39,601 matches
-
și pentru românul spaniol contemporan în genere. Desigur, astăzi boom-ul european al românului creat în Spania este o realitate de netăgăduit. Însă acum mai bine de zece ani lucrurile nu păreau chiar atat de evidente. Căci era încă aproape amintirea celor două decenii anterioare, când, în același spațiu lingvistic și cultural, prezența dinamică a românului hispano-american (ai cărui autori fuseseră lansați în majoritate de către industria editorială spaniolă) umbrea de-a binelea producția literară a ămetropoleiă. Mendoza - ca și Cămilo José
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Orașul minunilor în franceză, să mi-l procur de curând în spaniolă și să-l parcurg aproape în paralel cu versiunea românească apărută la Editură Univers, în traducerea Angelei Martin. Originalul, avut sub ochi nu a făcut să pălească nici amintirea primei traduceri, nici lectură celei de față. Înainte de a ne vorbi despre calitatea acestora, fenomenul respectiv ne spune un lucru esențial despre scriitura romanesca a lui Mendoza. Efectul scontat aici nu depinde de procedee afectând palierul - ca să zic așa - ămicro-stilistică
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
natură să ofere de regulă sau în mod normal, căutînd în alianță cu celălalt propria să identitate supranaturala, propria să viața ori slăbiciune... Ea este învățătoare acum. Nu a născut și nu va naște nici un prunc, însă va trăi cu amintirea acelei nașteri violente a cărei martoră fusese de la un capăt la altul. Va rămîne singura în casa ei de țărani bogați că sașii ori bănățenii, o casă cu o ograda întinsă plină de fel de fel de unelte pe care
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
la un scepticism crunt, daca nu la pesimism, fiindcă în rîndul tinerilor lehamitea de clasa politică actuală este deja pe cale de a se transformă în lehamite de politică." Dar în asemenea împrejurări rostul președintelui României e să sporească lehamitea, de dragul amintirii condiției sale de profesor universitar, cu mici sarcini politice - totuși - sub comunism? Această lume politică "murdară și mizerabilă" e, pe de altă parte, cea care l-a adus la putere pe dl Constantinescu, astfel că lovind în ea, cu aerul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
străbate cu nesaț meleagurile europene, nu pentru a fugi de sine (în felul "divertismentului", vestejit de Pascal), ci pentru a se regăsi că într-o întreprindere inițiatica. Solemnitatea contactului cu necunoscutul e topită într-o rețea deasa de senzații, impresii, amintiri, corespondențe care feresc periplul de uscăciune, îi acordă gustul irepetabil al clipei. Cadrul geologic ori mitic apare tratat printr-un cald impresionism al notației, uneori direct aplicat liniilor generice, măreției lor imobile, precum o gingașa ofranda a efemerului adusă absolutului
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
o dată si-odată , avînd, sigur, alte înfățișări, cu toții, nu numai de trecerea timpului, dar și din pricina a ceea ce le fusese dat să vadă acolo. Ar fi fost prin urmare alții. Cu totul alții. De nerecunoscut. Încarcați de idei sau de amintiri că de niște daruri nemai pomenit înde lung că utate pînă să le fie în fine lor oferite. S i neapărat, - drăguții de ei, - de cei plecați de atîta și atîta vreme, ar fi umblat printre noi, cei ce ii
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
părăsească India, chemat în țară (unde ajunge în 1932) pentru a-și satisface serviciul militar. Cînd, în 1934, și-a publicat India a precizat în prefață: "Cartea aceasta nu este nici un jurnal de călătorie, nici un volum de impresii, nici unul de amintiri. Cuprinde o serie de fragmente asupra Indiei; unele scrise pe loc, altele povestite mai tîrziu, alte cîteva detașate dintr-un caiet intim. Nu este, deci, o carte unitară asupra Indiei. În ceea ce mă privește, cred că o asemenea carte nu
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
cules. Am preferat să păstrez caracterul fragmentar, spontan, al paginilor scrise asupra anumitor părți din necunoscută Indie - evitînd pe cît am putut elementul personal. Aventură a fost sistematic evitată în această carte. Am înlocuit aventură cu reportajul și reportajul cu amintirea." Să adaug că oricît a năzuit să evite aventurosul, înlocuindu-l cu reportajul și amintirea, acesta potopește totuși paginile cărții. E reportajul și amintirea unei aventuri fascinante, transmisă cititorului sobru și fără căutare. Și, e necesar să se precizeze, această
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
necunoscută Indie - evitînd pe cît am putut elementul personal. Aventură a fost sistematic evitată în această carte. Am înlocuit aventură cu reportajul și reportajul cu amintirea." Să adaug că oricît a năzuit să evite aventurosul, înlocuindu-l cu reportajul și amintirea, acesta potopește totuși paginile cărții. E reportajul și amintirea unei aventuri fascinante, transmisă cititorului sobru și fără căutare. Și, e necesar să se precizeze, această stare de spirit (de fapte?) se păstrează intactă la peste șase decenii de la data primei
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Aventură a fost sistematic evitată în această carte. Am înlocuit aventură cu reportajul și reportajul cu amintirea." Să adaug că oricît a năzuit să evite aventurosul, înlocuindu-l cu reportajul și amintirea, acesta potopește totuși paginile cărții. E reportajul și amintirea unei aventuri fascinante, transmisă cititorului sobru și fără căutare. Și, e necesar să se precizeze, această stare de spirit (de fapte?) se păstrează intactă la peste șase decenii de la data primei apariții. Mărturisesc chiar că am retrăit acest aventuros dintr-
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
și timpului se grefează nostalgia, pe combinația dintre panică unei întoarceri care nu va mai găsi nimic acolo de unde a plecat, și conștiința că acest deznodămînt deja s-a consumat, pentru că întoarcerea nu e, temporal vorbind, posibilă. Nostalgia, așadar, este amintirea, sau doar presimțirea uneori, a unui altundeva, a unui contrast între prezent și trecut, între prezent și viitor. Nu degeaba cred sociologii și psihologii că putem fi nostalgici fără a ne fi dor de ceva anume, ori că ni se
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
și atunci, între aici și acolo, el nu e produsul unei fantezii febrile sau al unei memorii tulburate, ci mai curînd obiectul unei percepții juste. Nostalgicul trăiește în această falie, într-o lume intermediară, populată de umbre, de anticipări și amintiri. Cînd este la Paris, lumea lui e de fapt cea londoneză, dar odată întors la Londra va redeveni un parizian. Aici stă originalitatea lui Jankélévitch, în felul în care definește nostalgia în absență conceptului de "dor de casă". Nu importă
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
timp în urmă curtea a răsunat de un cor bine condus. Erau vreo zece dintre socialiștii adăpostiți la spital. Plimbându-se pe coridorul din fața celulelor, ei cântau Internațională". Trebuie să citim că, esuînd "idealul național" scriitorul va căuta alte soluții? Amintirile se regrupează pentru a-i evocă alte apartenente: "Sirian de baștină, am copilărit în mijlocul poporului, eu eram încă de acasa un om cu vederi conservatoare, care are un adevărat cult pentru tradițiunile naționale în toate privințele. Acest cult s-a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Fără îndoială, vrea să-și facă uitate o seama de pagini. Dar ele fac parte din opera lui, din excesele unui timp în care întemeierea cerea războaie. Unele cu totul regretabile. * Toate drumurile lui Slavici, așa cum le vede el în amintiri, în Lumea prin care am trecut, duc spre Viena. Toate amintirile se întorc către Eminescu. El nu e genialul pe care l-ar fi dorit proiectul schopenhauerian: el rămâne într-o margine a Imperiului, mereu hrănita și mereu amenințată de
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Dar ele fac parte din opera lui, din excesele unui timp în care întemeierea cerea războaie. Unele cu totul regretabile. * Toate drumurile lui Slavici, așa cum le vede el în amintiri, în Lumea prin care am trecut, duc spre Viena. Toate amintirile se întorc către Eminescu. El nu e genialul pe care l-ar fi dorit proiectul schopenhauerian: el rămâne într-o margine a Imperiului, mereu hrănita și mereu amenințată de iluzie. Trăind, nu-i așa, sub semnul autodistrugerii. * A se compară
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
însorit și cald că o primăvară. Casă artistului, în stil românesc, cu pereții acoperiți de tapiserii și obiecte țărănești "din spațiul romanic" - întins între România și Portugalia - cu o vatra ce amintește de lumea lui Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la diferite acțiuni și
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
fascinantă. Din lumea să real-imaginară, Cosimo duce o sumedenie de vieti real-imaginare: se îndrăgostește și trăiește o poveste de dragoste în cea mai bună tradiție a eposului cavaleresc, trece prin peripeții nemaiauzite, îmbătrînește, își pierde vigoarea, devenind umbră propriei sale amintiri, și moare, cum altfel?! dispărînd pentru totdeauna din fața oamenilor, în chip straniu și niciodată înțeles. Ceea ce e tulburător într-o asemenea lume real-imaginară este ca o poti percepe închipuindu-ti-o, dar în același timp o vei caută în jurul tău
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
Gheorghe Grigurcu Amintirile din țară cantoanelor îi servesc lui Arghezi drept suculent material ilustrativ, în cheie anecdotica. Cu satisfacția de a comenta o ramură a umanității ce i se pare neeuropeană și chiar antieuropeană, Arghezi înregistrează o stare precomunistă, un totalitarism larvar, zăcînd
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
spre viitor decît rămînînd fidelă impulsului inițial. Eroarea" estetului este că el încearcă să multiplice la nesfîrșit clipă inițială, schimbînd-o însă în același timp (altă iubita, alta iubire, alta clipă), pe cînd căsătoria rectifica greșeală, introducînd noțiunea de fidelitate, ca amintire și celebrare a acelei prime iubiri particulare. Numai ea poate deveni infinită, nu còpiile ei. Prin intervenția religiosului, se-ntelege, definit că spiritual menit să potențeze efemerul senzualului. Esență filozofiei despre iubire și căsătorie la Kierkegaard mi se pare că
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
are consistentă realității tangibile. Și, în sfîrșit, cel de-al cincilea nivel este acela al unui spațiu cu o puternică amprenta temporală. Este un nivel al memoriei, al nostalgiei, al afectului și al unei zadarnicii împăcate. Recuperînd din depozitele cu amintiri sau, pur și simplu, din podurile și din ungherele copilăriei, obiectele unei vîrste pierdute, ale unui Eden aburit (și în această vîrstă se regăsesc deopotrivă specia și individul), Ilea da întregului un aer meditativ și melancolic. Tablourile mici și cuminți
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
intelect, pe lîngă o pricepere corectă, un anume pipăit, o judecată intuitivă și ceea ce-i călugărește dragostea, dragostea de lucrul mîinilor tale, starea de grație, de har". După ce relatează că discuția cu "distinsul meșteșugar" în cauză i-a lăsat "o amintire fermecata, o impresie de minte sprintena și de intelectualitate solidă", întrucît omul "mînuia desenul tehnic pe secțiune, creionul și carnetul, cu o agilitate sigură de inginer", poetul introduce secvență culminanta a apologiei, scena în care sudorul, sosit "de la lucru de-
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
convingător decît oricine, Tzvetan Todorov. Dar nu Greimas, de pildă, cu toate că în 1991 el a publicat un tratat de semiotica pasiunilor, trecînd astfel de la texte literare la un alt nivel de reprezentare. Însă în vreme ce Todorov și- a sortat cu grijă amintirile și nostalgiile structuraliste, teoreticieni că Greimas sau chiar Dolezel nu au izbutit decît să le deghizeze, mă tem. Lubomăr Dolezel - Poetica occidentală, traducere de Ariadna Ștefănescu, postfața de Călin-Andrei Mihăilescu, Editura Univers, București, 1998, 262 pagini, preț nemenționat.
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
lui Marcel Proust, pentru românul de tip proustian, în care vedea o expresie fericită a autenticității. Proust, influențat mult de filosofia lui Bergson, de cea a lui Diltey, refuză caracterele (că literatura romanesca a trecutului), românul modern fiind expresia fluxului amintirii. Era, aici, in eseul lui Camil Petrescu din 1935, o demonstrație aposterioară a formulei romanelor sale, pe care - nemaiscriind române de acest tip în anii treizeci - n-a putut-o verifica cît se putea în creații tot atît de durabile
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
apoi alegeți pre un țăran, numai să fie cinstit și cu credință". În ciuda sfaturilor lui Iraclie, a fost ales un german. Porumbescu reacționează necăjit și indignat, căutînd vinovați posibili pentru nesocotirea conștiinței naționale: "Poporațiunea moșneană a Bucovinei e o tristă amintire... Suntem în țara urșilor în care poporul joacă cum i se cîntă... Noi, români ai româneștii Bucovine, populația istorică a țării, ne cunoaștem azi după bărbile preoților și colacii ce-i duce poporul la biserică... De vină sunt intelectualii cei
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
alte universități din țară). Cît despre prefața acestui volum, semnată de Gabriel Mardare, îmi este, iarăși, destul de greu să mă pronunț: citit în vreun ziar, acest text ar fi oarecum simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]