7,050 matches
-
piață concurențială în România, în: Marin Băbeanu (coordonator), Economia contemporană a României. Analize. Cercetări. Studii, vol. II, Editura Universitaria Craiova, 2007, pp. 80-94. footnote> Complexitatea reală a proceselor de reformă sau de tranziție postsocialistă poate fi pusă în evidență cu ajutorul analogiilor. Au fost reținute ca deosebit de utile, în literatura științifică destinată tranziției<footnote Dumitru Sandu, op. cit., pp. 12-14. footnote>, analogiile cu exodul biblic, cu jocul de șah și cu tratamentul acordat bolnavului. Adoptarea fiecăreia dintre ele implică, pe lângă un joc al
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Craiova, 2007, pp. 80-94. footnote> Complexitatea reală a proceselor de reformă sau de tranziție postsocialistă poate fi pusă în evidență cu ajutorul analogiilor. Au fost reținute ca deosebit de utile, în literatura științifică destinată tranziției<footnote Dumitru Sandu, op. cit., pp. 12-14. footnote>, analogiile cu exodul biblic, cu jocul de șah și cu tratamentul acordat bolnavului. Adoptarea fiecăreia dintre ele implică, pe lângă un joc al corespondenței, și raportarea la diferite filozofii sau concepții asupra reformei. Exodul biblic este descris ca fuga în masă a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
al făgăduinței (democrație, bunăstare, libertate etc.); schimbarea-țintă și planul de ieșire din robie sunt date; proiectul de reformă este al elitelor; pe lângă conceperea proiectului de schimbare, liderii reformatori trebuie să găsească mijloacele pentru menținerea poporului pe drumul reformei, în pofida dificultăților. Analogia cu jocul de șah sugerează conceperea reformei și tranziției ca proces cu determinare internă. Factorul principal cu influență nemijlocită asupra rezultatului este strategia. Soarta reformei o hotărăsc actorii, cu resursele de capital uman și cu strategiile lor, dar nu oricare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în tranzițiile democratice, metafora pieselor de șah poate fi citită în ambele sensuri, ca trimitere la resurse ale elitelor și ca mase influențate de elite. Elemente interesante sunt furnizate, după părerea noastră, de analiza comparativă a celor două tipuri de analogii, respectiv analogia tranziției cu exodul biblic și analogia tranziției cu jocul de șah. Opoziția dintre cele două analogii, a exodului biblic și a jocului de șah, duce la identificarea clară a două concepții asupra procesului de reformă. În primul caz
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
democratice, metafora pieselor de șah poate fi citită în ambele sensuri, ca trimitere la resurse ale elitelor și ca mase influențate de elite. Elemente interesante sunt furnizate, după părerea noastră, de analiza comparativă a celor două tipuri de analogii, respectiv analogia tranziției cu exodul biblic și analogia tranziției cu jocul de șah. Opoziția dintre cele două analogii, a exodului biblic și a jocului de șah, duce la identificarea clară a două concepții asupra procesului de reformă. În primul caz, determinantă este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fi citită în ambele sensuri, ca trimitere la resurse ale elitelor și ca mase influențate de elite. Elemente interesante sunt furnizate, după părerea noastră, de analiza comparativă a celor două tipuri de analogii, respectiv analogia tranziției cu exodul biblic și analogia tranziției cu jocul de șah. Opoziția dintre cele două analogii, a exodului biblic și a jocului de șah, duce la identificarea clară a două concepții asupra procesului de reformă. În primul caz, determinantă este viziunea dependenței de cale - schimbarea este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
elitelor și ca mase influențate de elite. Elemente interesante sunt furnizate, după părerea noastră, de analiza comparativă a celor două tipuri de analogii, respectiv analogia tranziției cu exodul biblic și analogia tranziției cu jocul de șah. Opoziția dintre cele două analogii, a exodului biblic și a jocului de șah, duce la identificarea clară a două concepții asupra procesului de reformă. În primul caz, determinantă este viziunea dependenței de cale - schimbarea este predeterminată prin punctul de pornire (voința divină în secvența biblică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
concepții asupra procesului de reformă. În primul caz, determinantă este viziunea dependenței de cale - schimbarea este predeterminată prin punctul de pornire (voința divină în secvența biblică), experiența reformelor parțiale în perioada de pretranziție (pentru cazul procesului de reformă). Cele două analogii trimit la concepții cu funcții diferite. Prin raportare la succesiuni de evenimente de tipul exodului, se obține o justificare a ritmului lent al tranziției sau eventual structuri narative relevante pentru cum a mers procesul. Tranziția ca joc de șah este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în care sunt combinate reguli și piese, strategii și resurse, pentru a atinge obiectivele. În procesul de tranziție, fiecare categorie de actori sociali se individualizează prin resursele inițiale de care dispun și tipul de sistem normativ-instituțional care le reglementează mișcările. Analogia exodului se focalizează pe opoziția mase-elite, pe când prin analogia jocului de șah atenția este îndreptată înspre categorii de actori și strategii. Ambele analogii, împreună cu concepțiile care li se asociază, pot funcționa în context justificativ (de ce procesul se desfășoară astfel), cognitiv
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
resurse, pentru a atinge obiectivele. În procesul de tranziție, fiecare categorie de actori sociali se individualizează prin resursele inițiale de care dispun și tipul de sistem normativ-instituțional care le reglementează mișcările. Analogia exodului se focalizează pe opoziția mase-elite, pe când prin analogia jocului de șah atenția este îndreptată înspre categorii de actori și strategii. Ambele analogii, împreună cu concepțiile care li se asociază, pot funcționa în context justificativ (de ce procesul se desfășoară astfel), cognitiv (cum a decurs schimbarea) sau pragmatic (cum se poate
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
se individualizează prin resursele inițiale de care dispun și tipul de sistem normativ-instituțional care le reglementează mișcările. Analogia exodului se focalizează pe opoziția mase-elite, pe când prin analogia jocului de șah atenția este îndreptată înspre categorii de actori și strategii. Ambele analogii, împreună cu concepțiile care li se asociază, pot funcționa în context justificativ (de ce procesul se desfășoară astfel), cognitiv (cum a decurs schimbarea) sau pragmatic (cum se poate acționa). Cele două analogii se pot completa din toate cele trei puncte de vedere
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
atenția este îndreptată înspre categorii de actori și strategii. Ambele analogii, împreună cu concepțiile care li se asociază, pot funcționa în context justificativ (de ce procesul se desfășoară astfel), cognitiv (cum a decurs schimbarea) sau pragmatic (cum se poate acționa). Cele două analogii se pot completa din toate cele trei puncte de vedere. Reforma și tranziția sunt, simultan, dependente de cale și construcție voluntară. Ambele analogii pierd însă din vedere viteza, modul de desfășurare a procesului. În asocierea cu imaginea exodului, viteza procesului
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
procesul se desfășoară astfel), cognitiv (cum a decurs schimbarea) sau pragmatic (cum se poate acționa). Cele două analogii se pot completa din toate cele trei puncte de vedere. Reforma și tranziția sunt, simultan, dependente de cale și construcție voluntară. Ambele analogii pierd însă din vedere viteza, modul de desfășurare a procesului. În asocierea cu imaginea exodului, viteza procesului este lentă și predeterminată, iar prin analogia jocului de șah nu se pune problema vitezei. Pentru a surprinde și alte aspecte ale reformei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
trei puncte de vedere. Reforma și tranziția sunt, simultan, dependente de cale și construcție voluntară. Ambele analogii pierd însă din vedere viteza, modul de desfășurare a procesului. În asocierea cu imaginea exodului, viteza procesului este lentă și predeterminată, iar prin analogia jocului de șah nu se pune problema vitezei. Pentru a surprinde și alte aspecte ale reformei, s-a apelat la metafora bolnavului. Din această perspectivă, reforma poate fi graduală sau șoc, după cum și un bolnav poate fi tratat medicamentos sau
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
bolnavului. Din această perspectivă, reforma poate fi graduală sau șoc, după cum și un bolnav poate fi tratat medicamentos sau chirurgical. În această logică, stabilizarea inflației trebuie să preceadă sau să însoțească liberalizarea și privatizarea. Ca și metafora jocului de șah, analogia bolnavului favorizează meditația asupra tipurilor de strategie, respectiv gradualistă sau de tip șoc, de supraviețuire sau de atac, de mobilizare a unor resurse reduse sau de nivel ridicat etc. Tranziția ca exod este lipsită practic de energie umană - se întâmplă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
strategie, respectiv gradualistă sau de tip șoc, de supraviețuire sau de atac, de mobilizare a unor resurse reduse sau de nivel ridicat etc. Tranziția ca exod este lipsită practic de energie umană - se întâmplă, pur și simplu, prin destin istoric. Analogiile prezentate fac referire, în mod deosebit, la elite; ele se potrivesc însă și persoanelor obișnuite. Proiectul este trăit, în planul vieții individuale, fie ca exod, fie ca joc de șah, fie ca mod de tratare a unei afecțiuni. Antreprenorii, de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
supraviețuire, nu unul de îmbogățire. El oscilează între filozofia exodului, cea a tratamentului medicamentos și cea a tratamentului chirurgical. Nonantrepenorii săraci au, probabil, filozofia exodului; pentru ei schimbarea vine de la sine sau, dacă se poate, o evită. 1.2.3. Analogii cu tranzițiile României Stările de tranziție sunt mai puțin durabile decât punctele de echilibru între care apar. Există însă societăți în care tranziția este aproape permanentă, perpetuă. Societatea românească pare să fie una din această categorie. În momentul în care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
lui Iisus converg, acum, către evenimentul pascal prin care noul Adam a biruit moartea, putând fi mărturisit, fără tăgadă, ca „Domn și Dumnezeu”. Recunoașterea retrospectivă a profețiilor scripturistice conduce teologia creștină în exercițiul liturgic, doxologic și euharistic al recunoștinței. Ca analogie pentru acest extraordinar efect hermeneutic ne putem gândi la felul în care învățăcelul aflat în uimire curată la picioarele maestrului își interpretează cursul întregii sale vieți - fără să despartă eșecurile de succese - ca pregătire „necesară” pentru întâlnirea finală cu învățătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
al spiritului hegelian. Nici una dintre științele pozitive ale modernității n-ar putea confirma sensul teologic al tradiției, misterului și revelației 2. O asemenea speranță ar mai trăda încă slăbiciunea teologiei în fața „rațiunii tari” a modernității. Louth avertizează asupra limitelor unor analogii între paradoxul evocat de științele naturii și paradoxul dogmatic al teologiei. Desigur, identificarea prezenței incoative a unei tradiții culturale în actul interpretativ, redescoperirea istoricității pe fondul comunitar al oricărui angajament personal în actul de cunoaștere reprezintă decizii teoretice care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
individual și garantează sinteza tuturor percepțiilor. La descoperirea acestui corp subiectiv sau constituant, Merleau-Ponty a contribuit într-o bună parte (mai cu seamă în Phénoménologie de la perception). Între corpul transcendental și ființările lumii Michel Henry nu găsește loc pentru nici o analogie, datorită caracterului „nonsensibil” al celui dintâi 1. Acest fapt indică înrădăcinarea „cărnii fenomenologice” în actul de generare perpetuă a Vieții, deși granița între trupul transcendental și corpul biologic e dificil de trasat. Diferența esențială între tradiția ortodoxă a creștinismului și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
divinului. Fenomenologia acestei transgresiuni este prea subtilă pentru a o identifica neapărat ca fiind de sorginte atee: dimpotrivă, ea derivă dintr-o interpretare aparte a referatului biblic despre creația omului (Fac. 1,17 sq). Accentul hermeneutic se deplasează din teritoriul analogiei iconice („după chip și asemănare”) către imperativul domestic al stăpânirii („umpleți și stăpâniți pământul”). Conceptul proprietății - relativizat de etosul comunitar creștin, fără a exalta prin aceasta o nivelare egalitaristă arbitrară. În operele lui Grotius și Hobbes, ideea de proprietate dobândește
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mistic/secular) a istoriei religiei e datorată în bună măsură lecturii sociologice a Vechiului Testament propusă de E. Troeltsch. Istoricul german simplifică evoluția credinței israeliților prin postularea unui clivaj între vocația sacerdotală (mistică, rutinizantă, autoritar-tradiționalistă) și vocația profetică (harismatică, ascetic-intramundană). Analogia între atributele „vocației profetice” și proclamația reformatorilor din secolul al XVI-lea aproape că nu mai trebuie subliniată. Astfel, „pentru Weber lumea modernă este în mod fundamental o fuziune între monoteismul transformat în raționalitatea formală a lumii de aici și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unei „liturghii cosmice” guvernate tearhic. În același timp însă, Milbank arată că interpretarea diferenței ontologice dintre Ființă și ființare ca raport de violență (în care ființările contingente tind să oblitereze revelația Ființei) este arbitrară 3. Noțiunile de transcendență, participație și analogie nu sunt neapărat obiectivante, atunci când „existența” nu este acceptată ca predicat univoc pentru Ființa divină și ființare 4. Tema heideggeriană a „Ființei ca diferență” reprezintă pentru Jacques Derrida și Gilles Deleuze matricea compoziției unei noi ontologii a violenței. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
suflet pentru Europa - Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Editura Anastasia, București, 2005, pp. 110-144. • „Parodia binelui și frumusețea întregită” a apărut inițial în revista Idei în dialog III (mai 2006), nr. 20, pp. 32-34. • „Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei”, Idei în dialog III (septembrie 2006), nr. 24, pp. 14-15. Toate textele din Gramatica Ortodoxiei apar într-o formă modificată și - cu excepția eventualelor greșeli de tipar - definitivă. Volumul n-ar fi apărut fără sprijinul moral și intelectual al profesorului Andrew
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Altera civitas 235 Epilogul poeziei 241 VII. Parodia binelui și frumusețea întregită 246 Oportunismul egalitar 246 Pacifismul fricii 249 Christus victor 253 Vertebre patristice 256 Violența dialectică 259 Sublimul dezafectat 263 Bucuria vederii 267 VIII. Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei 271 Triumful echivocității 271 Principiul ambiguității 272 Coerența narativă 274 Necesitatea incomparabilului 276 Ereditatea memoriei 277 Bibliografie selectivă 281 Nota autorului 305 Despre autor 307
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]