine cât și ciclistul leșinară. * Au fost duși la spital cu aceeași ambulanță. Pe la jumătatea drumului, Kristine și-a revenit. Nu era atât de grav rănită. A asistat fără voie la eforturile de reanimare a tânărului ciclist. Într-o măsură mai mică sau mai mare, se simțea responsabilă, lucru observat cu promptitudine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de reanimare a tânărului ciclist. Într-o măsură mai mică sau mai mare, se simțea responsabilă, lucru observat cu promptitudine de un infirmier. Nu a fost nimeni vinovat, doamnă, i-a spus el punându-i o mână pe umăr. Sirena ambulanței făcea o gălăgie prea mare, ceilalți lucrau aplecați asupra trupului însângerat și Kristine s-a zăpăcit cu totul. Până la spital, a plâns neîntrerupt. Când, în cele din urmă, mașina s-a oprit și ușa din spate s-a deschis, Kristine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe fața omului, iar chipul lui Helen era o carte deschisă pentru toți. — Vrei să spui că ți-a injectat insulină de-adevăratelea? făcu Hugo, impacientat. Ai mai luat aseară? Vi, e un lucru esențial! Ar trebui să chemăm o ambulanță. —Nu, zise Violet, începând să se calmeze. Se șterse la ochi cu niște șervețele pe care i le dădu Sophie. Nu mi-am făcut deloc. Și n-a reușit să-mi facă injecția cum trebuia. Deci sunt bine, Hugo, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să poată combate efectul insulinei. Hazel fusese întotdeauna o fire practică. Totuși, Ben începuse deja să intre în comă. N-a durat decât cinci minute pentru ca aceasta să se instaleze. Ca urmare, când poliția a ajuns acolo, urmată imediat de ambulanța pe care o chemase Hazel, Ben era, practic, în stare vegetativă. Ce nu știuse Hazel este că a-i da băuturi dulci cuiva care e în comă indusă de insulină nu anulează complet procesul. Creierul lui Ben fusese afectat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să viseze; la minibarurile retro umplute cu șampanie și la băile uriașe, ca de hotel de lux, dotate cu căzi și kilometri de marmură. Ascultă, a gâfâit ea când crampele au apucat-o din nou, trebuie să trimiteți încoace o ambulanță - adică, unul dintre șoferii voștri. Doar trimiteți șoferi, nu-i așa? Asta face parte din contract, așa-i? O limuzină de lux cu personal medical la bord, nu? — Așa este, doamnă. Pentru cei care au încheiat asigurarea corectă. —Asigurare? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în piept, luptându-se în van să-și mențină controlul. —Alice, s-a smiorcăit el, nu știu ce să fac. Sunt îngrozit. Alice s-a gândit preț de exact o jumătate de secundă. —Bine. Uite ce faci tu. Cheamă chiar acum o ambulanță. Apoi învelește-l pe Theo ca să-i fie cald. Și dă-mi adresa ta. Vin imediat. Alice a lăsat receptorul. L-a văzut pe Jake ai cărui ochi scoteau flăcări de indignare. —Adresa lui? Te duci acolo? — Da, și înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
n-o să aștept autobuzul. O să mă duc la bar. Cineva de-acolo o să mă ducă până la el. E o urgență. Hugo e singur, cu un copil bolnav și are nevoie de ajutor. Păi, tocmai i-ai spus să cheme o ambulanță, a sărit Jake. O să primească destul ajutor de la ei. Și, în același timp, o să fure ajutorul respectiv de la cineva care are într-adevăr nevoie de el. — Ce vrea să-nsemne asta? Alice își încheia haina cu degete grăbite. —Ambulanța se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o ambulanță, a sărit Jake. O să primească destul ajutor de la ei. Și, în același timp, o să fure ajutorul respectiv de la cineva care are într-adevăr nevoie de el. — Ce vrea să-nsemne asta? Alice își încheia haina cu degete grăbite. —Ambulanța se cheamă numai în cazul unei urgențe reale, i-a răspuns Jake cu pioșenie. —Și ce te face să crezi că asta nu e o urgență reală? l-a întrebat Alice pe un ton glacial când a pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o urgență reală? l-a întrebat Alice pe un ton glacial când a pus mâna pe clanța ușii. Se pare că băiețelul are o erupție urâtă. Dacă are meningită și nu merge repede la spital, poate să moară. În așteptarea ambulanței, Hugo avea senzația că timpul abia se târăște, dar și că zboară cu viteza fulgerului. I s-a părut că au trecut ore până când a auzit motorul de-afară. Cu toate astea, ceasul din bucătărie, în stil rococo, arăta că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îi înotau în lacrimi, iar în interiorul nasului avea o senzație dureroasă. —Bine, a zis paramedicul. Ia să ne uităm la el. Hugo i-a înmânat băiețelul și a închis ușa de la Fitzherbert Place cu mâini tremurătoare. S-a suit în spatele ambulanței. Acolo, bărbatul cel solid examina pieptul lui Theo. —Are o erupție de toată frumusețea, a remarcat el referindu-se vesel la tapetul cu model pufos. E grav? l-a întrebat Hugo agitat. Bărbatul cel solid n-a ridicat privirea. —Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el. Copilul fixa, lipsit de expresie, luminița roșie de la capătul cârligului. Calmul acesta necaracteristic îl făcea pe Hugo să fie mai panicat ca niciodată. —Așa! Haideți să mergem la spital. Paramedicul a bătut cu degetul în geamul care despărțea spatele ambulanței de partea unde stătea șoferul. Hugo a realizat, surprins, că femeia era cea care conducea. El își închipuise întotdeauna că ambulanțele gonind cu viteză maximă și cu sirena pornită erau conduse de bărbați. Chiar când bărbatul cel solid a închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
panicat ca niciodată. —Așa! Haideți să mergem la spital. Paramedicul a bătut cu degetul în geamul care despărțea spatele ambulanței de partea unde stătea șoferul. Hugo a realizat, surprins, că femeia era cea care conducea. El își închipuise întotdeauna că ambulanțele gonind cu viteză maximă și cu sirena pornită erau conduse de bărbați. Chiar când bărbatul cel solid a închis ușile mașinii, pe dinafară s-a auzit un bubuit puternic. Omul a deschis din nou și descoperit-o pe Alice cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe noi. Hugo continua să zacă învăluit în coșmarul lui. Toate gândurile lui conștiente erau concentrate pe silueta micuță și tăcută care se odihnea pe pieptul lui, îndemnându-l pe Theo să se lupte cu indiferent ce boală avea. În timp ce ambulanța alerga în continuare, Hugo își închipuia cum erupția, cu aspect de tapet cu model pufos, se întindea în tăcere, dar cu efect letal, pe sub salopeta cea albă, devenind din ce în ce mai închisă la culoare și mai proeminentă, cu umflăturile ei hidoase. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din ce în ce mai închisă la culoare și mai proeminentă, cu umflăturile ei hidoase. Cu un efort, Hugo a revenit la conversația lui Alice. Sunetul vocii ei îl liniștea și-i distrăgea atenția. —Bețivii? Într-adevăr? Vreți să spuneți că bețivii sună la ambulanță? Numai pentru că sunt beți? Sigur că da. Am avut unul zilele trecute: un tip tânăr care băuse prea multe pahare. A căzut pe trotuarul din fața barului. A chemat ambulanța, zicând că s-a rănit la un picior. Nu avea decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
atenția. —Bețivii? Într-adevăr? Vreți să spuneți că bețivii sună la ambulanță? Numai pentru că sunt beți? Sigur că da. Am avut unul zilele trecute: un tip tânăr care băuse prea multe pahare. A căzut pe trotuarul din fața barului. A chemat ambulanța, zicând că s-a rănit la un picior. Nu avea decât o vânătaie. Chestiile astea chiar că ne scot din sărite. Îmi închipui, a replicat Alice. Dar în situații din astea? a spus ea arătându-i pe Hugo și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
prioritate. —E foarte interesant. O expresie hotărâtă s-a instalat în ochii lui Alice. — E chiar foarte interesant. Am ajuns, a strigat șoferița din față. Hugo s-a simțit cutremurat de o combinație de șoc, teamă și ușurare. Ușile din spatele ambulanței s-au deschis, iar el și Theo au fost eliberați din chingile de siguranță. În câteva secunde au trecut pe sub inscripția Urgențe și au intrat în baia de lumină a spitalului. Capitolul 21tc " Capitolul 21" —Of, slavă Domnului, a croncănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
plângând lipită de peretele coridorului. Pe el, alergând de la creșă la serviciu, marcat de teama crescândă de a nu greși nicăieri. Ce știa Amanda despre toate astea? Și mai erau. Și-a adus aminte de el și de Theo în ambulanță. De Theo cu erupția lui, de el într-o stare de panică isterică. Dar despre astea ce știa Amanda? Sau despre scenariile cotidiene - de pildă, Theo urlând, furios și plictisit, cocoțat într-un cărucior de supermarket. Fără îndoială că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vedea pe Hugo cu Theo. Jake, în ciuda personajului de părinte perfect, nu se comportase niciodată la fel de natural cu Rosa. Și ce altceva decât dragostea sau ceva similar ei putea să explice tandrețea cu care îl privise cu coada ochiului, în ambulanță, pe Hugo, care amuțise din cauza grijilor? El avusese nevoie de ajutor atunci când fusese vorba de schimbatul scutecelor, dar nu avea nevoie de nici o explicație în momentele care contau cu-adevărat. Era limpede că Theo era centrul vieții lui. În timp ce centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]