2,204 matches
-
Mulțumesc doamnei Conf. Dr. Sabina Ivașcu pentru generozitatea cu care mi-a pus la dispoziție fotografiile chirurgicale și de familie, articolele omagiale care mi-au permis să aduc în fața Dumneavoastră, stimați colegi, multe fațete necunoscute până acum și multe povestiri, anecdote și evenimente neștiute de tinerii de azi, date esențiale pentru prezentarea completă a personalității chirurgicale a domnului Dr. Doc. Stelian Ivașcu. Domnia Sa este o parte din istoria vie a chirurgiei toracice românești și a fost un fenomen chirurgical care nu s-
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
să intereseze un public mai larg, ceea ce va fi dificil. De aceea, pentru a alimenta reflecția, pentru a provoca dorința de a pătrunde mai adânc analizele teoretice, pentru a-mi explicita luările de poziție, nu mă voi da înapoi de la anecdotă, observație, povestire, relatare la persoana întâi. Unele părți vor fi, prin urmare, "literare", altele, mai clasice pentru un volum științific. Îmi asum riscul, care e cel al unei angajări intelectuale totale și care este legat, totodată, de responsabilitatea mea la
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult cu mass media, Pinçon și Pinçon-Charlot (1997), că trebuie să comunicăm rezultatele cercetărilor, cu riscul disprețului din partea cercetătorului închis în turnul lui de fildeș, care îi consideră pe oamenii de rând incapabili să zboare în eterul teoretic. A doua anecdotă privește presa scrisă. Suntem în plină perioadă electorală, iar Frontul Național își continuă ascensiunea. În colegiul din cartierul La Goutte d'Or unde am realizat o anchetă, direcțiunea și profesorii au decis că ar fi bine să discute rezultatele acesteia
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
veni decât din afara școlii, iar școala nu poate fi decât "fortăreața asediată", "școala agresată" (Dumay, 1994). În acest caz, instituțiilor exterioare, poliția și justiția, li se cere să rezolve problema. Vom mai avea ocazia să vorbim despre acest lucru. O anecdotă ne va lămuri foarte bine în ce privește acest blocaj administrativ și dorința de "a nu face valuri" care uneori ține loc de doctrină oficioasă. Contactat acum câțiva ani de un grup de formatori care doreau să obțină un diagnostic precis al
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a vorbi-n pilde și de a-și da părerea cu oarecare încongiur și răzămându-se pe autoritatea altora. În toate împrejurările, și la câștig și la pagubă, și la veselie și la întristare, el scăpa cu o poveste, cu o anecdotă, ori cu un proverb. El nu cita din Sfânta Scriptură, ci se răzăma pe nesecatele comori de nțelepciune ale poporului”. (48, p. 128 ) Cum am putea să nu credem aceste afirmații ale prietenului Slavici, atât de sincere și dezinteresate. Se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
beneficiari ai anumitor lucruri nu sunt întotdeauna cei care au trudit la obținerea lor; r. 27 : „degeaba mai voiți a strica orzul pe gâște” inoportunitatea consumării unor bunuri de preț, pe cineva care nu merită asemenea onoare. MOȘ ION ROATĂ (Anecdotă ) p. 32, r. 5 6 : „au găsit cu cale să cheme la Adunare și câțiva țărani fruntași” părerea oamenilor de rând trebuie consultată prin intermediul reprezentanților acestora; nu trebuie nesocotită de către autorități înțelepciunea oamenilor simpli; p. 33, r. 18 19 : „Țăranul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
23 24 : „vai de cel ce se smintește, dar mai vai de cel prin care vine sminteala” - reluarea ideii biblice care arată că dând curs ispitei ești vinovat, dar o vină mai mare are cel care mijlocește ispitirea. CINCI PÂINI (Anecdotă) p. 42, r. 8 9 : „Pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare” însoțirea, chiar și la masă, dă o satisfacție sporită omului, fiind de preferat singurătății; r. 18 19 : „unde mănâncă doi, mai poate mânca și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vă supără din când în când.” rugămintea adresată cu încredere unui prieten, de a substitui protectoratul părintesc . 27 r. 34 : „Vă rog dar, în puterea prieteșugului” se invocă sentimentele amicale pentru a justifica rugămintea adresată . 28 p. 209, r. 4 : „Anecdota trimite-voi, însă puțină zăbavă!” atitudine politicoasă de a anunța depășirea termenului de trimitere a unui material promis. 29 r. 16 17 : „sunt mândru de această numire neașteptată” satisfacția resimțită în urma unei aprecieri neprevăzute, dar și recunoașterea subtilă a propriei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în învățământ. Ca revizor școlar, M. Eminescu îl cunoaște mai îndeaproape, între cei doi legându-se o strânsă prietenie. Frecventează împreună Junimea, unde I. Creangă începe să citească din creațiile proprii (și unde devine, în curând, punct de reper prin anecdotele și pildele sale). Debutează în Convorbiri literare cu Soacra cu trei nurori. 1876. M. Eminescu recomandă Ministerului Instrucțiunii manualele lui I. Creangă, care se vor introduce „în mod obligatoriu” în școli. 26 mai. Raport elogios al poetului privind lucrarea Povățuitoriu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în Convorbiri literare: Ivan Turbincă (1 apr.) și Povestea unui om leneș (1.oct). 1879. La 25 iunie Ion Creangă cumpără, cu 50 de galbeni, locul și bojdeuca din ulița Țicău, pe numele Ecaterinei Vartic. 1880. În Albumul macedoromân publică Anecdotă (Moș Ion Roată și Unirea). 1881. După o pauză de doi ani Convorbirile literare îi publică Amintiri din copilărie (partea I 1 ian., partea a II-a 1 apr.). În ianuarie are concediu medical. La 5 octombrie se căsătorește fiul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în traducerea germană a acesteia. 1882. partea a III-a din Amintiri din copilărie apare la 1 martie în Convorbiri literare. 1883. I se conferă gradul de cavaler al Ordinului „Coroana României” pentru opera publicată. Convorbiri literare tipărește Cinci pâini (anecdotă), la 1 martie, iar almanahul România Jună de la Viena, Anecdotă (Moș Ion Roată și Cuza Vodă). 1884. Concediul medical se prelungește. În iunie merge la Slănic Moldova, la băi, apoi revine la Iași. 1885. Iarăși concediu medical timp de 6
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
din Amintiri din copilărie apare la 1 martie în Convorbiri literare. 1883. I se conferă gradul de cavaler al Ordinului „Coroana României” pentru opera publicată. Convorbiri literare tipărește Cinci pâini (anecdotă), la 1 martie, iar almanahul România Jună de la Viena, Anecdotă (Moș Ion Roată și Cuza Vodă). 1884. Concediul medical se prelungește. În iunie merge la Slănic Moldova, la băi, apoi revine la Iași. 1885. Iarăși concediu medical timp de 6 luni. La Slănic Moldova merge de data aceasta împreună cu N. A
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul iernii............................................... ................................86 Nu lucrezi, n-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul iernii............................................... ................................86 Nu lucrezi, n-ai ce mânca ..................................................... .........................86 Ia! Clopoțelul sună
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1891, sub un pseudonim. Între 1901 și 1902 colaborează la revista „Frățilia”. Este apoi membru în comitetul de redacție și, pentru un an, în 1904, director al publicației profesorilor din Bitolia, „Lumina”, unde îi apar multe încercări literare, schițe sau anecdote versificate. Mai scrie la „Sămănătorul” sub pseudonimul N. Macedoneanul, ales de N. Iorga (din 1902), la „Șezătoarea” din Fălticeni și la săptămânalul „Românul de la Pind”, pe care îl tipărea la București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
autohtone, un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text pleacă de la o întâmplare reală, de la un tip caracteristic, ciudat, oricum memorabil, întâlnit în peregrinările prin munții și satele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
la școală, București, 1931; Prima turcoaică, București, 1932; Haplea în străinătate, București, 1932; Lir și Tibișir, București, 1933; Noile pățanii ale lui Haplea, cu desene de Geo și Gusty, București, 1934; Unchiul meu Adam, cu desene de Gusty, București, 1934; Anecdote, pref. Take Papahagi, București, 1935; Coana Frosa la București, București, 1935; Răpirea celor două fetițe, București, 1935; Rilă Iepurilă, București, 1935; Flor Voinicul, București, 1937; În țara copiilor trântori, București, 1938; Păpușica, cu desene de Pascal, București, 1938; Șerban și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
concursuri literare pentru descoperirea și încurajarea tinerelor talente. Ca modalitate de exprimare sunt folosite satira, parodia și caricatura. Sporadic apar și poezii cu referire la elemente mitologice, balade și chiar romanțe. Ironia își află locul și în povestirea scurtă, în anecdotă și în epistolă. O formă adecvată pentru afirmarea unor opinii critice îndrăznețe, des folosită de redactori, este schimbul de replici pline de subînțeles. Șarja este de multe ori rezultatul unor parafrazări după proverbe și maxime. Însoțite, de cele mai multe ori, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Viață a lui Dimitrie Cantemir. Informațiile bibliografice strânse de el în Izvorul cărților aveau în vedere Țara Românească, Moldova, Ardealul. Se reproduceau tălmăciri, se făceau observații asupra limbii. Beletristica din „Bibliotecă românească” era fără pretenții, reducându-se la povestiri și anecdote. Călătoria lui Martinelli la Paris, o prelucrare, pare a-i aparține. Povățuitorul tinerimei... este o adunare de reflecții și exemple neprelucrate trase din scrierile lui C. Diaconovici-Loga. Publicistica sa de după 1834 e aproape lipsită de interes. Ușurința cu care dădea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
a-i aparține. Povățuitorul tinerimei... este o adunare de reflecții și exemple neprelucrate trase din scrierile lui C. Diaconovici-Loga. Publicistica sa de după 1834 e aproape lipsită de interes. Ușurința cu care dădea știri neverificate, exagerându-le, a intrat în domeniul anecdotei. Numele lui C. rămâne însă legat de începuturile presei în limba română. SCRIERI: Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, Buda, 1826. Repere bibliografice: Iorga, Ist. presei, 34-36, 43-53, 62-63; Tomescu, Calendarele, 71-74, 117-119; C. A. Stoide, Din legăturile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
Mignard, von Dych, Cavalerul Lely, Barbey d'Aurevilly repere ale unui exotism exterior nutrit de experiențe limită; Craii de Curte-veche reconstituie un exotism interior aflat sub semnul nocturnului și al vieților duble, deturnînd receptarea tragicului prin semnul carnavalesc al cunoscutei anecdote care constituie primum movens al viziunii romanești în care ne întîmpină galeria personajelor atît de enigmatice al căror nume stă sub semnul aceleași litere: Pașadia, Pantazi, Pirgu, Pena, Pomponel, Păuna, Pulcheria, Papura Jilava... Pașadia pare a fi amintitor al Pașa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
intenționase să prelungească destinul personajelor sale în ascensiune în comedia rămasă doar în stadiul de proiect Titircă, Sotirescu et comp. Privitor la relația romanului cu opera lui Ion Luca, este cunoscut faptul că primum movens pentru Mateiu l-a reprezentat o anecdotă despre alaiul carnavalesc al Crailor de Curtea-Veche, că topos-ul acțiunii îl reprezintă un București care este și al lui Kir Ianulea dar nu s-a comentat suficient un posibil model al lui Gore Pirgu, recognoscibil în portretul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Gabriele D’Annunzio La nave (Corabia), dar și mitul fenician Facerea (din Cărțile sfinte ale fenicienilor). Se reproduc, aproape în fiecare număr, versuri populare dintr-o „colecție mai veche”, fără a se specifica sursa. Rubrica „Bibliografie”, ce menționează noutățile literare, anecdotele (cuprinse la rubrica „Haz”) completează profilul revistei care, în ciuda apariției într-un interval scurt de timp, întrunește, și printr-o grafică deosebită, atributele unei publicații atractive. A.Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
de natura celui pe care îl acceptă spectatorul de teatru, dar nu atât de solicitant. Spectatorul de film își suspendă voluntar incredulitatea, asimilând convenția cu care laureatul Nobel pentru fizică Niels Bohr, la ieșirea din sala de cinema, potrivit unei anecdote care circula printre fizicieni, nu se putea împăca : Ca un om să fie împușcat în piept și glonțul să se oprească într- o Biblie, este posibil. Ca același să se prăbușească apoi într-o prăpastie, agățându-se în ultima clipă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]