67,494 matches
-
Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ea un vis premonitoriu, ne aștepta. Din păcate, nici mai tarziu, la Sibiu fiind, nu am fost prea liniștiți. Autoritățile române făceau hatârul rușilor și ne chemau mereu să ne amenințe pentru că nu mai plecăm odată înapoi în Basarabia. Îmi amintesc că eram atentă la fiecare mașină care trecea pe stradă. Dacă se va opri în fața porții noastre? Cât de greu și cât de mult ne-a trebuit ca să reușim că în fine să scăpăm de acel coșmar! Deși recăsătorindu-ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aprobată de Marea Adunare Națională și trecută în Monitorul Oficial !) cu o femeie care putea să-mi fie ușor mama, a durat practic câteva luni, si aceasta până când, la Viena fiind, am găsit un serviciu. În acel moment i-am amintit de înțelegerea pe care am avut-o cu ea în țară, si anume ca aceasta căsătorie să fie fictiva. Această pentru că, în ciuda nepotrivirei noastre, Marinkă-i îi făcea plăcere să se afișeze cu mine în societatea vieneza. O parte din vina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
s-apuce încotrova. La azilul de bătrâni, era liniște. Unii jucau table, alții stăteau întinși la soare sub pledurile roase de timp sau decolorate. Pe ei nu-i mai interesa supraviețuirea. O parte plecaseră totuși luați de rudele ce-și amintiseră de ei. Cei mai multi n-aveau nici puteri și nici unde se duce, dar mai ales n-aveau de ce să se ducă. „Ne-am trăit traiul, ne-am mâncat mălaiul” strigau ei unul în urechea celuilalt, doar, să se audă. Indiferență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Sirul, Cuvinte către singuratici, partea a II-a, recent descoperită, cuv. 31, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 432. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în sufletul nostru, căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Bacău, 1998, p. 137. footnote>. Pericolul cel mai mare este când se aprinde pofta ca un foc mare și arde sufletul și îl face negru și urât<footnote Sf. Teodor Studitul, op. cit., p. 164. footnote> în momentul în care ne amintim o împrejurare sau un chip care ne-a răscolit patima, ori am încercat a ne război cu gândurile, folosind combaterea prin contrazicere<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote>, când ar fi trebuit să ni le scoatem imediat din minte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a celei din afară<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Catehezeă, p. 266. footnote>, dar și a celei dinăuntru, adică mișcarea inimii, ca de exemplu a nu privi pătimaș, a nu îmbrățișa pătimaș<footnote Ibidem. footnote>. În momentele în care ne amintim de o anumită persoană a cărei înfățișare ne răscolește simțurile putem alunga această ispită cu pomenirea povețelor Sfinților Părinți care sfătuiau să ne gândim că acel om este doar un mormânt văruit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Mărgăritarele, colecția
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu ele; căci puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
părere că nu doar închinarea la icoanele sfinte și rugăciunea au efect de îndepărtare a atacurilor diavolești ale curviei, ci și cântecele religioase care duc la decența gândurilor<footnote Georges Habra, op. cit., p. 215. footnote>. În acest sens, Evagrie Ponticul amintește: Psalmodierea potolește patimile și face să se liniștească înfrânarea trupului<footnote Evagrie Ponticul, Cuvânt despre rugăciune, cap. 83, în Filocaliaă, vol. I, p. 97. footnote>. Totuși, aceste ajutoare duhovnicești nu trebuie folosite abuziv, ci cu măsură, de aceea este nevoie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la noi înșine pentru a nu cădea în desfrânare. În acest sens, spune: Năvălesc pofte rele și ca un tăun îți ațâță sufletul spre porniri nestăpânite și desfrânate? Dacă vei lua aminte la tine însuți (Deut. 15, 9), îți vei aminti că plăcerea de acum va avea sfârșit amar, că gândirea de acum din trupul tău, pricinuită de plăcere va naște viermele cel înveninat (Is. 66, 24, Mt. 9, 44, 48) care te va munci în veci în iad și că
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
colaborare cu Dumnezeu, cuplul se inserează în istoria umanității, iar întrucât omul este chip al lui Dumnezeu, el este și creator, mai precis, împreună-creator cu Dumnezeu. El se creează și se înalță mereu prin Dumnezeu. Pruncii dăruiți de Dumnezeu ne amintesc că viața noastră este un dar de la Dumnezeu și noi suntem creați după chipul Său și suntem chemați la asemănarea cu El, iar chipul Său implică și răspunderea de a da viață altora<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, Adevărul și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și Barnaba, unul dintre Părinții Apostolici, în epistola sa, unde recomandă celor ce doreau să călătorească cu îngerii cei luminați ai lui Dumnezeu pe calea luminii, să se ferească de păcatele grave, iar printre acestea era menționat și avortul. După ce amintește porunca de a iubi pe aproapele mai mult decât sufletul, afirmă într-un mod categoric: Să nu ucizi copil în pântecele mamei și nici să-l ucizi după ce s-a născut.<footnote Epistola lui Barnaba, XIX, 5, în vol. Scrierile
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
vol. 2, Edit. IBMBOR, București, 1997, p. 504. footnote>. Cu toate că avortul era oprit de lege, practica aceasta încălca legea. Din literatura timpului putem afla multe proteste zadarnice, neputincioase în a îndrepta decadența. La sfârșitul secolului al II-lea, Clement Alexandrinul amintește și condamnă această practică a timpului său, zicând: Se cuvine să fim cu grijă pentru că întreaga noastră viață se va scurge în chip firesc, dacă ne stăpânim de la început poftele și nu ucidem cu mijloacele rele fătul omenesc, făcut să
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
au însingurat în ei înșiși, trăind numeroase stări de anxietate (manifestate prin coșmaruri), de teamă, de tristețe etc<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 17-19. footnote>. Sindromul post - avort poate să fi determinat de diferiți factori, dintre care amintim: criza determinată de sarcină; urgența cu care femeia a fost nevoită să ia o decizie; absența unui sprijin viabil; secretul pe care a trebuit să îl păstreze; nerecunoașterea pierderii suferite pentru o perioadă de timp; incapacitatea trecerii peste această pierdere
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
compozitori. Deține la Conservator clasa de compozițieși orchestră. Din școala sa au ieșit Ion Nonna Otescu, Mihail Jora, Filip Lazăr, Mihail Andricu și alții. Vacanța noastră, de astă dată, fără părintele nostru, o petrecem la Cacova, unde fiecare colț ne amintea de cel dispărut. În aprilie 1912 sunt numită profesoară la Conservatorul de muzicăși artă dramatică din București. Catedra aceasta fu creată anume pentru mine de către ministrul instrucției - C.C. Trion, un fiu întelegător și încurajator al artelor la noi. Această catedră
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
prima oară pentru public numele lui Johannes Brahms. În fine încasam și prima mea leafă, care atingea suma de 150 lei lumar, pe atunci reprezentând totuși ceva! Plecăm vara din nou în Ardeal, unde ne întâlnim cu toate rudele. Îmi amintesc de o zi frumoasă de august, când făcându-mi-se dor de pain, am fost poftită cu fratele meuRomulusla preotul evanghelic din marea și bogata comună Câlnic, care avea un instrument bunicel. Fusese o excursie frumoasă prin pădurea veche de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a ridicat nu va fi scutit de trebuința de a se ridica mereu, nici celui ce aleargă spre Domnul nu i se va împuțina mărimea distanței de străbătut, spre Dumnezeu<footnote Făcând referire la acest text, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, amintind în acest sens și de teoria origenistă care sublinia plictiseala la care ajunge sufletul în Dumnezeu - teorie respinsă de Sfântul Grigorie -, menționează: „Orice treaptă e punct de plecare pentru un nou suiș, căci ea deschide vederea și calea spre o
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Sai de joacă moșule! - Ce-i asta? mă întreabă Costache (Păstorel adică, n.n.). - Un cânticel comic, zic, dintr-o comedie - vodevil, pe care am văzut-o în copilărie, cu circa jumătate de veac în urmă. - Lumpatius vagabondus, preciză Costache. îmi amintesc și eu. E vorba, pare-mi-se, e vorba de un ins care mănâncă lupul, lupul mănâncă vulpea și Vulpea lângă moș Mâncă pe cocoș. * în timpul acestor intervenții literare în care Păstorel este un as, prepararea piftiei de cocoș bătrân
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
la bară, cu siluetele balerinelor poetic conturate ŕ contre jour, a urmat o adevărată avalanșă de variații - duete, solo-uri, trio, quartete - executate cu brio, care ne-au consolat parțial pentru tot restul serii. Din păcate spectacolul parizian ne-a amintit proverbul românesc: , La pomul lăudat să nu te duci cu sacul".
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
lor". Ce sunt criticii? Fie că le place, fie că nu, criticii sînt niște șoareci de bibliotecă. Dar cred că ne mai facem timp și să trăim, deși pentru critică, asta nu-i foarte relevant". Pentru Al. Cistelecan, care ne amintește că, acum câțiva ani, a demisionat simbolic din generația ^80, odată cu Alexandru Mușina și Virgil Podoabă, a fi "critic important" al generației tale nu e chiar mare lucru: "e ca și cum ai fi critic important al propriului cartier". După cum nu aderă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
celebra compunere cu care debuta orice nou an școlar în alte vremuri, Cum mi-am petrecut vacanța de vară, - T.O. Bobe îl prelucrează ironic prin pastișă într-un roman deosebit. Felul în care o expune, cu o rară acuitate, amintește de cîteva din filmele de excepție ale regizorilor iranieni, pentru care copilăria a devenit un gen: Bahman Ghobadi, (Și broaștele țestoase zboară) sau Majid Majdi (Culoarea Paradisului, Copiii cerului). Există o complicitate permanentă a regizorului cu această lume fabuloasă, iar
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
o reconversie magică a actului crud în farsă, o farsă din care nu lipsesc gesturile autentice, pregătirile pentru fuga în Occident, încercările de sinucidere ale lui Lalalilu (cea prin electrocutare fiind zădărnicită de faptul că se ia curentul), dragostea. Farsa amintește că lumea în care trăim și am trăit nu e făcută pe calapodul discursurilor despre ea și că întotdeauna scapă cîte ceva, mai precis esențialul. În același timp, ea ferește filmul și de un lirism excesiv, așa cum regizorul evită și
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
în continuare, restricția aceasta, una pornită dintr-o zgîrcenie a amintirii noastre selective, planează deja asupra ei. Nu mi-am putut explica niciodată de ce unii oameni sînt poligloți, în vreme ce alții nu pot îngăima decît cel mult în propria limbă. Îmi amintesc cum, cerîndu-i Gretei Tartler să-mi explice secretul poligloției sale, răspunsul ei a fost: ,E vorba de un simț muzical al limbii, cine îl are învață cu ușurință multe limbi, așa cum un muzician se bizuie pe o ureche muzicală cu
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]