2,157 matches
-
mai mult o dorință decît o realitate politică, în condițiile în care liberalii radicali conduc jocul. Fiecare etapă a angajării în război trezește puternice opoziții: încrederea în ruși nu există, există în schimb teama de lașitatea țăranilor epuizați de conflict, anarhia atinge frontierele; bande de tîlhari sînt semnalate în Muntenia și chiar la frontiera moldavă, radicalii pretinzînd că aceste bande sînt formate din unguri. În sfîrșit, războiul pare a întări fraternitatea româno-rusă. Marele duce Nicolae întocmește lista ostașilor români cărora le
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nesiguranța titlurilor de proprietate. Pînă atunci, cumpărarea de concesiuni avea în vedere doar mici loturi al căror titlu de proprietate nu era întotdeauna garantat. Intermediarii dintre cumpărători și țărani mizau pe profituri mari, loturile treceau din mînă în mînă, iar anarhia era în floare. Legea asupra minelor din 1895 este favorabilă investitorilor de orice naționalitate și încurajează venirea partenerilor străini, singurii în măsură să dispună de capitalurile necesare pentru prospectare, transport și stocaj. Textul acordă statului un rol limitat de control
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
eliberarea Basarabiei cu speranța așa cum o declară proiectele de statut ale sovietului moldovean al ofițerilor și soldaților din Odessa "formării unei republici federative ruse pe baza alianței unor unități suverane, autonome, teritoriale, naționale". Beția libertății este știrbită de frica de anarhie, iar pentru naționalitățile minoritare fericirea este știrbită de neîncrederea față de un românism cuceritor. De aceea, odată cu anarhia care se răspîndește în armată și la sate, în vara anului 1917, odată cu îndrăzneala inițiativelor ucrainiene care trec de la autonomie la independența însoțită
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Odessa "formării unei republici federative ruse pe baza alianței unor unități suverane, autonome, teritoriale, naționale". Beția libertății este știrbită de frica de anarhie, iar pentru naționalitățile minoritare fericirea este știrbită de neîncrederea față de un românism cuceritor. De aceea, odată cu anarhia care se răspîndește în armată și la sate, în vara anului 1917, odată cu îndrăzneala inițiativelor ucrainiene care trec de la autonomie la independența însoțită de revendicări teritoriale asupra Basarabiei, situația se complică. Divergențele se radicalizează în decembrie 1917. Se impune constituirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
compus din 120 de deputați (70% moldoveni și 30% de alte naționalități). Orientarea congresului este clară: Basarabia autonomă se integrează într-o republică federativă democratică rusă, soldații moldoveni se organizează în cohorte de 100 de soldați pentru a lupta împotriva anarhiei cauzată de demobilizare. Proprietatea privată asupra pămîntului este abolită. Sfatul Țării se deschide cu solemnitate la Chișinău pe 21 noiembrie 1917; un Te Deum este cîntat în prezența părintelui Gavril, responsabilul eparhiei Basarabiei, și a episcopului de Cetatea Albă. Urmează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
barbare... Deschisă la prînz, ședința se încheie la ora 8 seara. Sfatul își atribuie un organ executiv prin crearea Consiliului Directorilor condus de Erhan. Responsabil cu afacerile externe este Pelivan. Reuniunea a revelat speranțele, ambițiile și luarea la cunoștință a anarhiei omniprezente. În prima zi a lui ianuarie 1918, bolșevicii încercuiesc orașul Chișinău; mai mulți membri ai consiliului se împrăștie. Echipa conducătoare a Blocului Moldovean luase hotărîrea, la l decembrie, să transforme Basarabia în Republică Democratică Federativă Moldovenească. Argumentele prezentate sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
uzinelor, garantează toate libertățile și oferă naționalităților autonomia culturală, națională, personală. Această nouă republică dominată de Blocul Moldovean este amenințată. Elementele radicale, soldații maximaliști devastează satele, soldații ruși care străbat țara în lung și în lat sînt acuzați că seamănă anarhia... Se spune că ar veni țărani din Rusia pentru a se instala pe marile proprietăți. Consiliul Directorilor trimite la Iași o delegație pentru a cere concursul guvernului român. Primul demers, din 8 decembrie, este reînnoit pe 5 ianuarie. Guvernul român
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
km de munți și 500 de km de Dunăre... Joffre declară: "Le trebuia o conducere a operațiilor și un stat-major ceva mai bun". Aliații se neliniștesc în privința evoluției politice, cer un guvern național și condamnă pe germanofilii rămași la București. Anarhia crește, rușii încearcă să administreze Moldova pentru nevoile armatei lor. Brătianu, în continuare șef de guvern, lansează o chemare la ajutor în ianuarie 1917, cu ocazia Conferinței interaliate de la Petrograd, și reînnoiește această cerere pe lîngă guvernul provizoriu, în mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
venit să-i mulțumească comandantului armatei române pentru că asigură ordinea în țară. Regele României, care a inspectat recent această regiune, a primit peste tot mulțumiri din partea tuturor claselor sociale, care i-au felicitat pe români că i-au păzit de anarhie. Ungariei nu i s-a dat suficient impresia că a fost învinsă. Dacă ar fi fost așa, am fi fost astăzi în relații de pace cu ea". O întreagă frustrare a unei victorii îl conduce pe Brătianu, la 31 mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este Arcul de Triumf al Victoriei, apoi urcă spre hipodrom, spre terenul de golf, spre aeroport, se ridică peste lanurile unde lîncezesc boii în jug, redevine apoi drumul pietruit care duce la Sinaia și în Transilvania." Decorul este compozit: această anarhie a construcției este produsul inițiativelor care se substituie unei politici de stat lipsită de forță, cel puțin pînă în 1929. Primul deceniu de după război este marcat de efectele protecționismului liberalilor: capitalurile sînt rare și scumpe, costul materialelor de construcții este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la a amenința cu reconsiderarea tratatelor care recunoșteau unirea Transilvaniei și a Basarabiei cu România, dacă Bucureștiul persistă în măsurile sale antisemite. Aceste presiuni externe reprezentantul Marii Britanii la București, Reginald Hoare, intervine direct pe lîngă un membru din camarila regală -, anarhia internă și alianța care se anunță în vederea alegerilor apropiate din luna martie, între Goga și Garda de Fier, îl determină fără îndoială pe Carol să decidă ruperea de cuplul Goga-Cuza, care, în plus, nu mai funcționează, Cuza reproșîndu-i lui Goga
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
convinși că aceasta este de partea lor. Totuși, armata nu-i urmează, iar ei cad pradă disperării. Berlinul trebuie să se amestece. Ambasadorul plenipotențiar la București, Fabricius, l-ar fi chemat pe Hitler pentru a-l informa că Legiunea reprezenta anarhia, iar Antonescu armata, ordinea și securitatea. Cum urma să declare aghiotantul său, "Horia Sima și Legiunea erau destul de departe de preocupările lui Hitler. El era preocupat de războiul pe care-l hotărîse. Pe el îl interesau garantarea ordinii și siguranța
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cazul în care Germania ar ieși victorioasă din acest război, aveți un act scris care să ne asigure că ea ne va restitui Ardealul? Și dacă există un pericol bolșevic în exterior, un pericol și mai mare este acela al anarhiei interne cu care se va confrunta, la sfîrșitul războiului, poporul român sărăcit, înfometat și epuizat de greutatea doliului și a suferinței". Această intervenție are loc după prima etapă a angajamentului român, acceptat pe larg de opinia publică, chiar dacă în pragul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care au marcat istoria românească după 1878 revizuirea Constituției impusă de Congresul de la Berlin, renghiuri americane la adresa României cu ocazia Congresului de la Versailles, "în timp ce armata română își vărsa sîngele pentru a restabili ordinea la Budapesta și a salva Europa de anarhie". Antonescu se revoltă, interpelîndu-l pe Brătianu: "Aveți cinismul să puneți un văl peste aceste umiliri istorice și să mă acuzați că nu am mîinile libere, și, în plus, să mă întrebați dacă am încredere în aceste democrații, și să mă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mea, doar ție Și legii tale îmi închin viață" (Regele Lear, I, 2) Russell A. Fraser în Shakespeare's Poetics în Relation to King Lear ("Poetica lui Shakespeare în raport cu "Regele Lear") discuta iconologia piesei și conceptele de providența, ordine, soarta, anarhie, voința. Paul Scofield interpretează rolul regelui Lear într-o producție brechtiană în regia marelui Peter Brook, la Stratford și Aldwych. Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Influențe shakespeariene în trilogia dramatică a lui Delavrancea, în "Limbași Literatura" nr. 6, 1962, p. 337-346 detectează
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
funest ce spun?, de a dreptul catastrofal ! în cultură. Noua cultură trebuie să dea dovezi tot mai active de spirit de independență și inițiativă, de personalitate și îndrăzneală în toate domeniile. A-ți afirma în mod civilizat personalitatea nu înseamnă anarhie, ci creativitate, elan constructiv, descătușarea energiilor îndelung comprimate. Vindecarea pervertirii limbajului, efect al spălării creierelor și al răsturnării sensurilor noțiunilor de bază (patrie, democrație, libertate etc.) formează un alt obiectiv al convalescenței noastre morale și spirituale. Este o preocupare esențială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
DUMITRESCU 5 prevede, grație acestui buget financiar generos, dezvoltarea cuprinzătoare, În avalanșă, În campanie a culturii devenită o „problemă de Partid și de Stat”, având pecetea creației libere și Înfloritoare, diferită de viața culturală burgheză aflată „În cea mai deplină anarhie” și de arta „aservită, Înfeudată, umilită” din trecut, când Înflorea doar „cultura oamenilor de casă, a lacheilor, literatura osanalelor fascisto-monarhice”. Dar să citim argumentația autorului: „Nu e multă vreme de când Scânteia, organul Partidului Muncitoresc Român, apreciind stările de lucruri din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frământările și râvna creatorilor noștri, din ce În ce mai rodnică și mai lămurită. O comparație cu realitățile din trecut, cu regimul oamenilor artei și culturii În orânduirea burgheză e izbitoare. Grija statului pentru ei era inexistentă, În viața culturală domnea cea mai deplină anarhie, „arta” aservită, Înfeudată, umilită, „cultura” oamenilor de casă, a lacheilor, „literatura” osanalelor fascisto-monarhice, erau singurele posibile, În timp ce scriitorul sau artistul care refuza situația de sclav era condamnat la foame și mizerie. Astăzi, dimpotrivă, creatorul de artă și cultură este considerat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un chip straniu, halucinant aproape cu cel al scriitorilor de la noi, din anii debuturilor mele, atunci când se dezbăteau la nesfârșit problemele „situației” scriitorului față de indiferența publicului, sau dezarmarea lui față de exploatarea editorului sau neputința lui față de nepăsarea Statului, sau problema anarhiei care domnea chiar În S.S.R., etc. etc. Omul se lamenta de toți și de toate, fără Însă să-și dea seama de unde vine răul. (Ă). Cum spuneam, mi-a făcut impresia că mă Întorc Înapoi În timp și spațiu, la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țară liberă și independentă, trei sferturi e invadată de dușmani, stoarsă în vlaga și bogăția ei; iar din popor neatârnat am devenit sclavii nemților, ungurilor și bulgarilor. Restul de un sfert din țară e și el sclav rușilor, înebuniți în anarhie. Din cei 600.000 de soldați au pierit jumătate fără eroism, grație incapacității conducătorilor și jertfa boalelor infecțioase”. Totuși, stimulați de promisiunile regale și înzestrați cu armament modern de către aliații francezi, soldații români au făcut, în vara anului 1917, dovada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mie, antrenează Occidentul întreg și transformă lumea subdezvoltată din Evul Mediu timpuriu într-o lume în expansiunea prin raportare la Islam și la Bizanț: un nou raport de forțe exprimat, începînd cu sfîrșitul secolului al XI-lea, prin mișcarea cruciadelor. Anarhia din secolul al X-lea Ultimele invazii. Punct de sosire, încă din epocile preistorice, al marilor migrații eurasiatice, extremitatea occidentală a Europei cunoaște în secolele al IX-lea și al X-lea trei ultime valuri de invazii. Una, venită din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din regat. În alte părți, pe *apanaje și pe marile *fiefuri, autoritatea regelui nu se exercită decît în mod indirect. Detașate de domeniu, primele rămîn administrate după aceleași metode. Cele din urmă vin în linie dreaptă din principatele constituite pe timpul anarhiei feudale. Dacă ducatul de Burgundia rămîne foarte aproape de domeniu, tendințe centrifuge, ba chiar secesioniste foarte puternice apar în Flandra, în Bretagne și, desigur, în Guyenne, aflate încă în mîinile regilor Angliei. Pentru prima dată în istoria Franței, apare în 1328
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autoritățile tunisiene. Lovite direct de revelația sfîșietoare a modernității, elitele musulmane ale Tunisiei decad, în timp ce burghezia evreiască autohtonă sau europeană imigrată se afirmă rapid. Pătrunderea în Maroc se face în etape. Problemele de frontieră cu Algeria, cucerirea Saharei după 1900, anarhia în care se găsește aruncată țara, determină Franța să impună progresiv sultanului un adevărat sechestru economic. Îndepărtată din acordurile care stabilesc "drepturile" francezilor în Maroc, Germania nu poate evita, după două crize internaționale și plătind despăgubire Congo-ului, stabilirea protectoratului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aliați. Dar de Gaulle trebuie de asemenea să determine acceptarea autorității sale de către puterile locale născute din Rezistență. Numai după cîteva luni "milițiile patriotice" legate de Partidul comunist sînt dizolvate la 28 octombrie guvernul pune capăt unei situații uneori aproape de anarhie. Pentru a întrerupe epurarea spontană care însoțește Eliberarea, marcată de arestări arbitrare și de peste 9000 de execuții sumare, ministrul justiției creează, la 15 septembrie 1944, curțile speciale de justiție. Ele pronunță 38.266 de condamnări, dintre care 2853 de condamnări
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
97 Biserica și Renașterea carolingiană, 98 Biserica carolingiană, 98 Renașterea carolingiană, 99 Partajarea, 101 Dificultățile Imperiului în timpul lui Ludovic cel Pios, 101 Tratatul de la Verdun, 102 Document: Jurămintele de le Strasbourg (842), 103 9. Nașterea Franței (secolele X XII), 106 Anarhia din secolul al X-lea, 107 Ultimele invazii, 107 Marile principate, 108 Uzurparea de la 987, 109 Terori și promisiuni ale anului o mie, 110 Terorile anului o mie, 110 Marile defrișări, 110 Primii capețieni, 112 Estomparea puterii regale în secolul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]